2,470 matches
-
atât mai mult cu cât el pune în practică tehnicile terapeutice. Evaluarea regulată ajută la întărire și permite adaptarea terapiei în raport cu obiectivele acesteia. Mijloacele de evaluare sunt definite cu claritate. Eficiența comportamentului lor îi întărește rapid și liniștește persoanele din anturaj. Terapeutul încearcă să amplifice sentimentul de încredere în sine al subiectului. Abordarea tehnicilor cognitivo-comportamentale se face pe baze științifice. Este necesar ca ipoteza de lucru să fie mereu pusă la îndoială. Astfel, pacientul nu se simte prins „în capcană”. El
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Tadalafil îl pot ajuta, la nevoie. Hubert precizează că toată lumea îl ține sub presiune și că „s-a săturat” de toate acestea. Carolyn îl presează și îl stresează ca să-și rezolve repede problema. Hubert nu prezintă o destabilizare psihologică în raport cu anturajul apropiat care este mai degrabă simpatic și primitor. Ii place munca pe care o desfășoară, care este stresantă dar „merge bine”. La serviciu, „eu decid și lucrul este executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în casă în legătură cu copiii; - pacientul va dezvolta o mai bună stimă de sine; - pacientul se auto-întărește: „Cred că sunt pe calea cea bună”. Convorbirea continuă în legătură cu ceea ce Hubert trebuie să modifice referitor la atitudinea sa personală și la persoanele din anturaj. El nu se mai simte amenințat sau agresat lucrând asupra prevenției răspunsului, se gândește la mai multe atitudini ostentative ca la niște reflexii umoristice: „Nu poți fi întotdeauna în formă”. Este adevărat, am fost mai distant în acel moment...”. „Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său după apariția Evitarea situațiilor conflictuale comportamentelor probleme Alinare emoțională Non-dezvoltare a competențelor de control a emoțiilor Grupurile psiho-educaționale Caracteristici generale Prima ședință Prima ședință a fiecăruia dintre cele patru module respectă același mod de desfășurare: - prezentarea participanților și a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
principiile administrării contingențelor pentru a favoriza apariția comportamentelor vizate și a diminua manifestarea acelora care distrug calitatea relațiilor interersonale. Obiectivul este acela de a realiza echilibrul dintre cele trei perechi de poli opuși: - echilibrul dintre trebuințele personale și cele ale anturajului, - echilibrul dintre sarcinile care trebuie îndeplinite din obligație și cele care se îndeplinesc cu plăcere, - echilibrul dintre dorința de a menține relația cu orice preț și respectul de sine. Sunt evocate trei tipuri de eficacitate: - eficacitatea obiectivului, - eficacitatea relației, - eficacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și Ylieff, 1981. Skinner, 1969. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Vezi capitolul 1. Janet, 1929. Lang, 1977. Fontaine, 1983. Natura acestor interacțiuni trebuie să fie stabilită pentru fiecare caz individual. De exemplu, o cerere motivată prin consecințele negative (conflicte cu anturajul) ale conduitelor compulsive evoluează în funcție de recunoașterea caracterului problematic al acestor conduite. De exemplu, constatarea: “Nu mai reușesc să-mi spăl mâinile” este insuficientă. Trebuie să știm cum se efectuează această spălare, de cât timp are nevoie și de câte ori se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se lucrează asupra refuzului se stabilește în funcție de progresele obținute și de dificultățile întâlnite (două până la patru ședințe). Se procedează la fel pentru tema referitoare la critici. Modelul este acela al terapeutului, al celorlalți membri ai grupului sau al persoanelor din anturaj pe care pacientul le percepe ca fiind asertive. Tehnicile de afirmare de sine se aplică și în cadrul grupurilor de "perfecționare", destinate pacienților care au lucrat deja bazele acestui domeniu, dar suferă și de un deficit de stimă de sine. Bibliografia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obsedantă ridică adesea problema existenței unei forme de frontieră cu dismorfofobia (BDD sau Body Dysmorphic Disorder la anglo-saxoni), adică convingerea obsedantă și dureroasă că imaginea sa fizică are un defect, imperfecțiunea fiind considerată minimă, chiar absentă, în ochii celor din anturaj, și explică motivul pentru care mulți dintre acești pacienți sunt tentați să recurgă la o intervenție chirurgicală (care nu este validată în prezent de nici cel mai neînsemnat studiu controlat) care constă în secționarea unor fascicule de nervi ai sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeutică în cadrul cărora se vor discuta noțiunile legate de boală, posibile complicații și comorbidități, scopurile tratamentului, mijloacele