4,800 matches
-
sensul atribuit de Foucault în cursul Trebuie să apărăm societatea; Noul Istoricism (New Historicism), dezvoltat prin critica literară și culturală occidentală după al Doilea Război Mondial. A folosi concepte precum "istoricism", "istorism" și altele în "-ism" ne plasează într-o ambiguitate lingvistică și epistemologică. Gândirea și cunoașterea lui Foucault se dezvoltă în tablouri clar-obscure sau abstracte. Profesorul francez ne spune că tabloul s-a aflat în centrul cunoașterii între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea176. Dacă între secolele al XVI
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gîndirea socialistă s-a realizat o dată cu apariția operelor unor autori precum Blanqui, Proudhon și, mai ales, Marx. Disputele intelectuale de orientare socialistă ale epocii care i-au avut ca protagoniști pe cei trei constituie esența (dar stau și la baza ambiguităților) identității mișcării socialiste, în funcție de acești autori articulîndu-se principalele direcții ale sale. Imaginea care s-a detașat în epocă (imagine ce mai persistă și astăzi) este aceea că Marx a cîștigat acest duel intelectual. Cu toate acestea, contrafactual vorbind, este mai
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialiste" fondată, să ne amintim, în 1927.) Acest sprijin care, retrospectiv, poate fi surprinzător și chiar paradoxal, îi permite lui de Man să influențeze o fracțiune neglijabilă din opozanții ei mai activi din Partid. Această conjuncție și aceste convergențe arată ambiguitatea care agită socialismul belgian și dincolo de acest fapt, socialismul internațional în căutarea unor soluții noi. Liderii POB, cu Vandervelde în frunte, nu au cum să ofere perspective strategice originale și de aceea ei apelează la de Man, în ciuda faptului că
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
antifascismul este inutil și chiar periculos, căci el riscă să scape ținta principală. În spatele programului Planului se întîlnesc deci analize și strategii politice diverse, ca să nu le numim opuse: fiecare îl poate interpreta după bunul său plac! Această perioadă de ambiguitate durează pînă în martie 1935, data intrării lui de Man și a lui Spaak în guvernul Van Zeeland. În tot acest timp, contextul politic s-a schimbat după 1933, deoarece în numai cîteva luni Europa a cunoscut importante evenimente: săptămîna
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acum. Această chestiune nu are nimic teoretic, ci dimpotrivă, importante și imediate consecințe politice. Ea va fi tranșată de raportul de forțe existent în cadrul mișcării socialiste, chiar dacă în plan apropiat aceasta se reglează printr-un compromis ce face loc multor ambiguități. Crearea COMISCO în timpul Conferinței de la Anvers din 1948 a însemnat doar un prim pas. Dar înaintea necesității de a scoate mișcarea din impasul în care se găsește și a inițiativelor duse la bun sfîrșit în materie de construcție europeană, devine
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Ed. All Beck, București, 2002, p. 63. 65 I. Turcu, op. cit., p. 383; St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, Legea societăților comerciale. Comentariu pe articole., ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, București, 2009, p. 84. 66 Ambiguitatea conceptului de affectio societatis a fost remarcată de mai mulți autori. Astfel, prin affectio societatis s-a înțeles: esența societății, deoarece aceasta se realizează în interesul comun al părților; animus de a forma o societate în vederea exercițiului în comun a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
După Eliberare, carismaticul Malraux va fi decorat și numit ministru sub președinția lui De Gaulle. Exponent al conștiinței publice franceze, considerat autor de primă mărime, Malraux nu-și va pierde deprinderea de a oculta realul, de a alimenta repertoriul de ambiguitate ficțională, dovadă stând includerea în "Antimemorii" a unei lungi convorbiri cu Mao Tze Dun, aproape în întregime inventate. S. Damian citează în acest sens cartea celui mai recent biograf al lui Malraux, Oliver Toddled. Rămâne în picioare faptul că Malraux
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aplicate, că scriitorul român de azi trece printr-un handicap de creștere, înglodându-se surprinzător în superstiții naționaliste, în mimetism de prost gust. Încercând totuși să se reprofileze, el continuă să se sufoce sub măști vetuste cum ar fi pantomima ambiguității și a protagonismului prin delegație. În contra acestui complex al suspiciunii, al autoexilului în încercuirea de odinioară, pledează cartea lui S. Damian. Caius Dobrescu De la pactul cu diavolul, la angajarea etico-politică a scriitorului Provocatoare și captivantă ca un policier sau film-proces
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
