89,637 matches
-
ficțiune a acestui romancier care, printr-o formulă literară novatoare, se erijează în autorul prefeței, lăsînd publicul să creadă că volumul în sine ar aparține filosofului în viață, personaj continuînd de fapt tradiția lui Moses Herzog. Idee nuanțată cu ocazia apariției romanului Ravelstein: "Fiindcă o persoană care construiește o teorie erudită, pentru orice situație, cu o singură variabilă și profund fantastică, despre motivul pentru care lumea se descompune este exact genul de personaj căruia Bellow i-a dedicat întreaga sa carieră
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
de B.G. în a sa cronică TV" (Dilema, 269, 1998); "P.M. și ale sale puștisme noctambule" (EZ 2308, 2000, 10); "fata n-a prea vrut să facă pasul dorit de al său tată" (VIP, 28, 2000, 9); nu e exclusă apariția construcției nici în cronica politică: "I-a muștruluit zdravăn pe ai noștri aleși" (EM 48, 1992, 4). Arătînd că poziția posesivului după determinant e cea normală, obișnuită, curentă, gramaticile noastre moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
la litera B și să observăm că Bulgaria apare (ce consolare pentru noi!) de numai două ori, într-o carte de peste 300 de pagini! Iată însă că, spre finalul alfabetului, intră în joc România, cu nu mai puțin de 5 apariții (că doar e o țară mai mare!) - vedetă nedeclarată a băncii de rezerve! O dată ce reușim să depășim faza sarcasmului pe care dl. Neal Ascherson - specializat pare-se în problemele legate de Abhazia, Crimeea, Rusia, Polonia, cazaci, cursul Donului și kurgane
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
Luminița Marcu Cele două reviste pe care le vom prezenta în continuare sînt din specia revistelor-carte, prima dintre ele cu o foarte îndelungată tradiție, a doua aflată la prima apariție. Voluminoasă și substanțială ca întotdeauna, această ediție din Secolul 20 are un subiect atît de dezbătut în presa noastră culturală din ultimii ani, încît te întrebi ce mai poate aduce nou. Subiectul e însă tot atît de inepuizabil pe cît
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
facilități, rămîne încă foarte mult de făcut. De asemenea, lucrurile s-au mișcat extrem de încet în privința adaptarii artistului, a categoriei mai degrabă, pentru că individual această adaptare s-a produs în mare parte, la condițiile și la exigențele pieței libere. în pofida apariției, în noile realități ale economiei de piață, incipientă și nesigură, așa cum este ea, a multor forme noi de absorbție a produsului artistic, există încă acel reziduu de mentalitate, acea convingere profundă că statul este cel care trebuie să facă achiziții
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
un semnal adresat PDSR, ci un semn prin care UDMR încearcă să dezarmeze în campania electorală eventualele accente antimaghiare ale PDSR. * Aproximativ 500 de personalități de stînga au subscris zilele trecute în sprijinul candidaturii la președinție a dlui Iliescu, după apariția listei de susținere a eventualei candidaturi a premierului Isărescu. În bună parte, semnatarii pentru dl Iliescu fac parte din mediul artistic și intelectual. Lista e impresionantă, dar de vreme ce președintele PDSR a declarat că nu-l interesează eventuala candidatură a premierului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
a altuia dintre candidații la președinție, ci supraviețuirea unei rupturi profunde în lumea artistică și intelectuală din Romînia, la mai bine de un deceniu de la Revoluție. O ruptură care a stricat prietenii de o viață și care a dus la apariția de amiciții împotriva naturii, unele tactice, altele producătoare de nefericire prin alăturare. Cine are răbdarea să parcurgă și lista pro Isărescu și lista contrară, alcătuită de PDSR, pro Iliescu, nu se poate să nu rămînă cu un gust amar.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
intitulat Noi dovezi despre "suprimarea gazetarului" Eminescu, este consacrat unei relativ recente cărți despre boala și despre sfîrșitul poetului. E vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția cărții am mai avut. N-am citit cartea, pe care am căutat-o zadarnic prin librării. Nu mă pot pronunța, așadar, asupra ei și nici asupra valabilității în sine a recenziei d-lui Codreanu. De altfel, mi-am propus cu
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
prizonier și a petrecut patru ani în Germania. Corespondam cu el, dar eu nu am fost soldat, nici prizonier, eram prea tânăr pentru asta. Deci, Regele Arinilor nu e o carte autobiografică. Nu am călcat niciodată în Prusia Orientală înaintea apariției romanului, acest spațiu fiind total inventat în text. Numai că nu l-am inventat arbitrar. Am discutat cu mulți din cei expulzați din această regiune, patria lui Kant, devenită după război jumătate poloneză, jumătate sovietică. Mi-am dat seama de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