de a le atinge precum și modalitățile de monitorizare. Ideal ar fi ca la aceste ședințe de educație pacientul să fie însoțit de familie, anturaj, persoanele apropiate care să fie capabile să-l sprijine în momentele dificile. Ca în orice altă boală cronică, și bolnavul diabetic trebuie să aibă un stil de viață echilibrat, ce include alimentație sanogenă, practicarea zilnică a exercițiului fizic, starea de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este o urgență metabolică și fiecare cadru medical, de orice specialitate, trebuie să cunoască și să aplice rapid metodele terapeutice. În primul rând, este vorba de un tratament preventiv, și anume educația specifică a pacientului și, când este posibil, a anturajului său, cu privire la circumstanțe de apariție, manifestările hipoglicemiei și metode de corecție. Toți pacienții diabetici trebuie să aibă asupra lor 20 g de zahăr și alimente cu conținut glucidic care să mențină ulterior glicemia plasmatică în limite de siguranță. Ideal ar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
20 g de zahăr și alimente cu conținut glucidic care să mențină ulterior glicemia plasmatică în limite de siguranță. Ideal ar fi ca pacienții cu risc crescut de hipoglicemie medie/severă să aibă la domiciliu o fiolă de glucagon iar anturajul să fie instruit să o folosească la nevoie. Este necesară educația pacientului cu privire la ajustarea schemei terapeutice în funcție de alimentație și activitate fizică, indiferent că este vorba de efort fizic planificat sau nu. Tratamentul curativ, la pacient conștient și cu deglutiție păstrată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
comă, când pacientul este inconștient și, deci, incapabil de a înghiți sau cu tulburări grave de deglutiție, tratamentul trebuie să evite calea orală. Se administrează intravenos 30-50 ml soluție glucoză 33% a cărei eficacitate este imediată. În condițiile în care anturajul este corect educat, se poate administra o fiolă de glucagon, i.m. sau s.c., ușor de executat chiar și la pacienții agitați și necooperanți. Trebuie menționat faptul că glucagonul este mai puțin eficient în caz de efort fizic prelungit
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
retiniene masive cu cecitate secundară, ambele putând deteriora grav independența și capacitatea de autoîngrijire a pacientului. În cazurile cele mai severe, putem asista la afectare gravă neurologică cu decerebrare parțială sau totală, pacientul devenind pentru tot restul vieții dependent de anturaj sau chiar de metode de supleere a funcțiilor vitale. Mortalitatea prin comă hipoglicemică raportată în literatură variază între 1,5% și 25%, procentele mai mari înregistrându-se la persoanele vârstnice, cu vechime mare a bolii, cu patologie asociată importantă. Este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hematoame sau hemoragii în seroase, etc. 12.2.5. EXAMENUL CLINIC AL UNUI CONTUZIONAT Anamneza completă, însoțită de un examen obiectiv metodic, generalizat și efectuat în dinamică, este foarte importantă. Interogatoriul trebuie să stabilească prin datele culese de la bolnav sau anturaj momentul producerii accidentului și 238 circumstanțele etiologice pentru a ne putea informa asupra eventualelor leziuni pe care le prezintă accidentatul. Examenul obiectiv este obligatoriu și se va adresa în primul rând constatării activității centrilor vitali (respiratori și cardiovasculari), cât și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea Buddha prin naștere a influențat probabil componența anturajului său, dar mai mult decât aceasta, esența filosofică a discursurilor sale este factorul principal care a determinat caracterul aristocratic al doctrinei buddhiste primare. Buddha își împărțea timpul între grijile comunității și predicările în fața adunărilor de călugări, a reuniunilor brahmanilor, ieșind
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ispitelor și, în cazul amândurora, Cel Rău s-a retras, pe moment învins, dar cu hotărârea de a reveni mai târziu în viețile lor. Odată începută activitatea misionară, cei doi propovăduitori au adunat în jurul lor numeroși discipoli. Diferența e că anturajul celor doi a depins în bună parte de statutul lor social. Discipolii apropiați ai lui Buddha proveneau din familii nobile, în timp ce Apostolii lui Iisus erau ca și El oameni simpli. Atât Buddha cât și Iisus au utilizat în predicile lor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
