2,665 matches
-
repaus. 1994 - JE Moore dovedește faptul că îngroșarea intimală în aorta abdominală distală se corelează pozitiv cu oscilația stressului de forfecare și negativ cu stressul parietal mediu de forfecare. 1995 -Ch. Taylor analizează un flux stabil într-un model de aortă abdominală în condiții de repaus și efort - observă o regiune de recirculare a fluxului și stress parietal de forfecare redus la nivelul peretelui aortic posterior infrarenal care apare în repaus și dispare la efort. 1995 - M. Lei et al studiază
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
redus la nivelul peretelui aortic posterior infrarenal care apare în repaus și dispare la efort. 1995 - M. Lei et al studiază rolul gradientului de stress parietal de forfecare în aterogeneză. 1995 - Ch. Taylor decrie fluxul pulsatil într-un model al aortei abdominale la repaus și efort moderat. 1995 - K. Perktold și Rappitsch studiază interacțiunea fluid-structură (prin FEMmetoda elementelor finite). 1996 - H. Kunov descrie o metodă de analiză a timpului de rezidență a particulelor la nivel parietal. 1997 - Proiectul ViVa (Virtual Vascular
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și biologice pe care le vizualizează. Van der Heide (unul dintre protagoniștii proiectului ASPIRE Advanced Surgical Planning Interactive Researche Env ronment) a emis o serie de principii-ghid ale geometriilor stilizate (Fluid solid interaction analysis of the flow through the abdominal aorta, 2000): i “faceți lucrurile cât mai simple dar nu le faceți simpluțe”; “analiza fiind limitată la o singură porțiune a sistemului, verificați cum influențează porțiunile omise partea luată în studiu” (free body problem); în situațiile extrem de complexe “fă cel mai
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
regiuni cu flux complex); structura parietală arterială este implicată prin distensibilitate în stabilizarea fluxului iar viscoelasticitatea joacă rol în atenuarea undei pulsului prin cele două tipuri de fibre (elastină și colagen); pulsatilitatea arterială asigură variația fluxului în timp (val în aorta ascendentă apoi reducerea sub jumătate din amplitudine pentru restul ciclului) asigurând instabilitatea fluxului; sângele este un fluid non-newtonian (suspensie de corpuri mici, deformabile, în concentrație de 40-50%). Pentru a modela în practică aceste elemente complexe trebuiesc acceptate o serie de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
diverse Factorul de risc geometric 193 laboratoare de hemodinamică a unor tehnici foarte complexe de studiere a fluxului arterial (Stein - 1979 -tehnica de anemometrie “hot-film”; Ku - 1989 - tehnici de vizualizare a fluxului pentru studiul fluxului stabil într-un model de aortă abdominală. Ku a inclus în analiză întreaga lungime a aortei abdominale de la porțiunea supraceliacă la bifurcația aortei, inclusiv curbatura aortei și ramurile majore; Maier - 1989 - tehnică de cartografiere RMN a velocităților din aortă; Pedersen -- 1993 măsurarea cantitativă a fluxului prin
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unor tehnici foarte complexe de studiere a fluxului arterial (Stein - 1979 -tehnica de anemometrie “hot-film”; Ku - 1989 - tehnici de vizualizare a fluxului pentru studiul fluxului stabil într-un model de aortă abdominală. Ku a inclus în analiză întreaga lungime a aortei abdominale de la porțiunea supraceliacă la bifurcația aortei, inclusiv curbatura aortei și ramurile majore; Maier - 1989 - tehnică de cartografiere RMN a velocităților din aortă; Pedersen -- 1993 măsurarea cantitativă a fluxului prin anemometrie laser-dopplerLDA). O serie de simplificări au putut fi evitate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fluxului arterial (Stein - 1979 -tehnica de anemometrie “hot-film”; Ku - 1989 - tehnici de vizualizare a fluxului pentru studiul fluxului stabil într-un model de aortă abdominală. Ku a inclus în analiză întreaga lungime a aortei abdominale de la porțiunea supraceliacă la bifurcația aortei, inclusiv curbatura aortei și ramurile majore; Maier - 1989 - tehnică de cartografiere RMN a velocităților din aortă; Pedersen -- 1993 măsurarea cantitativă a fluxului prin anemometrie laser-dopplerLDA). O serie de simplificări au putut fi evitate: de exemplu, în cazul complexității geometrice au
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1979 -tehnica de anemometrie “hot-film”; Ku - 1989 - tehnici de vizualizare a fluxului pentru studiul fluxului stabil într-un model de aortă abdominală. Ku a inclus în analiză întreaga lungime a aortei abdominale de la porțiunea supraceliacă la bifurcația aortei, inclusiv curbatura aortei și ramurile majore; Maier - 1989 - tehnică de cartografiere RMN a velocităților din aortă; Pedersen -- 1993 măsurarea cantitativă a fluxului prin anemometrie laser-dopplerLDA). O serie de simplificări au putut fi evitate: de exemplu, în cazul complexității geometrice au fost generate griduri
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
studiul fluxului stabil într-un model de aortă abdominală. Ku a inclus în analiză întreaga lungime a aortei abdominale de la porțiunea supraceliacă la bifurcația aortei, inclusiv curbatura aortei și ramurile majore; Maier - 1989 - tehnică de cartografiere RMN a velocităților din aortă; Pedersen -- 1993 măsurarea cantitativă a fluxului prin anemometrie laser-dopplerLDA). O serie de simplificări au putut fi evitate: de exemplu, în cazul complexității geometrice au fost generate griduri nestructurale, pentru analiza fluxurilor instabile - metode superioare de analiză, pentru complianța pereților vasculari
