2,537 matches
-
sâni, la vârsta de 47 de ani. La Viena, Hitler a făcut cunoștință cu concepțiile extremiste pe care avea să le pună în aplicare după ce a devenit cancelar al Germaniei. Printre precursorii ideologici, autori ai unor teorii și discursuri șovine, antisemite, rasiste care l-au influențat au fost ideologul antisemit, rasist, ocultist și escroc Jörg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg Ritter von Schönerer, liderul „Mișcării Pangermane” ("Alldeutsche Bewegung" sau "Alldeutscher Verband"), o grupare politică naționalist-șovină, și primarul Vienei, Karl Lueger, fondatorul
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
Hitler a făcut cunoștință cu concepțiile extremiste pe care avea să le pună în aplicare după ce a devenit cancelar al Germaniei. Printre precursorii ideologici, autori ai unor teorii și discursuri șovine, antisemite, rasiste care l-au influențat au fost ideologul antisemit, rasist, ocultist și escroc Jörg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg Ritter von Schönerer, liderul „Mișcării Pangermane” ("Alldeutsche Bewegung" sau "Alldeutscher Verband"), o grupare politică naționalist-șovină, și primarul Vienei, Karl Lueger, fondatorul unui partid creștin de orientare virulent antisemită. Exasperat de
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
fost ideologul antisemit, rasist, ocultist și escroc Jörg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg Ritter von Schönerer, liderul „Mișcării Pangermane” ("Alldeutsche Bewegung" sau "Alldeutscher Verband"), o grupare politică naționalist-șovină, și primarul Vienei, Karl Lueger, fondatorul unui partid creștin de orientare virulent antisemită. Exasperat de ceea ce el, Hitler, percepea a fi văzut în Viena o „babilonie de rase”, a emigrat în Germania, în mai 1914, stabilindu-se la München, pe care îl considera oraș „cu adevărat german”. După izbucnirea Primului Război Mondial, Hitler s-a
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
etnică”). În 1919, era agent al departamentului politic al armatei bavareze, din însărcinarea căruia a intrat în contact cu o formațiune politică radicală, obscură, numită "Partidul Muncitoresc German" ("Deutsche Arbeiterpartei,", abreviat DAP). Partidul era, în ciuda numelui, de extremă dreaptă, ultranaționalist, antisemit și anticapitalist. Hitler s-a înregimentat politic, devenind după câteva zile membru al comitetului executiv. Energia și talentul oratoric l-au impus, încât Hitler, alături de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic în februarie 1922. A fost decisă totodată
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
Nürnberg. Aceste legi prevedeau că cetățenia germană putea fi deținută numai de persoanele de origine germană; de asemeni, au fost interzise căsătoriile mixte dintre evrei și etnicii germani precum și relațiile extraconjugale mixte. La 9 noiembrie 1938 au fost adoptate măsuri antisemite fizice prin programul generalizat în toată Germania. În „noaptea pogromului” ("Kristallnacht") au fost distruse case, magazine evreiești și sinagogi; peste o sută de evrei au fost omorâți și circa 20.000 trimiși în lagăre de concentrare. Punctul culminant al acestor
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
prin programul generalizat în toată Germania. În „noaptea pogromului” ("Kristallnacht") au fost distruse case, magazine evreiești și sinagogi; peste o sută de evrei au fost omorâți și circa 20.000 trimiși în lagăre de concentrare. Punctul culminant al acestor crime antisemite a fost atins la Conferința de la Wannsee, în cadrul căreia înalți funcționari de stat din partidul nazist și guvern au decis " Soluția finală în chestiunea evreiască", la cererea expresă a lui Hitler. Împingerea Germaniei în război a fost, de fapt, primul
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
îmbrăcată de acesta și care ar fi stârnit iritarea ministrului Drăghici, se pare că demiterea este rezultatul unui denunț. Conform mărturiei fostului general de Securitate Ionel Gal, Pavel Aranici întreținea „relații neprincipiale” cu o studentă. Este posibil și ca sentimentele antisemite ale lui Alexandru Drăghici să fi cântarit greu în decizia demiterii. Prin ordinul 3441/1963 al lui Constantin Tuzu, ministrul Metalurgiei și Construcțiilor de Mașini, Pavel Aranici este numit director al Întreprinderii de Cabluri și Radiatoare din Brașov, deși absolvise
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
a fost ocupată de Germania nazistă, rezultatul fiind că regina Wilhelmina a plecat la Londra în exil, Olanda capitulând. La început naziștii au fost mai puțin agresivi față de evreii din Olanda, dar acest lucru nu a durat mult timp. Legi antisemite au fost decretate una după alta, interzicerea evreilor de a merge la cinematograf afectând-o pe Anne cel mai tare deoarece avea plăcerea de a colecționa fotografii ale actorilor și actrițelor de film. Totodată a fost nevoită să se transfere