românește. Etimonul seduco înseamnă la obârșii "a lua deoparte", abia din secolul al II-lea, la Tertullian și la Augustin căpătând înțelesul de a "seduce" în sensul de a corupe. Seducția este exercitarea puterii unui individ în detrimentul libertății altui individ. Ambiguitatea seducției constă în felul de a se supune a individului cu un grad mai mic de libertate, fie de bună voie, exclusiv în vederea educării lui în spațiul libertății și a eliberării finale, fie în mod silnic, supunerea celui supus fiind
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tăcere/ Și te pândesc în timp, ca pe vânat./ Să văd: ești șoimul meu cel căutat?/ Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere". Prin metafora șoimului se evidențiază înălțimea vânatului, urmărit de poet. Verbul a drămui sugerează echilibrul următoarelor mișcări. Ambiguitatea din finalul primei strofe continuă și în strofa a treia, unde poetul murmură cu îndoială: "Pari când a fi, pari când că nu mai ești". Tema este reprezentată de căutarea adevărului, a absolutului într-o formă concretă de manifestare. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care se rezumă la o viziune exterioară a iubirii pe care o persiflează. Nichita Stănescu a parodiat, în acest text, poezia clasică, limbajul voit convențional al liricii galante, împrumutând ceva din ritmul și muzicalitatea de tip folcloric. Elemente neomoderniste: 1. Ambiguitatea se desprinde din confuzia aparentă între creație și femeie; starea de grație a creatorului este ambiguu sugerată; 2. Sugestia versurilor provine din multitudinea de simboluri care transmit mesajul și care se raportează la conceptul de ars poetica; 3. Expresivitatea poeziei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe care n-a știut s-o rezolve altfel decât optând pentru soluția care îi permitea mai multă liniște și mai puține riscuri. Formula politică produsă de alegeri a stimulat populismul, evitând orice angajament serios pe calea reformelor și cultivând ambiguități oportune. Ea a putut da astfel, peste un an și jumătate, o constituție în același spirit, unde se interzicea schimbarea formei de guvernământ, se menținea confuzia puterilor în stat și un regim al proprietății destul de precar. În această perspectivă, anul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
1,2 SUB ZODIA PLURALISMULUI Încă o dată, împrejurările confirmă vechea intuiție care atribuia istoriei un dublu sens: de realitate fenomenală și de reflecție metodică asupra acelei realități. Ritmul precipitat al evenimentelor, mai ales în veacul nostru, a făcut ca această ambiguitate să fie și mai evidentă. Lumea pare a-și împlini destinul sincron în ambele registre pe care istoriografia cea mai ambițioasă le vrea, de la un timp, topite laolaltă și supuse aceluiași examen critic. Istoricul și politologul își confundă adeseori domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a discursului despre om ei aduc nu doar necesare limpeziri, ci și penumbra noilor, inerentelor mituri. Societatea e în continuă mitogeneză, proces căruia nici istoriografia nu i se poate sustrage. Dar știind aceasta, istoricul își ia precauții de metodă, sistematice. Ambiguități? Antinomii? Ele țin de natura însăși a istoriei. Speranța celui care urmărește durata umană e să pună ordine în fapte și să le integreze unei construcții verosimile. Nu e abuziv poate să spunem că știința istorică (dacă știință este) a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
asumat de pildă sarcina de a regândi pentru cititorul de azi problemele puse de civilizația latină 1. Este un concept pentru definirea căruia au curs deja râuri de cerneală și care totuși păstrează, ca tot ce e important în istorie, ambiguități ireductibile. Reflecția pe care o suscită azi civilizația latină, în perspectiva sintezei ce se așteaptă mai ales pe bătrânul continent, merită o consemnare. Cadrul ei cel mai amplu l-a fixat Duby însuși, medievist eminent, ale cărui studii definesc cele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întâi, o remarcă. Distincția între istorie ca tărâm al vieții umane și istoriografie ca reflex al ei e recentă și oarecum didactică. În fond, istoria e una singură, așa cum o arăta dealtminteri termenul grecesc, care și-a păstrat fecunda lui ambiguitate. Kogălniceanu știa să vadă aceasta la 1837, când punea pe frontispiciul sintezei sale, la Berlin, cuvintele lui Sallustius, în care făcutul și scrisul istoriei apar ca îndeletniciri complementare și la fel de lăudabile: "et qui facere, et qui facta aliorum scripsere, multi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Felix Sima Caracterizarea personajelor (receptare critică) OTILIA MĂRCULESCU "Otilia este eroina mea lirica, fondul meu de ingenuitate și copilărie, tipizarea mea fundamentală, în ipostaza feminină. Otilia este oglindă mea de argint." (G. Călinescu) " Destinul ei este de a rămâne în ambiguitate, în eternul feminin și în clipa, între da și nu, între solar și mister, între real și utopic."(Constantin Ciopraga) FELIX SIMA " Felix caută să se explice pe sine și trăiește chinul nehotărârii în alegere." (Nicolae Manolescu) "Felix e pus