propria individualitate ca distinctă și separată de a celuilalt. Ladmiral și Lipiansky observă cum fenomenele identitare structurează relațiile interpersonale ca spațiu social. Sunt cunoscute tendințele de separare între sexe în grupurile de prieteni, la vârstele mai mici, grupurile de apartenență, anturajul, identitatea colectivă instaurează comunicarea și schimbul, într-un cuvânt, identitatea poate separa sau apropia. Din acest punct de vedere, comunicarea interculturală presupune un demers paradoxal, "presupune ca cel ce se angajează în cunoașterea străinului, să-l perceapă ca seamăn și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rapoartele pe care le furnizau Bucureștiului. Un al patrulea motiv care nu m-a Împins spre o deosebită implicare În zbuciumul emigrației a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, În mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, cîțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu mă interesau. Legătura afectivă cu țara pierdută era păstrată de mine vie mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
foarte nervoasă, are loc o anchetă În care vinovat e găsit șoferul Poenaru, șeful garajului patriarhal. De ce? Tocmai pentru că acesta fusese angajat chiar de către Justinian Marina. Astfel, prin transfer simbolic al vinovăției este acuzată o persoană care făcea parte din anturajul patriarhului. În acest fel răzbunarea este considerată Îndeplinită, iar onoarea spălată. Toată această comedie de prost-gust poartă totuși un mesaj destul de limpede: frustrările camarilei lui Dej erau reale. Patriarhul acționa ca un agresor În acest sistem de relații bazat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
manifestă în acest caz importante defecte la nivel cognitiv, emoțional și funcțional. Același autor afirmă însă că un copil cu probleme își poate depăși deficiențele dacă are parte de un mediu stimulant și protector. Dar dacă copilul rămâne într-un anturaj ostil, comportamentul său va deveni tot mai antisocial, iar dezvoltarea comportamentelor pro-sociale va întârzia sau va fi inexistentă. Interacțiunea deficiențelor neuropsihologice și a primelor experiențe de viață cu un mediu ostil conduce inevitabil la formarea unei personalități antisociale. Studiul care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tinde să devină ambiguă. Receptarea unui stimul "ostil" de către un subiect aflat mereu într-un context interpersonal anume face dificilă separarea a ceea ce ține de caracterul "ostil" al stimulului de ceea ce poate fi atribuit interferențelor subiectului cu semnale provenind din anturajul său social imediat. Contextele interpersonale sunt supuse în permanență unor interferențe complexe din partea indivizilor. Stimulările ostile par să producă asupra oamenilor efecte mai degrabă neurovegetative decât comportamentale. Contrar observațiilor pe animale, receptarea stimulării "ostile" la oameni nu declanșează comportamente sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
află în familie, interacțiunea cu semenii și mediul înconjurător contribuie la o dezvoltare continuă ce ajută la formarea personalității și a comportamentului copilului, tânărului și adultului. Discuția despre agresivitate și factorii care o influențează a ținut cont până acum de anturajul imediat al individului. Dimensiunea socială instituționalizată poate însă avea și ea un efect considerabil asupra predispozițiilor agresive. Se poate vorbi despre instituționalizarea agresivității? Suntem conștienți de faptul că trăim într-o epocă istorică marcată de agresiunile cele mai destructive, cele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu prezinte defecte cauzate de ipotezele cercetării. Totuși identificarea informațiilor de arhivă pertinente întrebărilor cercetătorului este destul de dificilă. * Raportul verbal Chestionarea oamenilor în legătură cu propriul lor comportament sau cu cel al apropiaților este o altă tehnică folosită în studierea comportamentului agresiv. Anturajul (părinții, profesorii, membrii familiei, prietenii) poate fi rugat să descrie o persoană sau persoana în cauză poate fi rugată să se descrie pe sine însăși. Un set de chestionare a fost conceput de către psihologii sociali în vederea studierii comportamentului agresiv. Unele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În ambele cazuri există o singură problemă: subiectul interacționează cu o persoană care-l intervievează și nu-și poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cont și de capacitățile cognitive ce intervin în elaborarea experienței sociale a individului. Într-adevăr este foarte greu, aproape imposibil, de separat ceea ce ține de caracterul stimulului de ceea ce poate fi atribuit inferențelor pe care subiectul le face sub influența anturajului social imediat. Câteva studii experimentale, deja citate, au reușit să clarifice aceste dificultăți de interpretare legate de efectul contextului interpersonal al observației. De exemplu, Kelly și Hake (1970) au studiat efectul suprimării unei sume monetare dependente de executarea sarcinii asociate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]