Anne Frank () [Corola-website/Science/317057_a_318386]
-
un oraș liber până în 1846. Marii proprietari polonezi dețineau terenuri întinse în timp ce țărănimea ruteană era lipsită de pământ. Chiar izbucnise un conflict social și religios dintre polonezi și ruteni. În 1846 s-a declanșat o răscoala țărănească, violență, antipoloneza și antisemită (fiind multe comunități evreiești în zona). Mulți polonezi au lăsat sub administrare pământuri în timp ce aveau alte ocupații. Armata austriacă a intervenit militar și a ocupat Cracovia. Alte grupuri naționale precum slovacii, românii sau sârbii abia dacă erau recunoscute. Între timp
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
colegiu în care votau toți cei care nu puteau să voteze în primele patru colegii. În 1907 s-a introdus votul universal. Apar nucleele primelor partide democrat-creștine în mișcarea catolică ca cel al lui Karl Lueger, un partid populist, demagog, antisemit, care susținea reforme sociale. Naționalismul era de tip Pangermanist, care milita pentru unirea tuturor germanilor într-un stat, curent fondat de Georg von Schooner. Curând, se creează și un partid social-democrat influențat de social-democrația germană, condus de Viktor Adler cu
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
pentru prima dată în istoria postbelică, la conducerea unei țări vest-europene participă un partid de extremă dreaptă. Acest lucru nemulțumeste electoratul și provoacă indignare în întreaga Europă, mai ales când se descoperă faptul că Haider a manifestat simpatii naziste și antisemite. Drerpt consecință, celelalte 14 țări membre UE îngheață relațiile diplomatice cu Austria, iar Israelul și apoi SUA își retrag ambasadorii. În mai 2000, Haider demisionează de la conducerea Partidului Libertății, fiind inlocuit de aliatul său, Susanne Riess-Passer. În ianuarie 2002, Austria
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
națiunea franceză în două tabere, în disputa legată de faptul dacă ofițerul evreu Alfred Dreyfus se facea sau nu vinovat de trădare și spionaj pentru Germania. Verne a susținut inițial aripa dreaptă, anti-Dreyfus, fiind discutabil dacă el era sau nu antisemit. Walter A. McDougall a declarat că "„nu există vreo dovadă clară de antisemitism din partea lui Verne”" , în timp ce Herbert R. Lottman pretinde că "„Verne a refuzat rugămintea de a-și modera antisemitismul pasional”" () și că Hector Servadac conține "„stereotipii în stilul
În fața steagului () [Corola-website/Science/317591_a_318920]
-
doilea război mondial, după ocupația nazistă a Iugoslaviei, ustașii au obținut crearea unui stat croat independent, protejat de germani și italieni. Guvernarea lui Ante Pavelić și a Ustașei a durat doar 60 de luni și este marcată de represalii antisârbești, antisemite și antirrome. Teroarea ustașă s-a manifestat și împotriva croaților care se opuneau alianței cu puterile Axei. Trupele ustașe vor fi angrenate într-un crunt război civil împotriva partizanilor lui Iosip Broz Tito și a cetnicilor regaliști sârbi conduși de
Ustașa () [Corola-website/Science/317775_a_319104]
-
comunității sale - un gest care a rupt tradiția evreiască a politicienilor de tipul lui Josef Fechner care votau la fel ca germanii. O parte semnificativă a activității lui de dinainte de 1918 a fost dedicată combaterii antisemitismului: el însuși expus declarațiilor antisemite ale colegilor săi din parlament, Straucher a fost printre cei care au înfierat acuzațiile antisemite tradiționale că evreii practică omorul ritual făcute în timpul Afacerii Hilsner din 1899. Potrivit lui Lichtblau și John, creșterea antisemitismului în rândul comunităților germane din Austria a
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
Fechner care votau la fel ca germanii. O parte semnificativă a activității lui de dinainte de 1918 a fost dedicată combaterii antisemitismului: el însuși expus declarațiilor antisemite ale colegilor săi din parlament, Straucher a fost printre cei care au înfierat acuzațiile antisemite tradiționale că evreii practică omorul ritual făcute în timpul Afacerii Hilsner din 1899. Potrivit lui Lichtblau și John, creșterea antisemitismului în rândul comunităților germane din Austria a fost un factor care a contribuit la ruptura între liberalismul german și cel evreiesc din
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
fost una modernă, pentru care religia și tradițiile au o importanță redusă și pentru care cultura germană și-a asumat o dimensiune aproape mitologică ca un substitut pentru cultura tradițională la care au renunțat- au fost șocați de creșterea naționalismului antisemit german în provinciile vestice ale monarhiei, pe cale de dispariție, deoarece amenința viitorul identității lor proprii". Primele tensiuni între cele două comunități au avut loc la începutul anilor 1890, când studenții germani din Bucovina au început să se organizeze în organisme
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
