2,825 matches
-
fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare (Sax, 1968; Johnson și Christensen, 2004). Reguli de utilizare a metodei istorice (Best, 1977; McMillan, 1992; Gall, Gall și Borg, 2007): -Conceptele și termenii trebuie utilizați în manieră consecventă și specifică. Definirea ambiguă a conceptelor și sintagmelor conduce la diminuarea relevanței metodei istorice; în contextul cercetării istorice, este deosebit de important ca investigatorul să specifice nu doar sensul unui concept, ci și contextul în care acesta a fost vehiculat. În raport cu perioade și spații geografice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și Iluț, 1997). Aceste calități ale chestionarelor vor fi prezentate în secțiunea destinată prezentării metodelor și tehnicilor de măsurare. Revizuirea chestionarului Se realizează în conformitate cu informațiile colectate în urma pretestării și include atît o reformulare a întrebărilor (dacă subiecții au indicat exprimări ambigue, redundanțe etc.), cît și o selecție a acestora (excluderea unor întrebări care afectează fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de subiecți, cantitatea mare de informații, precum și comparabilitatea datelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Toleranța la ambiguitate reprezintă capacitatea persoanei creative de a utiliza mintal o serie de concepte incomplet definite sau conturate, sau de a stăpâni un material abundent și difuz, neordonat. Creatorul este nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să opereze cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. În sens opus, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 4.1.3.5 Rezistența
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Intoleranța la ambiguitate reprezintă incapacitatea persoanei creative de a utiliza mintal o serie de concepte incomplet definite sau conturate, sau de a stăpâni un material abundent și difuz, neordonat. Creatorul este nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să opereze cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
generează bucurie și aduce satisfacție - deci motivația intrinsecă este importantă în toate domeniile creației. Principalele motive comune tuturor formelor de creativitate sunt: nevoia de a excela, nevoia de a cultiva senzațiile tari, acceptarea riscului, curiozitatea, necesitatea de a sistematiza situațiile ambigue, trebuința de descărcare a trăirilor interioare și exprimarea lor prin creație. În continuare vom identifica principalele asemănări și deosebiri între creativitatea științifică și cea tehnică. Fazele procesului creator au durate inegale și complexități diferite. În știință, prepararea are o durată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lămurească conținutul problemei propuse spre rezolvare, insistând asupra elementelor ei vulnerabile. Lista de control trebuie să respecte o serie de condiții: * să conțină întrebări simple, fără echivoc, formulate clar, fără a lăsa loc interpretărilor ; * întrebările să nu aibă un caracter ambiguu, dar nici imperativ; * să solicite un număr rezonabil de informații; * să ceară informațiile pe care participanții le pot da; * să presupună răspunsuri simple, cum ar fi: de tipul da/nu, sau cifre sau numai ordine de mărime. 2. Etapa de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lor sugestii de idei. Această tehnică este interesantă deoarece, chiar dacă se folosesc cuvinte-cheie legate de problemă, ele duc în direcții diferite, datorită încadrării lor în citatele care sunt în alte contexte. Folosirea citatelor încurajează gândirea creativă - adesea, formulările sunt umoristice, ambigue sau, pur și simplu, interesante, și toate acestea ajută creativității. Jocul 11. Ghicitoarea cu școala Iată o problemă care se poate pune într-o pauză a grupului creativ. În fiecare zi sunt cu mașina la ora 12 în fața școlii unde
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în zbor planat ne purta.// Cu eșarfa dăruită de tine/ cândva într-o gară/ astăzi, alte mâini mă sugrumă/ și nu mă pot întoarce/ în vremea jocului tău” (Menuet). Și textele din Hesperara propun formula unei proze poetice cu tramă ambiguă, pseudonarativă, care amestecă realul și imaginarul în încercarea de a transforma o scriitură diaristico-autobiografică într-una romanescă, mai ales prin alegorie și simbol. Construcția de tip mozaic nu rezistă însă, proza fiind, în ciuda pasajelor poetico-onirice reușite, incoerentă și cvasiincomprehensibilă. Povestirile
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