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
emigranții argentinieni, de exemplu, "visau să ajungă la președinția Argentinei, ca să schimbe societatea, prin intermediul elementului celui mai specific lor: imaginația"13. Darío Copi, autor argentinian cu experiență pariziana,14 își imaginează ca personaj principal un argentinian din Paris, "marcat de ambiguitate", așa cum se caracterizează însuși protagonistul, alter ego al autorului. Este, practic, un personaj de tango: trăiește la Paris, dar visând la centrul Buenos Aires-ului, desi i se pare "de neconceput să locuiască în altă parte decât capitala franceză"15. Darío
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
o operație care i-ar putea salva viața, deși acest lucru este extrem de improbabil? Este nevoia unui pacient pentru un tratament care i-ar putea salva viața afectată de calitatea vieții sale în urma efectuării cu succes a acelui tratament? Datorită ambiguității sale în răspunsul la astfel de întrebări, idealul insulării nu ne este de niciun folos în tentativa de a dobândi un răspuns adecvat la cea de a doua întrebare fundamentală legată de distribuția serviciilor medicale. Nici apelul la decizia politică
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
avea să irupă în discurs, dar și în practica și psihologia comunistă. Limitele și lipsurile congresului apar în mod clar a posteriori. Dar pentru partidele care percepuseră și știuseră să-i utilizeze sugestiile constituia un instrument excepțional de acțiune. În ciuda ambiguităților sale, antifascismul a apărut în ochii păturilor largi ale clasei muncitoare și încă și mai mult în cei ai segmentului liberal al claselor mijlocii precum și ai intelectualilor drept un răspuns imediat la neliniștile epocii. Implicîndu-se total, partidele comuniste din Europa
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
frontistă nu a reușit să creeze adevărate contra-puteri, nici în țară, nici în exil. Foarte puternic legate de partidele omoloage franceze, partidele socialist și comunist italian încheiaseră de asemenea, în august 1934, un pact de unitate de acțiune care, în ambiguitatea relațiilor conflictuale, a cunoscut un prea puțin ecou. Războiul din Etiopia a întreținut un oarecare timp speranța unei respingeri a regimului din partea populației italiene și a determinat un congres al italienilor din străinătate împotriva războiului, la Bruxelles, în mai 1935
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
curaj extraordinar. În exterior, eficacitatea lui Willy Münzenberg, campion al marilor acțiuni sub camuflaj, reușea mai multe oprațiuni răsunătoare: Cartea maro asupra procesului de la Leipzig, contra-procesul Reichstag-ului la Londra, congresul mondial pentru apărarea culturii la Paris. În ciuda reticențelor și ambiguităților, și sub impulsul acestor intelectuali emigrați, un front popular efemer a luat ființă la Paris în 1936, prezidat de Heinrich Mann. Represiunea stalinistă, ranchiunele niciodată stinse dintre socialiști și comuniști au zădărnicit aceste eforturi. Münzenberg însuși părăsește partidul. Centrul de la
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cere în plus ca orice propagandă vădit antifascistă să înceteze, pentru a nu-i da lui Hitler nici cel mai mic pretext de a-i acuza pe sovietici de practici ostile în privința sa prin intermediul Komintern-ului. Nu mai este vorba despre ambiguitate și nici de nuanțe: fără să clipească, Secretariatul IC traduce ordinele lui Stalin și instrucțiuni pentru diferitele partide. La ora actuală, singurul text cunoscut este cel transmis în germană prin radio partidului cehoslovac, fără îndoială pe 8 septembrie 6. Războiul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în tradiția comunistă. Primii clandestini din PCB, care nu poartă prea clar această etichetă, și-au intitulat publicația ziar de eliberare socială și națională. Această expresie apare de asemenea în "L'Humanité" în noiembrie 1940: ea nu este lipsită de ambiguitate, eliberarea socială implicînd de fapt revoluția și condiționînd lupta națională. Dar ea nu exprimă totuși mai puțin evoluția începută peste tot și care răspunde la fel de bine atît tensiunii care se instalează încetul cu încetul între Reich și Stalin (eșecul negocierilor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
discutării în comitetul central, constată existența unei mișcări patriotice dominate de burghezia anglofilă, dar însuflețită de asemenea și de Biserică, existînd riscul să-și ralieze clasa muncitoare. Aceste teze proclamă necesitatea creării unei mișcări de rezistență autonomă a clasei muncitoare. Ambiguitatea acestei perioade nu apare, fără îndoială, nicăieri mai clar ca în Olanda, unde CPN reușește să declanșeze, în zilele de 25 și 26 februarie, o grevă de protest, unică în analele războiului, deoarece era dirijată împotriva abuzurilor și a actelor
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]