cu cinci ani înainte de izbucnirea primului război mondial." Acordul a prevăzut o largă reformă electorală care acorda o reprezentare proporțională grupurilor etnice din Bucovina în Dieta locală, dar, în conformitate cu dorința majorității evreilor și într-un efort de combatere a agitației antisemite, nu a acordat o recunoaștere specială evreilor (în afară de câteva circumscripții electorale separate, ei erau incluși în același grup cu germanii). Lichtblau și John susțin că, prin această măsură, monarhia austriacă a marcat "punctul final de demarcație [...] care îi lega pe
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
sprijinul său total pentru această inițiativă și a argumentat pentru înlocuirea celorlalte instituții reprezentative, dar acestei acțiuni i s-a opus lobby-ul non-sionist (care a preferat o structură"Kehilla"). Straucher a folosit ulterior tribuna "Abgeordnetenhaus" pentru a condamna violențele antisemite legate de diferitele schimbări politice. În primăvara anului 1918, la scurt timp după ce Austria a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk (9 februarie 1918) cu Republica Populară Ucraineană, acordându-i teritoriile revendicate de polonezi, el și-a exprimat teama că naționaliștii polonezi
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
în calcul alte alternative politice. Din acest motiv, a fost plasat sub supravegherea atentă de către noile autorități. Consiliul a intrat în conflict cu grupul naționalist român al lui Ion Nistor, Partidul Democrat al Uniunii din Bucovina, care, folosind un limbaj antisemit, vorbea despre un pericol evreiesc la adresa cauzei românești. La scurtă vreme după crearea României Mari, Consiliul a boicotat alegerile generale din 1919, refuzând să-și trimită reprezentanți în Parlamentul României. Această decizie a fost contestată de omul de afaceri Jakob
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
a eșuat în atragerea altor reprezentanți ai naționalismului evreiesc, cum ar fi sioniștii conduși de Ebner, vechiul rival al lui Straucher. UER a sprijinit inițial Partidul Poporului al generalului Alexandru Averescu (în ciuda semnelor că grupul avea afinități cu unele politici antisemite). Straucher a fost ales în Camera Deputaților din România pe lista lui Averescu la alegerile din 1920. Întreaga UER și-a acordat apoi sprijinul Partidului Național Liberal: la alegerile din 1922, alături de Nistor, fostul lider al Partidului Democrat al Uniunii
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
cu Partidul Totul pentru Țară (aripa politică a organizației Garda de Fier), Regele Carol l-a invitat pe poetul Octavian Goga să formeze un guvern, în ciuda faptului că partidul său a terminat al patrulea și a avut o platformă deschis antisemită.
Alegeri generale în România, 1937 () [Corola-website/Science/319693_a_321022]
-
a încetat apariția în 1919. În anii '50 s-a produs "marea scindare" în cadrul MAPAM-ului, ca reacție la „procesele-spectacol” staliniste de epurare din țările blocului sovietic, îndeosebi după eliminarea lui Slánský și a conducerii comuniste cehoslovace și a acțiunilor antisemite staliniste din URSS. Hașomer Hațair și MAPAM-ul, care costituiau aripa stângă a partidului din Israel, au rămas fidele liniei marxiste sovietice staliniste, în timp ce partea majoritară au format partidul „Achdut haAvoda” („Unirea Muncii”) care, în continuare s-a unit cu
Hașomer Hațair () [Corola-website/Science/319831_a_321160]
-
greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții la adresa evreilor: ei erau bătuți pe stradă, siliți să țină prăvăliile deschise de Șabat etc. În iunie 1940, noile legi adoptate de guvernul Ion Gigurtu au prevăzut confiscarea proprietăților, expulzarea din școli și
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
fost descrisă ca fiind "conspiracism new age". Esența teoriilor lui e că lumea e condusă de un grup secret, cunoscut ca "Elita Globală" sau "Illuminati", care e o minoritate legată de Protocoalele Înțelepților Sionului, scriere dovedită a fi o farsă antisemită, dar care crede că e adevărată.. În 1999 a publicat cartea "Cel mai mare Secret" ( The Biggest Secret, apărută în română la editura Daksha), unde scria că Illuminati erau o rasă de umanoizi reptilieni numiți "Frăția Babiloniană" (pentru că au fost
David Icke () [Corola-website/Science/316761_a_318090]
-
actualizată a filmului "Zeitgeist", realizată în 2010, elimină secțiunea despre Uniunea Nord Americană, printre alte schimbări . În revista "Tablet", jurnalistul Michelle Goldberg a criticat filmul ca fiind "cufundat într-o teorie a conspirației extremistă de dreapta, izolaționistă și, pe ascuns, antisemită, catalogând mișcarea Zeitgeist ca fiind "primul cult din lume bazat pe Internet, cu membrii care repetă veseli și mecanic ca papagalii linia trasată de partid." Zeitgeist a declarat că acuzațiile au fost "eronate, peiorative, derogatorii și că sunt destinate să
Zeitgeist (film) () [Corola-website/Science/315109_a_316438]