2,942 matches
-
și marile dispute politice care domină mass media. O critică de diagnostic pătrunde astfel în politica vieții cotidiene și de asemenea în chestiunile legate de rasă, gen și clasă socială. Din această perspectivă, textele cu turnură socială din media articulează angoasele și speranțele, visele și coșmarurile unei culturi, fiind astfel o sursă de cercetare socio-psihologică importantă, dezvăluind ceea ce simt și gîndesc audiențele la un moment dat. Se explică de ce psihanaliza continuă să își păstreze importanța pentru studiile culturale. Spre deosebire de conceptul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ales, teama în fața anihilării nucleare. Marea varietate și popularitate a filmelor de groază hollywoodiene apărute după 1970 sugerează faptul că există multe probleme în societatea americană; o analiză a acestor filme poate aduce într-o oarecare măsură lumină în privința surselor angoaselor contemporane. Anii '80 au reprezentat și epoca președinților Reagan și Bush; în acest studiu, voi încerca să arăt că există o legătură între anxietățile sociale și hegemonia conservatoare și voi susține că aceste fenomene se află chiar într-o strînsă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mijlocul sistemului socio-economic și a subconștientului social pentru a-i teroriza pe membrii clasei de mijloc, oamenii obișnuiți care sînt personajele acestui film. Așadar, în vreme ce E.T. reprezintă o fantezie copilărească centrată pe sentimentul de speranță, Poltergeist reprezintă o sondare a angoaselor universale, dar și a celor specific americane care iau forma unui coșmar alegoric a cărui interpretare ar trebui să ne ofere date interesante cu privire la viața cotidiană în epoca Reagan. Poltergeist prezintă aventurile oculte ale familiei Freeling, care descoperă că locuința
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
televiziunii de captare a publicului, de spionare a individului, a tendinței acesteia de a deveni un centru care organizează timpul liber și viața individului. Teama că televiziunea va înlocui în cele din urmă total cinematograful este, fără îndoială, una din angoasele cele mai teribile ale Hollywood-ului și poate o problemă care i-a preocupat pe Spielberg și colaboratorii înșiși. În scena finală, cînd familia își părăsește locuința aflată sub puterea blestemului și se mută la un hotel, îi vedem scoțînd televizorul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
indică tocmai acest intens sentiment de insecuritate al clasei de mijloc în perioada Reagan, marcată de teama de șomaj, de teama de a pierde locuința, de a pierde controlul asupra bunurilor și asupra propriei vieți. Filmul prezintă un tablou al angoaselor cauzate de sentimentul crescînd de neputință în fața puterii și lăcomiei corporațiilor, a unei economii incontrolabile și a schimbărilor culturale rapide. Exprimă în plus teama față de dezintegrarea familiei, teamă exploatată de Reagan și curentul instaurat de Noua dreaptă, dar și teama
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teamă exploatată de Reagan și curentul instaurat de Noua dreaptă, dar și teama față de televiziune și de perspectiva de a nu mai avea control asupra propriilor copii. Din această perspectivă, epoca lui Reagan ni se revelează ca o epocă a angoaselor atît pentru burghezie, cît și pentru clasa muncitoare, care trebuia să înfrunte permanenta amenințare la adresa vieții și bunăstării lor10. Poltergeist speculează, între altele, și teama față de sexualitatea adolescentină, în scena dinspre finalul filmului în care fiica adolescentă a familiei apare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atacul lansat de unele elemente ale Noii drepte la adresa sexualității adolescenților, filmul adoptă o poziție liberală față de această problemă, o atitudine îngăduitoare de toleranță și acceptare 12. Poltergeist expune, așadar, teama primordială de decădere fizică și de moarte, dar și angoasele mai specifice ale epocii prezente. Toate filmele de groază speculează sentimentul de anxietate provocat de schimbările rapide în urma cărora acesta devine imposibil de controlat și fie se reproduce și suferă mutații într-un ritm foarte rapid, fie se dezintegrează și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chinuie pe cei ce nu sînt aleși și nu reușesc să dobîndească mîntuirea spirituală, recompensîndu-i pe cei care o ating. Poltergeist oferă, așadar, o imagine cuprinzătoare a simbolurilor prezente în coșmarurile Americii contemporane. Forța peliculei constă în faptul că speculează angoase reale, pe care însă le prezintă într-o formă simbolică ce permite publicului să-și trăiască anxietățile subconștiente în siguranța oferită de mediul cinematografic, prin intermediul unei ideologii care le potolește și le liniștește temerile, arătînd familia Freeling învingînd dificultățile. Poltergeist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