sunt dedicate memoriei lui E. Lovinescu. Și aici peisajul este apocaliptic, populat de strigoi, fantome, dar sentimentul amenințării se potențează, iar subiectivitatea eului poetic pare stimulată în acest context învălmășit. Macabrul, ciudatul se înscriu în aceeași manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine./ Și perna vrăjmașă, de piatră,/ Cavernă cu monștri întruna mă latră // [...] Întreaga cornuta vedenie slută/ A țării
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
de lipsa de orientare a redacției”, ba chiar ar fi întrebat „Dar ce, sîntem reacționari?”. Culmea, povestioara „tovului” (mare meșter într-alde astea) a prins. Ca întotdeauna sfîșiat între loialitate și oportunism, S. mi-a relatat-o în felul său ambiguu, din care se vedea, pe de o parte, că încearcă să fie solidar cu prietenul și șeful care, temporar, îi sînt, iar pe de alta că îi este teamă: „Bătrîne, cred că te-a ras din funcție!” (vorbă profetică - nota
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
peste 40 de ani, un pseudozodiac vulgar, sub care să-ți acoperi îndeletnicirea de polemist dirijat (undeva mă atinge și pe mine), e o treabă neserioasă. Actualmente, el forțează succesul de public (sînt destui nepricepuți care-l aplaudă) cu texte ambigue, pline de lucruri heteroclite, de aluzii indecente și de expresii întoarse pe dos. Pe de altă parte, moralizările lui din Satiră duhurilor mele, volumul din care citește în ultima vreme la șezători, sînt, ca să folosesc o vorbă de-a lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ansamblu a prim-planurilor: cine iese prea des în față ajunge să fie detestat. Fraza din urmă m-a surprins pe mine însumi și m-a făcut să mă opresc. Aș mai fi vrut să mă refer la situația lor ambiguă (căci așa e): ei, activiștii, sînt șocați și, deopotrivă, fascinați de Păunescu. Și-l imaginează ca pe un primsecretar al poeziei, cu dreptul de a-i inunda cu ocări și, apoi, de a-i linguși. La sfîrșitul serialului împăratul mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de viață devine mai bogată. Nu-mi amintesc de cineva la care drumul să fi fost invers. *Dezamăgire în „tabăra” noastră: Nanianu și Mitocaru îmi comunică, mai întîi separat, apoi împreună, că Bălțătescu a primit sarcina să redacteze un răspuns ambiguu, în care se va recunoaște valabilitatea „sesizărilor” noastre, dar nu ni se va da nici o altă satisfacție. „Nu-l schimbă - e de părere N. - decît dacă primulsecretar va citi întreg materialul anchetei”. „Nu-i fac, domnule, nimic - îmi repetă el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
țărăneasca sa precauție În a-și gospodări șansele, „Înăuntru”, cât și „afară”. Contactul nostru la Maastricht a fost formal: nu avea rost să forțez Întrebări al căror răspuns Îl știam, nici să mă arăt excesiv uimit de poziția sa, rămasă ambiguă - chiar și În afara țarcului socialist - În acel moment de vârf al tensiunii. Ne-am revăzut În 1991, la Torino, la o conferință scriitoricească despre Europa de Est la care se Întâmpla să fim, din nou, singurii români. M-a zărit, dimineața, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sale”. Greu de dedus dacă idealistul vorbea vreodată despre caricatura În care conformismul transformase idealurile. Absurdul juvenil al cărturarului Însetat de „angajare” politică nu-i poveste nouă... Cine l-a cunoscut pe Paul Georgescu, fie și În deceniile următoare, mai ambigue, dar deloc mai idilice, Își imaginează cu ușurință bucuria celor care Îi fuseseră În preajmă, stimulați de un interlocutor pentru care „nuanțele nu Încetaseră să existe”, care „nu renunțase la ironie, viciul «burghez» Înfierat de dreptcredincioșii proletcultiști ai Partidului”. Încerc
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
paiului, de topaz imponderabil”. Fluiditatea (cumpănită), Înghețând În coloane de imponderabil topaz, ar fi semnul stabilității În care se cumpănește, durabil, iubirea. Exteriorul discordant nu Întârzie să intre, Însă, În dialogul dintre soți. Forța sa disturbatoare luminează instantaneu zone sufletești ambigue, mutațiile lor potențiale. După momentul de pace tăcută a ceaiului, fericiții soți simt nevoia să-și vorbească. Ei revin la un subiect deja atins, anume personajul unei cărți citite recent: un bolnav psihic, se pare, corupe copii, ispitește femeile spre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Așteptând aventura străinei pe care o contemplă În sine Însăși, fugara nu uitase, s-ar zice, „minunata, primejdioasa intensificare a sentimentului care Însoțea minciuna și infidelitatea În iubire”. Nu mai rămâne, În cele din urmă, decât o ultimă fracțiune până la ambigua eliberare. Lunecarea, adică, „Într-un teritoriu unde nu ajungea nimeni, teritoriu interzis, descompunerea singurătății absolute... golul care se cască uneori timp de o secundă dincolo de orice ideal.” Cerebrala, pasionala Claudine nu poate evita, desigur, sordidul, În aceste clipe de emulație
