2,472 matches
-
de C. Diamandy, reprezentantul nostru la Petrograd, lui Brătianu, prin raportul din 24 martie/6 aprilie 1917. Satisfacerea aspirațiilor naționale ale popoarelor subjugate de Austro-Ungaria și de Turcia, unirea ucrainenilor din provinciile austriece cu Rusia nu constituau - după Miliukov - o anexare și, ca atare, nu contraveneau atitudinii Aliaților. „În aceeași ordine de idei - nota Diamandy - vorbind despre Constantinopol și Strâmtori, domnia sa observă că remiterea lor Rusiei nu este în contradicție cu principiile guvernului de la Washington. Posesiunea Strâmtorilor, zice M. Milikov, constituie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au opus la aceea ce dorința exprimată de către românii din Basarabia de a vedea provincia lor reunită cu patria mamă să devină un fapt împlinit”. Erau demontate punct cu punct acuzele referitoare la obiectivele intrării armatei române în Basarabia, la „anexarea” hotărâtă prin actul din 27 martie, mai ales că Sfatul Țării nu ar fi întrunit condițiile adoptării unei astfel de hotărâri. Ministerul Afacerilor Străine român observa că alcătuirea și funcționarea Sfatului Țării nu reprezentau un fapt izolat în procesul de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Congresul a aprobat aplicarea în România a lozincii „separării de stat a unor teritorii”, iar Congresul al III-lea al Partidului Comunist din România, desfășurat la Viena în septembrie, adopta rezoluția prin care se angaja „să lupte cu hotărâre împotriva anexării violente a Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei și Dobrogei și să sprijine în chip practic lupta pentru eliberarea lor națională”. În locul lui Gh. Cristescu, a fost desemnat secretar general al partidului Elek Köblos. La scurt timp după Congres, a avut loc rebeliunea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Moscova a apreciat că înlăturarea lui N. Titulescu „echivalează cu o schimbare a politicii externe”. Probabil că M. Litvinov mersese prea departe, iar guvernul sovietic a profitat de ocazie pentru a dezavua înțelegerea convenită. AMENINȚĂRI DIPLOMATICE, OCUPARE PRIN FORȚĂ ARMATĂ „Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, teritorii care nu-i aparțineau și asupra cărora nu avea nici un drept, a constituit primul act al tragediei naționale - sfârtecarea României în 1940 - punând la grea încercare întregul popor, și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Afirmația din art. 4, că granița fusese stabilită la 28 iunie 1940 printr-un acord sovieto-român, reprezintă un fals grosolan, menit să înșele opinia publică internațională. Se consemna în termenii Convenției de Armistițiu un delict al dreptului internațional, reprezentat de anexarea prin forță - sub forma ultimatumului, însoțit de intrarea intempestivă a trupelor și administrației sovietice - a teritoriilor respective. Președinte al Partidului Național Țărănesc și ministru secretar de stat în guvernul gen. C. Sănătescu, Iuliu Maniu, afirma în ședința din 16 septembrie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
semnarea Tratatului de la Paris (10 februarie 1947), care reluase, cel puțin oficial, prevederile Tratatului de la Berlin din 1878 (Art. 46 prevăzuse, între altele, trecerea la România a insulelor alcătuind Delta Dunării, precum și a Insulei Șerpilor). Anul 1948 a adus și anexarea Insulei Șerpilor de către U.R.S.S., pe temeiul unei înțelegeri dintre dr. P. Groza și V. M. Molotov din 4 februarie (cu prilejul încheierii Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între U.R.S.S. și România), urmată de predarea Insulei printr-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
stat dependent de Turcia și, atunci când Moldova va primi o parte din sudul Basarabiei, în anul 1856, dintr-o anumită perspectivă a dreptului internațional, în termenii oficiali, hotarul se va numi ruso-turc, dar pe teren acesta va fi moldo-rus. Procedeul anexării Basarabiei prin Tratatul de la București (16/28 mai 1812) a ilustrat pe deplin nu numai proiectele expansioniste ale Rusiei în defavoarea statelor de la frontierele sale, ci și lipsa de scrupule și cinismul diplomației țariste. Demnitarii țarului au pretins, mai întâi, stăpânirea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sentinței de la Viena din 30 august 1940”, fiind restabilită aici frontiera de la 1 decembrie 1938. Și după semnarea și aplicarea tratatului de pace, Uniunea Sovietică a obținut alte „câștiguri” pe seama suveranității și integrității teritoriale a României, în Deltă și prin anexarea, în anul 1948, a Insulei Șerpilor. Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, confirma, în ce privește frontiera româno-sovietică, situația instituită prin Convenția de armistițiu, din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și numeroase greutăți și cea mai recentă este a integrității teritoriului nostru. Ucraina, care s-a născut din focul generos al revoluțiunii ruse, după câteva luni de existență începe să aibe veleități imperialiste. Nu s-a consumat încă bine chestiunea anexării Holmului și o nouă visare imperialistă începe să preocupe guvernanții din Kiev. Ei pretind că au drepturi asupra ținutului Hotinului și a Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta pe considerații etnice. Această pretențiune așa de puțin democrată, de la un stat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1993, p. 109-110. Nota trimisă de guvernul Ucrainei guvernului român. 13 aprilie 1918 (st.v.) Kiev, 12 aprilie 1918 Guvernul Republicii Ucrainiene are onoarea de a vă transmite rezoluția adoptată la 13 aprilie 1918 de către Parlamentul Ucrainei - Rada centrală - cu privire la anexarea Basarabiei de către România. „Discutând chestiunea anexării Basarabiei de către România, Rada centrală ucraineană declară: 1)Că ea nu recunoaște că hotărârea „Sfatului Țării” privind încorporarea Basarabiei la România este un act care exprimă voința tuturor popoarelor locuind pe teritoriul Basarabiei, din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
guvernul Ucrainei guvernului român. 13 aprilie 1918 (st.v.) Kiev, 12 aprilie 1918 Guvernul Republicii Ucrainiene are onoarea de a vă transmite rezoluția adoptată la 13 aprilie 1918 de către Parlamentul Ucrainei - Rada centrală - cu privire la anexarea Basarabiei de către România. „Discutând chestiunea anexării Basarabiei de către România, Rada centrală ucraineană declară: 1)Că ea nu recunoaște că hotărârea „Sfatului Țării” privind încorporarea Basarabiei la România este un act care exprimă voința tuturor popoarelor locuind pe teritoriul Basarabiei, din care cauză Republica Democrată a Ucrainei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că guvernul român este sincer convins de veridicitatea argumentației expusă în notă. Totuși guvernul Ucrainei nu poate retracta o apreciere obiectivă a principiilor de ordin general pe care se baza argumentația dv. și mai ales actele care au dus la anexarea efectivă a Basarabiei la Regatul României. Puterile responsabile ale Regatului României, proclamând încorporarea Basarabiei la România, n-au fost în mod evident bine informate cu privire la următoarele împrejurări: 1.Că organul reprezentativ provizoriu al Republicii Moldovenești din Basarabia s-a constituit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
autorităților române a pus - în momentul votării „Sfatului Țării” cu privire la încorporarea Basarabiei la România - această chestiune sub forma unui ultimatum. S-a propus în mod categoric să se aleagă între unirea voluntară cu România în condiții avantajoase pentru Basarabia și anexare. S-a refuzat garantarea autonomiei Republicii Moldave, precum și ridicarea stării de război în scopul de a asigura Sfatului Țării libertatea. Pentru discutarea chestiunii de o astfel de importanță ca încorporarea Basarabiei la România, reprezentantul autorităților române a acordat „Sfatului Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
spune în nota precedentă cu nr. 1512 din 12 aprilie trecut, când o încorporare, așa cum s-a afirmat în nota următoare nr. 2928/1918. Guvernul Regal are onoarea să răspundă că actul mai sus-menționat n-a avut nici efectul unei anexări, nici al unei încorporări, ci al unirii Basarabiei cu România, așa cum o proclamă votul „Sfatului Țării” și așa cum e stipulat în mod limpede în toate decretele și celelalte documente oficiale întocmite ca urmare și în virtutea zisului vot, și despre care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ce trebuie să existe între state vecine și pe care suntem dispuși să le stabilim și să le întreținem. Trebuie de asemenea notat că de la 13 aprilie Rada Centrală din Kiev a adresat guvernului român o notă de protest împotriva anexării Basarabiei și a unor pretinse vexațiuni aduse populației. Răspunsul a sosit fără întârziere, restabilind lucrurile în adevărata lor lumină, declarându-se că nu poate fi vorba de anexare, ci de o unire a cărei inițiativă a venit din partea Basarabiei însăși
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Centrală din Kiev a adresat guvernului român o notă de protest împotriva anexării Basarabiei și a unor pretinse vexațiuni aduse populației. Răspunsul a sosit fără întârziere, restabilind lucrurile în adevărata lor lumină, declarându-se că nu poate fi vorba de anexare, ci de o unire a cărei inițiativă a venit din partea Basarabiei însăși și că pretinsele jigniri nu erau decât o invenție a acelora ce ar putea avea interes să inducă în eroare guvernul ucrainean. Sper să vă pot înmâna textul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
