2,520 matches
-
o câmpie piemontan- prebalcanică, Câmpia Urluiului în care se încadrează și teritoriul comunei Viișoara. Ca tip de relief, sudul Câmpiei Urluiului este o câmpie tabulară (fluvio-lacustră veche) formată ca rezultat al interacțiunii alcătuirii petrografice cu condițiile climatice, hidrologice precum și intervențiilor antropice (Grigore Posea, Tipuri ale reliefului major în Câmpia Română- importanța practică, revista Terra nr. 3, 1987). Caracteristica de bază a reliefului este dată de prezența suprafețelor plane sau ușor înclinate cuprinse între lunca Călmățuiului și valea Găuriciului (Brânceanca), monotonia fiind
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
-l și apele subterane Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor molisolurilor (cernoziomoid) argiluvial), solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
a văilor este preponderent pluvial,contribuția subterană fiind modestă.Cele mai ridicate valori ale scurgerii se înregistrează primăvara,cu cca 45% din valoarea anuală,situație caracteristică văii Someșul în Culoar. Calitatea apelor văilor depinde de mai mulți factori naturali și antropici,care influențează direct sau indirect calitatea apei de suprafață și a celei subterane.La nivelul comunei Apahida,stratele acvifere sunt afectate de prezența la suprafată a stratelor salifere,apa fiind nepotabilă în cea mai mare parte a comunei. Apele freatice
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
la suprafată a sedimentului Badenian,unele ariale de sare apărând la zi.Drept urmare,se semnalează lacuri sărate,cum este lacul din apropierea satului Pata ,lac bun pentru tratarea bolilor reumatice. Apele Someșului Mic sunt poluate în zonă ca urmare a activitații antropice de pe platformele industriale ale Clujului,chiar dacă activitatea nu mai este atât de intensă,dar și datorită reziduurilor deversate direct în albie,din zonele rezidențiale.Nu s-a produs un dezastru ecologic pentru ca decantarea și acumularea produșilor nocivi se produce în
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Craiului, Munții Bihor, Munții Zarandului și Munții Codru-Moma. Altitudine maximă: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Budeasa 1790 m, vf. Cârligați 1693 m. Principalele cursuri de apă: Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău. Principalele lacuri: Pețea (carstic și de baraj antropic), Cefa, Mădăras. Principalele râuri care traversează reginuea sunt: Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord
Crișana () [Corola-website/Science/299798_a_301127]
-
reductibile la comportamentul unui atom individual din cadrul acelui metal, și s-a afirmat că legile care descriu acest comportament colectiv nu sunt mai puțin fundamentale decât legile care descriu atomii înșiși. Un alt atac împotriva reducționismului provine de la adepții principiului antropic. Unii sunt convinși că legile fizicii pot fi determinate în mod întâmplător și explică faptul că noi observăm anumite legi fizice afirmând că doar un mic subset de legi permite ca observatorii să rămână conștienți. Văzută prin această prismă, conștiința
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
Cantabriei. Cursul său în lungime de 600 km se întinde de-a lungul poalelor Munților Pirinei. Este singurul râu din Spania care la varsare prezintă o deltă și nu un estuar. Fluviul este practic un paradis, nefiind afectat de către factorii antropici (adică de om). Fiind foarte lung și lat, prezintă toate tipurile de formațiuni: secțiuni cu apă adâncă lângă baraje sau mică în alte locuri, cu apa repede și învolburată lângă nenumăratele cascade sau domoală, iar delta pe care o formează
Ebru () [Corola-website/Science/299943_a_301272]
-
a orașului Deva, pe rocile sedimentare miocene. Între văile Bejan, Cerna și Cristur se conturează o adevărată „câmpie de terase“, cele superioare având întindere surprinzătoare. În ansamblu, frunțile teraselor sunt slab schițate din cauza depunerilor de materiale coluvionale și a lucrărilor antropice. Urmare, racordurile sunt aproape imperceptibile, terasele trecând practic din una în alta. La nord de valea Bejanului, terasele apar ca nivele extinse pe interfluvii care coboară din dealurile Bejan, Roșilor și Moțar, după care se efilează până la dispariție spre intrarea
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio") sau viespar ("Pernis apivorus"); specii protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată din cauza creșterii numărului de turiști mai ales în perioada caldă. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN66 ce străbate o parte a parcului, turismul necontrolat (campare în locuri