ucis în chip misterios în 1916, la Tamanrasset, în ținutul Hoggar din extremitatea sudică a Algeriei, deci, în plin deșert. La rândul lor, germanii aveau o mitologie a Prusiei Orientale, iar eu am integrat-o cumva în Regele Arinilor. După apariția traducerii germane a romanului, un fost proprietar de terenuri din Prusia Orientală m-a invitat să-l însoțesc acolo, ceea ce am și făcut cu plăcere și pot să spun că nu am recunoscut mare lucru din ceea ce imaginasem. De fapt
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
după ce pierduse totul: camarazi, corabie, chiar și hainele de pe el, iar vreo speranță de a-și regăsi regatul, casa, familia nu se întrezărea. Avem aici cazul unui om ce nu suportă propriul mit cu care este confruntat. R.: Cât despre apariția aedului orb Demodocos în acea secvență memorabilă, cred că ea constituie confirmarea neechivocă a existenței istorice a lui Homer care în această scenă, se descrie pe sine: felul cum este luat de mână, așezat în lumină, lângă un stâlp de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
Ni s-a vorbit cîndva despre 15.000 de specialiști în fel și fel de domenii; n-au existat într-adevăr ori n-a fost să fie, fiindcă așa au vrut ei, cărămidarii istoriei din urmă? Aflăm, de curînd, despre apariția pe Internet a unor fapte și date privitoare la Ion Iliescu, confecționate și difuzate de partidul sus-numitului. Iată cum se înlănțuiesc adevăruri și neadevăruri, ducîndu-se - unele pe altele - în spinare, redate, fabricate după rețete și tehnici de sorginte marxist-leninistă, alcătuind
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
Spre a se interoga din nou: "Impolitețe sau obscenitate?". E interesant sensul pe care Virgil Ierunca îl acordă conceptului de exil. Mai bine zis, cum îl organizează, restrictiv, în virtutea unei calități corespunzătoare unei maturizări. Apare proclamat, în 1973, cu prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care-și propune a-i înlătura "pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
la biologie. Bibliografie selectivă - Revista "Románia Orientale", 12 numere, 1988-1999; - Ricerche di rumenistica, 1981; - Studii de literatură română modernă și comparată, București, 1987; - Percorsi rumeni, 1999; - studii și articole despre literatura feminină, Școala Ardeleană, Eminescu, literatura veche; - în curs de apariție: o carte despre apocrife, L'arca, il diavolo e Noe. În privința cărților, e complicat Stimată doamnă profesoară, numele dvs. e cunoscut în românistică de mulți ani, dar pînă să vă întîlnesc n-am știut că ne vorbiți limba chiar atît
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
dacă nu s-ar putea reveni la metoda veche, cu B.C.U., care funcționa și avea avantajul că ne înțelegeam direct, nu prin intermediari. O altă problemă a româniștilor din străinătate știu că o reprezintă informarea nu doar în privința noilor apariții, ci și a valorii lor. E adevărat. Au apărut o mulțime de nume noi, văd în revistele literare, iar cînd vin în România găsesc în librării sumedenie de cărți ale unor poeți, prozatori, eseiști total necunoscuți mie și nu știu ce să
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
nu mai trebuie să se uite la semnătură ca să recunoască "ocheada" și regretă că nu a putut cita din toți. * Două noutăți îmbucurătoare din ultimele două numere ale revistei (390 și 391): fotografii splendide ale lui a.l.ș și apariția unui nou colaborator, Lucian Mîndruță, în pagina 3. Nu scrie deloc rău domnul de la PRO TV! Migrațiile politice S-a reluat sezonul migrațiilor politice. Mai exact spus, la orizont au apărut păsări migratoare mai de soi. Altfel, vrăbiile politice sar de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
în redacție. Cu atît mai neplăcută cu cît toată lumea știa că lucrează la fabricarea unui număr mort publicistic. Zeci de perechi de ochi luau parte la această operațiune de îmbălsămare pînă cînd numărul intra la rotativă. Atît doar că înainte de apariția acestui mort, revista era blindată cu articole consacrate apropierii marii sărbători naționale, iar după de reacții și comentarii la discursul Tovarășului. Pe atunci aveam impresia că marea majoritate a colaboratorilor care scriau asemenea articole n-ar fi avut chef să
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
debutează cu studiul din 1946 intitulat Abbot Suger on the Abbey Church of Saint-Denis and its Art Treasures (titlu tradus prin Abatele Suger de la Saint-Denis) și continuă cu celebra lucrare din 1951 care dă și numele volumului. Ordonarea datelor de apariție rămâne aici, cel puțin la prima lectură, întâmplătoare și neesențială; mai semnificativ este că această succesiune reface în fapt cronologia dezvoltării stilului gotic (și a gândirii scolastice) și că prima lucrare reprezintă (nu doar din acest motiv) o excelentă introducere
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
în competiția pentru Cotroceni și a d-lui Isărescu, pentru a putea împărți cu el riscurile duelurilor care îl așteaptă. Asta ar duce, e adevărat, la dispariția tandemului magic, atît de bine prizat, în sondaje, de alegători. Dar ar însemna apariția a doi alergători de aceeași factură în competiția prezidențialelor. Unuia dintre ei i-ar reveni însă rolul ingrat de iepure politic pentru celălalt.