societatea de consum și gata să creadă și să facă orice pentru a supraviețui. Deși Poltergeist prezintă capitalismul de tip corporatist ca rapace, destructiv pentru mediu, exploatînd oamenii, ba chiar reprezentînd o amenințare la adresa supraviețuirii întregii umanități, sursa reală a angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideologică reală capitalismului american contemporan. Cu toate acestea, indiferent de opinia despre elementul ocult din producțiile lui Spielberg, de modul în care el susține valorile burgheze, opera sa reprezintă o contribuție valoroasă în vederea mai bunei înțelegeri a societății americane, revelînd angoasele, speranțele, iluziile noii clase de mijloc din suburbii. În Steven Spielberg, această nouă pătură socială și-a găsit povestitorul și ideologul. Filmele sale conțin ideologii ce trebuie examinate, decodificate, privite dintr-o perspectivă critică de cei ce sînt interesați să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemănătoare. Însumînd toate acestea, imaginile albilor săraci și imaginile morților care bîntuie căminele burgheze codifică temerile și anxietățile unei epoci de insecuritate socială și economică determinată de invazia altor rase și clase. Poltergeist II continuă, așadar, procesul de sondare a angoaselor contemporane cu privire la rasă, clasă și sex (într-o manieră mai radicală și mai extravagantă decît primul film al seriei). Pelicula a fost lansată în 1986, în perioada recesiunii din timpul președinției Reagan, perioadă de accentuată teamă de șomaj, de pierderea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
familial burghez 17. O critică diagnostică: de la Poltergeist la Slackers și Beavis și Butt-Head În interpretarea pe care am dat-o celor două filme Poltergeist, spiritele rele reprezintă amenințările de natură socială și rasială la adresa normalității burgheze; peliculele dau glas angoaselor contemporane ale familiei burgheze într-o societate cu o economie instabilă și cu o ordine socială în plin proces de dezintegrare. Ambele filme prezintă clasa de mijloc incapabilă de a exercita controlul asupra propriului destin și gata să se destrame
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dezintegrare. Este foarte adevărat că pierderea căminului, a locului de muncă și criminalitatea amenințătoare, ca și declinul economic reprezentau și încă mai reprezintă temeri extrem de reale și puternice în societatea contemporană a Statelor Unite; așadar, probabil pentru public contruntarea cu aceste angoase era de preferat să se facă într-un film de groază decît într-o dramă realistă. Căci, nu-i așa, cine și-ar dori să privească drama unei familii care-și pierde slujba, casa și care se dezmembrează cînd toate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și soacră, proverbial catastrofale, atent orchestrate într-o perspectivă narativă voit minimalistă, culminând într-o încleștare psihologică feroce a celor două protagoniste. În replici măsurate, aparent curtenitoare și pline de considerație, mustesc gelozia unei mame ce-și divinizează fiul și angoasa unei tinere femei ce-și dedică existența consolidării reputației soțului. Odată identificat scopul comun - succesul experimentelor medicale ale lui Seishū -, Otsugi și Kae intră într-o competiție extremă, oferindu-se drept cobai pentru testarea anesteziei generale. Oglinzile paralele în care
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Mishima caută, cu rafinamentul estetului, proporția ideală dintre rațiune și fascinație, dintre îndoială, ca măsură a cunoașterii, și asumarea conștientă a propriei individualități. Narațiunea oscilează între acceptare și resentiment, într-un balans ce riscă în permanență să destabilizeze existența tânărului, angoasa sporindu-i pe măsură ce realizează că toate eforturile sale de "îndreptare" sunt sortite eșecului. Explorarea identității sexuale traversează zone întinse din imaginarul morții, romanul oferind o măsură justă a conexiunii eros- thanatos în forma ei primară. Nucleul atracției erotice se conturează
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Nebunia lui Castel se lovește însă de un personaj impenetrabil - Allende, soțul orb al Maríei, prezență stranie ce se integrează unui veritabil complex al orbirii în literatura lui Sabato. Viața Maríei, cu toate petele ei obscure, devine rapid sursa unei angoase sufocante, a cărei rezolvare presupune traversarea ireversibilă a unei limite ultime - crima. Tunelul este romanul unui maraton prin tranșeele înguste ale unei conștiințe strivite de singurătate, fiind în același timp relatarea voit lucidă a unei derive psihice severe. Romanul e
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o realitate mereu schimbătoare, adesea inconsistentă și înșelătoare. Enigma morții lor nu face decât să încheie în cea mai adecvată notă o istorie de dragoste trăită în grabă prin hotelurile de lux ale Europei, într-un timp al incertitudinii și angoasei. Discursul fluid, ritmul constant al narațiunii și persistența misterului sunt componentele centrale ale unui roman atipic, aparent scris cu intenția de a dezvălui doar atât cât, în contraparte, rămâne ascuns și neînțeles. Detectivul ce-și propune să rezolve cazul, făcând