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
este un lac de acumulare antropic aflat pe cursul inferior al râului Uz, în amonte față de orașul Dărmănești. Este situat între vârfurile "Dealul Mare" (909 m) și "Farcu Mic" (1364 m) din Munții Nemira - aflate la sud și, "Piciorul Arsurii" (1050 m) și "Obcina Lapoșului" (1337
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
dificilă comunicarea lor. Balenele albastre nu mai produc sunete de hrănire D după activarea unui sonar de frecvență medie, deși gama de frecvențe a sonarului (1-8 kHz) depășește cu mult gama de producere a sunetelor balenelor (25-100 Hz). Alte amenințări antropice la adresa refacerii populațiilor de balenă albastră sunt și acumularea de (PCB) în corpul balenelor. Cum încălzirea globală determină topirea rapidă a ghețarilor și permite pătrunderea unei cantități mai mari de apă dulce în oceane, există îngrijorări că această scădere a
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
vivendi" exemplar, modulat și dictat de legi estetice. Să nu uităm, așadar, că ritualul elaborat al ceremoniei ceaiului provine din doctrina budismului zen, al cărui comandament central vizează contemplarea naturii interioare și armonizarea acesteia cu esența universală: integrarea perfecta a antropicului în cosmos.
Sen no Rikyu () [Corola-website/Science/302279_a_303608]
-
relieful general al Platformei Moldovenești, conținând argile și nisipuri cu intercalații de calcare și gresii sarmatice, precum și depozite variate de argile, siltite, marne și nisipuri, ocazional intercalate cu grezocalcare și calcare. Solul parcului este cernoziomul cambic, acoperit cu un strat antropic bine reprezentat, secundar carbonatat. Textura generală este de lut argilos sau, în unele secțiuni, de lut. Orizonturile superioare ale solului au structura distrusă, datorită intervențiilor antropice, iar cele inferioare prezintă o structură poliedrică angulară în orizonturile mediane și masivă în
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
intercalate cu grezocalcare și calcare. Solul parcului este cernoziomul cambic, acoperit cu un strat antropic bine reprezentat, secundar carbonatat. Textura generală este de lut argilos sau, în unele secțiuni, de lut. Orizonturile superioare ale solului au structura distrusă, datorită intervențiilor antropice, iar cele inferioare prezintă o structură poliedrică angulară în orizonturile mediane și masivă în cele inferioare. Solul mai conține acumulări toxice de crom, cupru, zinc, plumb și arsen (pragul de alertă), cu anumite depozite de zinc, plumb și arsen atingând
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
acest motiv, arborii și arbuștii (în special "Morus alba", "Robinia pendula inermis", "Picea abies", "Betula pendula", "Maclura aurantiaca", "Prunus avium")" suferă la rândul lor, fiind afectați de o reducere a capacității de fotosinteză și devenind mai sensibili la secetă, agresiuni antropice și dăunători. Plantația masivă din Copou contribuie, totodată, la reducerea poluării fonice urbane, dar și la scăderea vitezei vântului în interior, cu 30-60% la distanțe de 30-60 metri și cu o relativă anulare a vântului puternic la 120-200 metri distanță
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
eficiente de dezvoltare - inovare a educației și cercetării. În prezent, principalele direcții stabilite în cadrul universității sunt: proprietăți ale sistemelor nanostructurate naturale și artificiale, studii de mediu, riscuri și hazarde naturale și artificiale, studii de mediu, riscuri și hazarde naturale sau antropice, matematici și informatici aplicate și fundamentale (limbaj natural, e-learning, sisteme GRID), reprezentarea socială a sărăciei, puterii și minorităților, orientări strategice în economia globală și studii interculturale. Ca urmare a programelor derulate, a activităților de cercetare, a fondurilor atrase și a
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
stagnează în crovuri, formând lacuri în perioadele de exces de umiditate. Resursele de apă sunt moderate sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice și ape de adâncime) și a apelor de suprafață (lacuri naturale și antropice, râuri). Apele freatice sunt cantonate, mai ales în stratele de Fratești, în depozitele de terasă și în aluviunile de pe văile principalelor râuri; sunt alimentate de precipitații și prin deplasarea apelor din stratele de Cândești, fiind puse în evidență prin aliniamente