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
întîlnită. Pe urmă, o pasiune,... pot să spun balzaciană,... pasiunea pentru Henriette Yvonne Stahl, steaua generației sale strălucite. Pe urmă, tot pentru istoria literară, incinerarea lui Belu Silber la Crematoriul Cenușa; și iarăși, cu aceeași precizie, în conduita presupusului Destin, apariția, spre final, a Henriettei Yvonne Stahl în momentul în care, - dar să nu anticipez.... Am mai scris și despre această scenă. Revin, nu de altceva, ci pentru a întări - fie și numai prin repetiție - depoziția mea de martor direct. Precum și
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
făcuse ce făcuse - era înainte de război - și, cu inteligența sa, jucînd la bursă, dăduse lovitura... Să fi fost o cucerire reală? Nu se știe. La acest lucru, spun sincer, nu mă gîndeam, nu-mi vine în minte, decît abia după apariția, neașteptată, a Henriettei Yvonne Stahl în sala Crematoriului supravegheată de activiștii bătrîni cu brasardă roșie. Era cam spre sfîrșitul ceremoniei. Aceasta fusese surpriza cea mai mare. Era, ca și cum la căpătîiul lui Belu Silber, s-ar fi înfățișat toată boierimea română
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Adam e, incontestabil, o dovadă de talent real. Și-a înfățișat artistic disperarea sa care e o maladie nu a unei generații ci a unui ins ce se confundă cu autorul și naratorul. I s-au reproșat, printre altele, la apariție, și dificultăți stilistice și improprietăți de termeni. Tîrziu, prin anii șaptezeci, cînd a voit să-și reediteze romanul, meditînd pe marginea lui și-a amintit că toate aceste dificultăți sînt rezultatul unei revederi a manuscrisului dintîi, pocindu-l, pe alocuri
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
incalificabila carte despre opera sa lirică scrisă de Melania Livadă) nu mai rezistă azi, cînd exegeza blagiană s-a adîncit și a luat proporții. Deși avea ca motiv central categoria filosofică a mitului, studiul devenit carte analizează volumele în ordinea apariției, socotind Marele Anonim drept răspuns metafizic la refuzul revelației creștine. N-ar fi vorba, la Blaga, de o criză teologală ci de un început de creștere în direcția unui sens omologat al transcendenței. Un capitol special (publicat inițial ca foiletoane
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
fel de folclor marinăresc inventat și un simfonism somptuos. Această pluralitate de straturi unificate prin viziunea dramatică genială a lui Wagner ridică în fața punerii în scenă și a interpreților probleme delicate. Într-un timp nedefinit, într-o lume măruntă, obișnuită, apariția eroului-damnat, Olandezul, aduce fascinația supranaturalului. Regăsim aici toate marile motive literare wagneriene: alteritatea, demonismul, puterea absolută, sacrificiul femeii, remușcarea, statornicia, mântuirea prin moarte. Într-una din scrierile sale, Wagner a indicat în amănunțime cum dorește să-și vadă înscenată opera
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
muzicalitatea inteligentă și glasul rotund al basului Franz-Josef Selig (și el în debut) și al lui Erik-tenorul Jarma Silvasti, pătimaș, energic, naiv cu ajutorul unei voci robuste. Personajele se mișcă firesc în cadrul regizoral fără surprize, dar cu detalii de finețe ca apariția filmică a vasului fantomă, relația celor doi eroi aflați față în față, dispariția portretului Olandezului când acesta intră în casă ca întrupare a imaginii din cadru, renunțarea la apoteoza finală etc. În ceea ce privește corurile marinarilor ele au demonstrat că se poate
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]