R.S.S. 29 martie 1940 ...................................................................................................................................... Printre țările meridionale vecine, pe care eu le-am citat, este una cu care noi nu avem un pact de neagresiune, România. Aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară. Astfel nu există nici un motiv de agravare a relațiunilor sovieto-române [...] Pactul Molotov-Ribbentrop..., p. 7. Nota ultimativă a Guvernului Sovietic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru repararea nedreptății și redresarea culturii și științei românești, încercată așa de greu, pe urma recentelor întâmplări. Memoriul a fost adoptat în unanimitate de plenul Academiei Române la 12 iulie 1940. „Revista de etnografie și folclor”, nr. 1-2, 1993, p. 18-21; Anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică - consecință directă a Pactului Molotov-Ribbentrop, coodonatori: Al. Moșanu, I. Buga, Chișinău, 2002, p. 105-110. Comisarului Poporului pentru Apărare al U.R.S.S., Mareșalului Uniunii Sovietice, tov. Timoșenko Raport asupra acțiunilor trupelor Frontului de Sud la eliberarea Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fie dispariția unor state, fie amputarea lor. Astfel, Polonia urma să dispară, fiind din nou împărțită, de data aceasta între Germania și U.R.S.S., țările baltice să fie încorporate prin forță în cadrul Uniunii Sovietice, iar Finlanda amputată de regiunea Karelia. Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, teritorii care nu-i aparțineau și asupra cărora nu avea nici un drept, a constituit primul act al tragediei naționale - sfîrtecarea României în anul 1940 - punînd la grea încercare întregul popor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
suveranității, integrității și independenței statale a României, o expresie directă și brutală a „dreptului forței” în relațiile internațioanle. Nordul Bucovinei, străvechi teritoriu românesc, nu a făcut obiectul Protocolului secret, dar a fost menționat în ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940. Anexarea acestui teritoriu este un caz unic în relațiile internaționale, deoarece, deși nu a aparținut niciodată Imperiului Rusiei și nici Ucrainei și nu a constituit obiect de discuții între România și U.R.S.S., el a fost revendicat cu titlul de „despăgubire
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în aceste zile a unui an de la proclamarea suveranității statale de către Parlamentul Republicii Moldova și ne exprimăm sprijinul față de eforturile deosebite care se fac pentru afirmarea reală a drepturilor inalienabile a tuturor statelor care au suferit consecințele nefaste ale Pactului Molotov-Ribbentrop. Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 100-104. Declarația de independență a Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova. 27 august 1991, Chișinău Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere și democratice, AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
inclusiv ale persoanelor aparținînd grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase aparținînd grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki și ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Așa să ne ajute Dumnezeu ! Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 93-96. Guvernul României recunoaște independența Republicii Moldova. 27 august 1991, București Guvernul României a primit cu deosebită bucurie Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la proclamarea independenței de stat a Republicii. Această hotărîre de importanță capitală se înscrie în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
europene și îl vor accepta ca partener egal la opera de edificare a unei Europe unite, bazată pe valorile comune ale democrației, libertății și statului de drept. Petrache D. Cojocea, Istoria unui tratat controversat, Chișinău, Editura Zamolxe, 2000, p. 170; Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 99. Declarația Parlamentului României în legătură cu proclamarea independenței Republicii Moldova, adoptată în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului. 3 septembrie 1991 Birourile permanente ale Adunării Deputaților și Senatului României, întrunite în ședința comună extraordinară [la 28
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
recunoașterea independenței Republicii Moldova. Totodată, Birourile Permanente își declară întreaga lor disponibilitate de a sprijini Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova și de a acționa în spiritul comunității noastre de neam și destin. „Monitorul oficial”, partea a II-a, nr. 202, 4 septembrie 1991; Anexarea Basarabiei în anul 1940..., p. 97-98.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]