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
efectuându-se prin IRM, DSA, CT, USIV, ultrasonografia 3D sau necropsie (referindu-se la proiectul ASPIRE se folosea chiar expresia “download your body”). Teritoriile arteriale cele mai intens investigate sunt cele coronariene, carotidiene, cerebrale și renale. Principalul model idealizat al aortei abdominale utilizat pentru simulări CFD este cel sugerat de către Moore în care aorta se îngustează de la un diametru circular de 2.54 cm la diafragm la un diametru circular de 1.72 cm la nivelul arterei mezenterice inferioare și apoi
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
la proiectul ASPIRE se folosea chiar expresia “download your body”). Teritoriile arteriale cele mai intens investigate sunt cele coronariene, carotidiene, cerebrale și renale. Principalul model idealizat al aortei abdominale utilizat pentru simulări CFD este cel sugerat de către Moore în care aorta se îngustează de la un diametru circular de 2.54 cm la diafragm la un diametru circular de 1.72 cm la nivelul arterei mezenterice inferioare și apoi prezintă o secțiune elipsoidală cu axa mare de 1.53 cm și axa
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
2.54 cm la diafragm la un diametru circular de 1.72 cm la nivelul arterei mezenterice inferioare și apoi prezintă o secțiune elipsoidală cu axa mare de 1.53 cm și axa mică de 1.3 cm la bifurcația aortei, modelul nu este simetric față de planul sagital, artera renală stângă fiind situată mai distal față de artera renală dreaptă 47. Pot fi realizate modele 1D, 2D, 3D sau 4D (3D + timp). Modelarea 1D în sistemul arterial uman a fost inițiată de către
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de griduri nestructurate în regiunile cu fluxuri complexe crește fidelitatea determinărilor. simulările computerizate au fost realizate în 2-D; fluxul a fost considerat stabil (fără accelerație sau decelerație), incompresibil (număr Mach = 0) cu un profil parabolic al velocității la intrarea în aorta distală (inlet); s-a considerat că sângele este un fluid newtonian (vâscozitatea este considerată a fi constantă); peretele vascular s-a considerat a fi rigid, non-slip (viteza sângelui de-a lungul peretelui vascular este zero); nu au fost luate în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
curbaturii arterelor iliace comune (AIC) (tipul A fără exagerarea curbaturii AIC; tipul B exagerarea curbarurii AIC drepte; tipul C exagerarea curbaturii AICS; tipul D exagerarea curbaturii ambelor AIC). Analiza nivelelor de magnitudine ale velocității în cele patru tipuri de bifurcații aorto iliace analizate relevă faptul că cele mai importante valori ale velocității au fost înregistrate în cadrul tipului C de bifurcație urmat de tipul B și tipul D. Tipul A s-a caracterizat prin lipsa accelerărilor fluxului sanguin în vas. Determinarea condițiilor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
curgere și pentru a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se oferă mai mult timp ventriculului drept să expulzeze sângele, deoarece forța sa de contracție nu este la fel de mare ca a celui stâng. Astfel, valva tricuspidă se închide mai târziu decât mitrala, valva pulmonară se deschide mai devreme decât a aortei, contracția izovolumetrică a ventriculului drept este mai scurtă decât a celui stâng (ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu și nu se disting două faze de ejecție). Durata
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două zgomote (III și IV). Intervalul dintre zgomotele I și II se numește mica tăcere (0,25 s), iar până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul stâng expulzează în aortă 70-90 ml de sânge cu fiecare sistolă (volum-bătaie, volum sistolic, debit sistolic, 65% din volumul ventricular telediastolic). Acest volum înmulțit cu frecvența cardiacă reprezintă debitul cardiac (~5,5 l/min). Debitul cardiac poate fi evaluat ca raport între consumul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei de sodiu se explică și efectul inhibitor al acestor substanțe asupra nodului atrioventricular. 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale Aorta și ramurile sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
controlul presiunii arteriale Aorta și ramurile sale sunt artere tipice de conducere, care asigură distribuția sângelui spre diversele organe ale corpului. Acest sector arterial nu opune o rezistență mare față de curgerea sângelui. Pomparea ritmică de sânge de către ventriculul stâng în aortă determină anumite valoari pentru debitul sanguin și presiunea arterială, conform legii lui Ohm. 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale Ventriculul stâng trebuie să pompeze sânge sub presiune mare, pentru a asigura perfuzia tisulară adecvată (debitul sanguin), împotriva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca semnificație hemodinamică opusă față de arterele mici (de rezistență) și arteriole, ce contribuie mult mai mult la rezistența periferică totală. Arterele de conducere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]