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
caz, a înstrăinării și a morții - familia adoptă un cod al resemnării, verbalizat o singură dată de către tată la moartea surorii prin formula biblică ce va dobândi în memoria lui Gabriel rezonanțele unei obsesii - Domnul a dat, Domnul a luat. Angoasa e amplificată de neputința funciară a împărtășirii și comunicării - Gabriel simte că soția sa, Laura, nu ar putea înțelege proporțiile crizei sale interioare și îi adresează un mesaj confesiv doar prietenului cel mai apropiat, Leo. Opțiunea scriitorului de a face
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
transparente, Williams creează câteva personaje memorabile, devenite adevărate embleme culturale. Stanley Kowalski (jucat, în varianta cinematografică a lui Elia Kazan de tânărul și furiosul Marlon Brando) și Papa cel Mare, "pisica" Maggie și fragila Blanche sunt, de fapt, proiecții ale angoaselor ce l-au chinuit pe Williams de-a lungul vieții. Excentric și auto-destructiv, oscilând între pasiuni devoratoare și căderi abisale, scriitorul declară, într-un Interviu cu sine însuși așezat în deschiderea volumului de față, "N-am scris niciodată despre vreun
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Nebunia lui Castel se lovește însă de un personaj impenetrabil - Allende, soțul orb al Maríei, prezență stranie ce se integrează unui veritabil complex al orbirii în literatura lui Sabato. Viața Maríei, cu toate petele ei obscure, devine rapid sursa unei angoase sufocante, a cărei rezolvare presupune traversarea ireversibilă a unei limite ultime - crima. Tunelul este romanul unui maraton prin tranșeele înguste ale unei conștiințe strivite de singurătate, fiind în același timp relatarea voit lucidă a unei derive psihice severe. Romanul e
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o clipă, o persoană cu totul străină. Acest personagiu abstract și persoana mea reală îmi dispută convingerea cu forțe egale". Irealitatea imediată a corpului În imaginarul operei lui Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată are rolul de a aduce în atenție angoasa identitară, delimitată, așa cum se va vedea în celelalte două volume, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată, de universul bolii. Boala ciudată, paludismul, numește restrictiv, în acest roman, o serie de manifestări de mare impact în conturarea prezenței fizice și metafizice a
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prieteni și vecini. Ne dăm seama după metamorfoza pe care-o suferă orice individ care devine anonim: realizarea instinctelor, pasiunilor și intereselor care dormitează în străfundurile lui depind de un mare număr de alte persoane. Vedem cum indivizii cad pradă angoaselor sociale și presiunilor de a se conforma și asemăna cu un model colectiv. Conform acestei concepții, schimbarea nu e rezultatul unei proletarizări a omului, nici a unei socializări a economiei. Asistăm, din contra, la o masificare, adică la amestecarea și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
diferită de cea a concetățeanului, vecinului, prietenului său. În această revendicare de egalitate se află rădăcina conștiinței sociale și a sentimentului datoriei. Tot în ea vom găsi, în mod cu totul neașteptat, baza a ceea ce psihanaliza a revelat ca fiind "angoasa infecției", a sifiliticilor, angoasă corespunzînd luptei pe care acești nefericiți sînt obligați să o susțină împotriva dorinței inconștiente de a-și transmite boala celorlalți: de ce oare trebuie să rămînă ei singurii infectați și le sînt refuzate atîtea lucruri în timp ce ceilalți
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
concetățeanului, vecinului, prietenului său. În această revendicare de egalitate se află rădăcina conștiinței sociale și a sentimentului datoriei. Tot în ea vom găsi, în mod cu totul neașteptat, baza a ceea ce psihanaliza a revelat ca fiind "angoasa infecției", a sifiliticilor, angoasă corespunzînd luptei pe care acești nefericiți sînt obligați să o susțină împotriva dorinței inconștiente de a-și transmite boala celorlalți: de ce oare trebuie să rămînă ei singurii infectați și le sînt refuzate atîtea lucruri în timp ce ceilalți sînt sănătoși și au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
construiește o lume coerentă care se dezvoltă de la un roman la altul, după ce s-a revelat publicului în nuvele. Cititorul nu are niciodată impresia arbitrariului, atât de prezentă este, ca și în coșmaruri, impresia de realitate. Tatăl trucat dezvolta o angoasă profundă și personală, capabilă să provoace teroarea plecând de la tema, banală în epocă, a invaziei extratereștrilor. Mai târziu, Dick va respinge ideea, abordând tema simulacrelor pentru a demonstra că lumea pe care credem că o cunoaștem și în care credem
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]