3,145 matches
-
mod cert suferea de o boală psihică. Devenea din ce în ce mai violent, iar accesele lui de furie apocaliptică ne înspăimântau. Nu avea comportamentul unui om normal. Era un dezaxat atins de cumplitul delirium tremens. Frații mei stăteau în poziția de "drepți" în fața anchetatorului, în timp ce zbirul, așezat pe un scaun la masa dreptunghiulară acoperită cu pânză roșie, ne fixa cu privirea din ce în ce mai tulbure, plină de intenții ucigașe. Din poziția "în genunchi" în care stăteam, încercam să mă ridic pe verticală. Mircea, vrând să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Să vedem în continuare cum s-a desfășurat cercetarea nemulțumirilor din cele două sate Streza și Oprea Cârțișoara, dispusă de autoritățile vremii acum aproape trei sute de ani. Căpitanul suprem al districtului Făgăraș, era atunci Simion Boer de Kövesd, iar delegații anchetatori erau nobilii Ladislau Potsa și Gavril Orbok, având lângă ei ca notar, pe Mihail Drenczen, jurat al scaunului superior al nobililor din Făgăraș. Toți acești trei magistrați iscălesc încheierea scrisă în limba maghiară și întărită cu sigiliile lor de ceară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vremea de acum și care sunt aceia? 2. Dece au pribegit, și îndeosebi dece satul vostru se pustiește și sărăcește dela o zi la alta, cu toate circumstanțele? Înainte de a arăta cele prezentate de oamenii satului, trebuie să spunem că anchetatorii au primit o declarație scrisă din partea însuși cel mai incriminat în speța cercetării, domnului de pământ, contelui Josif Teleki de Szek care prezintă onor comisiei unele lămuriri, chipurile în numele țăranilor, care-l contrazic (vezi unele susțineri ale celor din Arpașul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urgența exprimării (montajul, ceva mai lent, servește drept contrapunct, pentru a exploda și el în secvențele finale din atelierul de tâmplărie). Tensiunea, stresul (decelabile nu numai la amanta doctorului Carmen Galin, într-o creație de referință , dar și la milițianul anchetator mereu perfectul Valentin Uritescu) sunt elementele de bază ale lumii construite de povestea din film, opunându-se acelei efervescențe factice din filmele-șablon cu probleme. în Faleze de nisip problema se naște în mod semnificativ nu la locul de muncă (adică
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
această Doina Stupcanu, alias „Roxana Voinescu“. În jurnalul cercetărilor ei în legătură cu circumstanțele detenției Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, dând crezare minciunilor spuse de fosta deținută informatoare, îi face acesteia o caracterizare superlativă: „Doina Stupcanu - care s-a remarcat prin curaj și îndârjire față de anchetatori și la proces; îi aducea în fiecare zi mamei de la plimbarea prin curtea închisorii câte o floare, cu toate că un asemenea gest, dacă ar fi fost prinsă, ar fi fost pedepsit cu izolatorul. Astfel, mama avea prins în tăblia superioară a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la grămadă reprezentată de geaceurile de tip sovietic, preferând să-și lucreze și să-și Îngrijească În particular cele 2,80 ha. de pământ, 8 oi, un cal și ce mai avea prin bătătură lucru ce va fi reprezentat pentru anchetatori o circumstanță extrem de agravantă. Viitorul sclav al unei societăți ce se autonumise ca fiind a libertății fără margini a individului, reușise să absolve 7 clase elementare, ceea ce nu era puțin față de majoritatea celor cu numai 4 sau deloc. „Banditul și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
era legat la mâini, la glezne și la ochi. Pus În picioare pe un tapet, acesta era smuls cu violență. Astfel, deținutul cădea , zdrobindu-și fața, arcadele, nasul, dinții și umerii. Uneori era urcat În picioare pe birou și legat. Anchetatorii Îi ordonau să sară jos, sau Îl Împingeau, În timp ce-i fixau picioarele; astfel, deținutul se prăbușea În cap. Bătaia la testicule. Această tortură consta În prinderea glandelor Între degete, după care erau bătute cu un bețigaș sau cu o andrea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inima, ficatul, rinichii erau puternic afectate. După un timp, deținutul simțea dureri mari În diferite părți ale corpului, care duceau la boli incurabile, sfârșind În spital de o boală comună: TBC, hepatită, boli de rinichi sau alte afecțiuni. Cuierul. Unii anchetatori ai Securității sau Miliției Își atârnau victimele legate de un cuier, astfel Încât acestea se sprijineau doar foarte puțin de pământ. Pus să stea ore În șir În această poziție, deținutul extenuat Încerca să se sprijine pe podea, moment În care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