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu una secretă, pentru melancolicii și hedoniștii verii. O continuă substituire, coabitare și fecundare Între regnuri, abolind distincția dintre vegetal, animal și mineral; lucrurile recuceresc o misterioasă origine primară, doar pentru a o abandona instantaneu, În migrația perpetuă dintre lumi ambigue, riscante, suspecte, pe care Bruno Schulz le numește „sferele marii erezii”. Fidel unei adevărate transe surrealiste, autorul pune În chestiune formele imitative și sterpe ale aparențelor, automatismele de memorie ale materiei, reproducându-și, apatică și monstruoasă, lehamitea, spleenul, atavismul. Tatăl
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nemărginita mea disperare, am și făcut-o”. Adăuga apoi: „Când privesc Înapoi... reneg un om total diferit, tot ceea ce Înseamnă «Eu» se află acum În altă parte, la două mii de leghe de locul unde eram”. Deși afirmațiile sale sunt uneori ambigue sau superficiale (considera, de exemplu, că „greșeala” Gărzii de Fier a fost „de a fi conceput un viitor pentru un loc ce nu avea așa ceva”, transferând vinovăția membrilor ei asupra țării și a poporului, că martirii Gărzii de Fier „și-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ci a soției sale Rosamunda și a lui Ravelstein și că naratorul Îl chiar... apără, uneori, fie și timid, pe Grielescu, apărându-se astfel și pe sine contra acuzațiilor de a-i fi fost amic. „Apărare” mai curând parțială, desigur, ambiguă, ironică, deviată de o confuză culpabilitate. „Grielescu era un urmaș al lui Nae Ionescu care a Întemeiat Garda de Fier”, anunță, emfatic, Ravelstein, de parcă ar fi familiar cu aceste nume, cu care cititorul american deloc nu este. Habar nu are
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și celorlalți, cu o candoare abia atinsă de tristețe, fără a exprima ultragiu moral, suferință sau revoltă, nici ură, nici dezgust, ba, cu o vag melancolică „bunăvoință” față de oroare, Încearcă să transfere chiar asupra opresorilor săi propria sa umanitate „normală”, ambiguă, adâncă, parțial complice. „În lagăr existau doar situații predeterminate și Înăuntrul lor alte predeterminări”, va explica impasibilul observator. Abia la Întoarcerea la Budapesta, imediat după război, pus să confrunte pe cei care Îl sfătuiesc să uite totul sau pe cei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Însemna că mama fusese Înregistrată, din eroare, probabil, ca deținut politic din Slovacia, nu ca evreică maghiară, căreia i-ar fi fost destinată pe antebraț litera A, urmată de cinci cifre fatale. Deși „trecutul” de deținut era minim și tatuajul ambiguu, obsesia Auschwitz nu va putea fi vindecată. Într-un acces de furie, B. strigase totuși soției sale, În Kaddish, că nu avea neapărat nevoie de Auschwitz pentru a Înțelege răul lumii În care trăiește. Noul roman al lui Kertész, ca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vizavi de colegiu, am avut o discuție cu Claudio despre „tema autorului”, cum ar spune Marin Preda. Am reluat, inevitabil, unele dintre chestiunile discutate În clasă. Semnificația „graniței”, de pildă, a răscrucii de drumuri și opțiuni, migrația și exilul, identitatea ambiguă. Frontiera ar fi, probabil, tema centrală a operei sale. Granița, ca simbol al tuturor granițelor care ne Îngrădesc, cum spune el Însuși. L-am Întrebat, mai Întâi, despre frontiera geografică, culturală, istorică a existenței noastre și despre „teritoriul nimănui” care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că acesta-i doar primul pas. Nu pricepeam și gata. Eu sunt un tip cinstit și îmi place să recunosc când înțeleg sau când nu înțeleg ceva. Nu suport lucrurile lăsate în coadă de pește. Cele mai multe necazuri provin din situațiile ambigue. Mulți se dau în vânt după ambiguități, dar habar n-au câte probleme se pot ivi din așa ceva. Cel puțin asta e părerea mea. Hai să lăsăm baltă discuția asta! zise bătrânul râzând. Ne prindem urechile în ea degeaba. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ioan Holban, „Lumină pentru cei singuri”, CRC, 1980, 25; Popa, Clasici, 89-92; Cosma, Romanul, I, 218-219; Radu, Pagini, 75-77; Lucian Chișu, O amprentă de stil, L, 1991, 12; Radu Aldulescu, Prozatorii și martiriul general, RL, 1992, 12; Ioana Bot, Portret ambiguu, TR, 1992, 15; Dicț. scriit. rom., II, 314-315; Popa, Ist. lit., II, 934-935. T.R.
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]