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
datorită faptului că relieful are o pantă și o energie mică, precum și o scurgere lichidă redusă, care nu favorizează procesele de transport și eroziune. Chimismul râurilor este condiționat de compoziția chimică a rocilor și solurilor, de condițiile climatice, hidrologice și antropice, precum și de alimentarea subterană. Variază în funcție de anotimp și de debit, fiind mai ridicat iarna și în timpul scurgerii minime de toamnă (peste 700 mg/l) și mai scăzut primăvara (300-500 mg/l). Toate râurile teleormănene au ape bicarbonatice calcice în sectoarele
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
Prut. Relieful este caracteristic câmpiei deluroase, toltră de calcă, accidentat cu pante înclinate. Împrejurimile satului constituie un adevărat muzeu istorico-geologic. Satul este încercuit din toate părțile de 4 recife cu înălțimea de peste 210 m, localitatea având un patrimoniu natural și antropic deosebit. Satul dispune de ape stătătoare, de o carieră de piatră brută, resurse neforestiere bogate și un izvor de apă potabilă curativă. A fost descoperit și un izvor de petrol, însă cantitățile mici nu permit extragerea acestuia. Pe teritoriul satului
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
minuni erau considerate minuni deoarece erau printre cele mai populare destinații; încă din 1600 î.Hr. turiștii au zgâriat inscripții pe monumentele din Valea Regilor în Egipt (în acea perioadă Sfinxul avea deja o mie de ani). Toate minunile erau construcții antropice; destinațiile naturale nu erau incluse, nefiind populare. Cele șapte minuni sunt (în ordine cronologică): În lista inițială a lui Antipater, Farul din Alexandria era înlocuit cu Zidurile Babilonului. Lista de mai sus a fost folosită începând cu secolul al VI
Șapte minuni ale lumii antice () [Corola-website/Science/303564_a_304893]
-
în creșterea culturilor cerealiere, fructelor, legumelor, tutunului, sfeclei de zahăr. Primarul orașului Glodeni este Stela Onuțu (PN), aleasă în iunie 2015. Componența Consiliului Local Glodeni (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Inventarierea resurselor turistice(naturale și antropice) ale localității natale Resurse antropice: Resurse naturale:
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
legumelor, tutunului, sfeclei de zahăr. Primarul orașului Glodeni este Stela Onuțu (PN), aleasă în iunie 2015. Componența Consiliului Local Glodeni (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Inventarierea resurselor turistice(naturale și antropice) ale localității natale Resurse antropice: Resurse naturale:
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
totală a comunei, situație care a făcut posibilă dezvoltarea micii industrii bazate pe prelucrarea lemnului. Componența Consiliului Local al comunei Cizer, în urma alegerilor locale din 2008: Fondul turistic de care dispune comuna Cizer este caracterizat de bogăția elementelor naturale și antropice existente la nivelul comunei. Fondul turistic natural este reprezentat de peisajele montane al Măgurii Priei, vârful cel mai înalt al Meseșului, de pitorescul văilor Poicu, Pria si Crasna, de armonia vegetației cu relieful și nu în ultimul rând de prezența
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
montane al Măgurii Priei, vârful cel mai înalt al Meseșului, de pitorescul văilor Poicu, Pria si Crasna, de armonia vegetației cu relieful și nu în ultimul rând de prezența unei faune de exceptie. Comuna dispune de resurse turistice de natură antropică foarte variate și atractive. Fondul construit, de excepție, cu elemente păstrate atât pe culmile munților cât și în sate, obiectele de colecție adunate in "muzeul satului" din Cizer, găzduit într-o casă de lemn datată din anul 1780 (monument de
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
rămân sedentare. Fiind o pasăre insectivoră preferă zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri sau râuri. Exemplarele care trăiesc în zone urbane s-au adaptat la noul habitat. Cuibărește în crăpăturile stâncilor, uneori pe sol, adesea chiar și pe structuri antropice. Codobatura este una din numeroasele specii descrise de Linnaeus în lucrarea sa "Systema Naturae" (1735), sub denumirea știintifică folosită și astăzi: Motacilla alba.[2] Codobatura este o pasăre suplă, de 16.5-19 cm lungime (subspeciile est-asiatice ating 21 cm) și
Codobatură albă () [Corola-website/Science/312754_a_314083]