deosebite” dar recomanda filarea altui prelat „...fără antecedente politice și penale cumnat cu (nume șters, n.n.) despre care se preconizează că va fi numit protopop după pensionarea lui (nume șters, n.n.)”. Amănunt final extrem de important consemnat cu mare grijă de anchetator: „Este luat În studiu (protopopul, n.n.) În vederea recrutării (subl.ns.)”. După cum ne-a declarat părintele În anul 2003, Securitatea chiar a reușit să-l ademenească cumva sau să-l șantajeze, cine mai știe, pe cel ce a ajuns la șefia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
privire la modul de viață din RSS Moldovenească”. Aici, ofițerul Olaru se va fi gândit În primul rând la ampla mișcare de emancipare de sub jugul rusesc ce izbucnise În mai toate republicile sovietice, mai puțin În Federația Rusă, evident. Viitorul anchetator mai era interesat și de „...persoanele care Îl vizitează la domiciliu” precum și de „...preocupările sale literare”, jivina informativă „Vrabie” urmând a citi cuvânt cu cuvânt scrierile lui Sofianu pentru ca nu cumva să se fi strecurat „...idei cu caracter tendențios”. Citind
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aș fi necinstit două tinere fete aflate vis-à-vis de școală, că soția le a dus la București ca să li se piardă urma. Când văd că milițianul devine tot mai autoritar, trimit soția la mama fetelor și ea îl lămurește pe anchetator că nici vorbă de o asemenea nelegiuire. Omul își cere scuze și pleacă. Sunt chemat urgent la Bârlad să mă prezint la secția de învățământ raion și regiune, precum și pe linie administrativă la raion. Inspectorii de la raion mi-au propus
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și uneori iese din clasă înainte de a se termina ora, iar directorul nu vede lucrul acesta. Reclamantul știa că eu aflasem de la P. Coloșenco despre grinzile sustrase din inventarul școlii și nu-l putea ierta pentru acest fapt. Amintesc secretarului anchetator că omul reclamat atât de vehement este grav bolnav, că se află în concediu medical, dar vine la școală ca să nu mai aibă vreme să se gândească la sfârșitul apropiat! În prealabil discutase cu mine problema întârzierilor de la ore. Relatam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o distribuie la un preț mai mic, cadrelor didactice din școală. Sunt întrebat dacă doresc să cumpăr și cât anume. Răspund clar că nu doresc nimic, fiindcă îmi procur carnea fără probleme de la boxele din piață. Prin februarie vine un anchetator și mă ia în focuri pentru că eu mâncasem porcul cumpărat de comitetul de părinți... Prin ușa întredeschisă văd pe președinta comitetului de părinți pe școală. Îi fac semn să vină, o prezint anchetatorului vădit pornit să sancționeze pretinsa ilegalitate, ies
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
boxele din piață. Prin februarie vine un anchetator și mă ia în focuri pentru că eu mâncasem porcul cumpărat de comitetul de părinți... Prin ușa întredeschisă văd pe președinta comitetului de părinți pe școală. Îi fac semn să vină, o prezint anchetatorului vădit pornit să sancționeze pretinsa ilegalitate, ies din cancelarie și după zece minute omul se lămurește și pleacă supărat că a fost pus pe drumuri fără motiv... Munca în școală se desfășura cu rezultate bune și foarte bune. Se lucrează
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Drept, până în anul 1950 a fost cadru didactic la școli ieșene prestigioase - Liceul Național „Mihail Sadoveanu”, Școala Pedagogică de băieți, Școala Normală „Vasile Lupu” și Liceul Comercial de băieți. Din anul 1950 până la pensionare, în anul 1980, a fost procuror anchetator în cadrul Procuraturii din Iași, unde se evidențiază printr-un înalt profesionalism, obiectivitate și corectitudine în exercitarea profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin îndrumarea colectivelor de conducere, ajunge să reducă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și aprecierea rezultatelor la învățătură. În perioada iulie-septembrie 1943 este concentrat, fiind trimis combatant în cel de-al doilea Război Mondial, cu gradul de ofițer. Din anul 1950 până la pensionare (septembrie 1980ă a lucrat la Procuratura din Iași în calitate de procuror anchetator. În cadrul procuraturii ieșene parcurge, pe bază de concurs, toate treptele ierarhice, până la cea de adjunct de procuror general. Este apreciat și respectat, fiind evidențiat de nenumărate ori pentru înaltul său profesionalism, obiectivitate și principialitate cu care a exercitat actul de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Edward Grey și un interviu comic cu George al V-lea pe care Ciukovski, l’enfant terrible al grupului, insistase să-l Întrebe dacă-i plac operele lui Oscar Wilde - ză ooarks of Oald. Regele, pe care-l deruta accentul anchetatorului lui și care nu se omorâse niciodată cu lectura, a parat elegant lovitura, interesându-se dacă oaspeților lui le plăcea ceața londoneză (mai târziu, Ciukovski va cita victorios această Întâmplare ca ilustrație a fățărniciei britanice - ostracizarea unui scriitor din cauza moralei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ce a simțit în clipa în care a auzit din sală un glas ridicându-se în sprijinul său. Din cauza „dosarului”, a rudelor sale, colegul meu avusese de-a face direct cu securitatea. Mi-a povestit râzând cum, convocat odată acolo, anchetatorul, om probabil coleric de felul lui, nemulțumit de ceva, de o vorbă sau de o tăcere a sa, a aruncat pe neașteptate cu o scrumieră în el. Agil, prietenul meu s-a ferit însă la timp, evitând proiectilul. Deși scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
audierea altor cetățeni și salariați din primărie, printre care și contabila. Discuția lor a fost scurtă, iar aceasta a ieșit veselă din birou destul de repede. Ultima a intrat, zâmbitoare, Rucsanda, învățătoarea. După câteva minute, fără a-mi da vreo atenție, anchetatorul a plecat cu Dacia învățătoarei să ia masa în satul învecinat. Am răsuflat ușurată după care am ieșit în stradă, unde am avut norocul să găsesc o mașină ce mergea spre oraș. A doua zi dimineață, când am ajuns la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Demidor, ridicându-și amenințător urechile. Dar, recunoscându-l pe arhitect, a mormăit ceva și, încet, metodic, s-a retras în locuința lui confortabilă. Lipsea ceva totuși din această ciudată întâmplare, eram oarecum nedumerit, simțeam parcă un "caz" (nefericită înclinare de anchetator al curiozităților, de care nu pot scăpa). Motocicleta funcționează, am aflat. Fără a-i monta roțile, proprietarul îi pune din când în când benzină și îi dă viață pentru câteva ore; dar destul de rar, de două trei ori pe an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
deschisă, în încercarea de a deschide această scoică atât de ermetic închisă. Or, dacă în asemenea cazuri persistăm în a pune întrebări deschise, bine formulate, după un timp conversația va începe să sune a interogatoriu, în care noi ocupăm locul anchetatorului. PODURI Persoanele care dau răspunsuri scurte la întrebări deschise pot fi stimulate cu "poduri" care să le determine să lege cuvintele, adică să vorbească. "Podurile" includ formule ca "Vreți să spuneți că... ", "De exemplu" "Și ce-i cu asta?", "Așa încât
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
bună pentru mine și familia mea. De fapt, am citit zilele acestea un raport în care se spune că... în acest caz, nu numai că John a spart cu succes o nucă tare, dar a evitat și să pară un anchetator. Și nici nu a acaparat discuția. Pentru a folosi cu succes un "pod" trebuie să facem trei lucruri: 1. Să ne aplecăm înainte, cu palmele deschise. 2. Să prelungim ultimul sunet al expresiei folosite drept "pod". 3. Să ne lăsăm
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
revista „Teatru”, în 1966, cu piesa Crivățul de aseară (Premiul criticii dramatice pentru debut). Câteva piese i s-au jucat la Radio și TV sau pe scenele teatrelor din capitală și din provincie: Frunze galbene pe acoperișul ud, Ploaia și anchetatorul (Teatrul „Constantin I. Nottara”), Cine a fost Adam? (Teatrul Național din București), Fortul (Teatrul „Ion Vasilescu”) ș.a. E un teatru de atmosferă, întrucâtva în genul teatrului absurdului, scris în stil poetic. Volumul Podul fără felinar (1974) cuprinde piesele Evadarea, Dialog
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
Podul fără felinar (1974) cuprinde piesele Evadarea, Dialog nocturn, Alex, Podul fără felinar, altă culegere, masivă, Excelsior (1981), include piese noi, între care Cabana, Excelsior, Cina cea de taină. În 1980 i se acordă Premiul Academiei pentru piesa Ploaia și anchetatorul. În drame precum Flacăra de seară, T. se arată „nu amator de «istorioare», ci de climate stranii, de pustiuri artificiale, de margini de lume în care personajele sale par a fi singurii oameni din Univers” (Mircea Ghițulescu). Unii protagoniști par
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
face teatru, O, 1975, 17; Dan C. Mihăilescu, Un teatru al interferențelor, RL, 1975, 45; Valentin Tașcu, „Fortul”, CRC, 1977, 3; Virgil Munteanu, „Evadarea”, TTR, 1976, 4; Ion Horea, „Cine a fost Adam?”, RL, 1977, 39; Aurel Bădescu, „Ploaia și anchetatorul”, CNT, 1980, 44; Mircea Bențea, „Cântece barbare”, TR, 1980, 10; Val Condurache, „Motelul”, CL, 1980, 10; Valentin Tașcu, Un poet, un prozator, un dramaturg, ST, 1982, 3; Ioan Lazăr, „Catharsis”, RL, 1982, 32; Cubleșan, Civic - etic, 151-156, 228-231; Faifer, Dramaturgia
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]