16,557 matches
-
Jean-Paul Gaultier, Stefan George, André Gide, Reynaldo Hahn, Hugo von Hofmannsthal, Elton John, Jean Lorrain, Maiakovski, Freddy Mercury, Robert de Montesquiou, Proust, Raymond Radiguet, Vaché, Mișu Văcărescu, Andy Warhol, Oscar Wilde, Witkiewicz. Și câți alții. Majoritatea nu Își asumă direct apartenența la „clubul uranist”. Sunt discreți și chiar pudici, deși tertipurile lor sunt ușor demontate de ochi vigilenți și scrutători, care nu ezită să Îi stigmatizeze. Între toți, cei mai nedumeriți, dar și mai necruțători, cei ai fraților Goncourt. Într-un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
el deschis, Stalin era exasperat de comportamentul conduc...torilor iugoslavi care, În mod evident, doreau s... p...streze autonomia În luarea deciziilor și concepeau relațiile dintre statele comuniste, inclusiv cu cel mai puternic, pe baze egale. Or, potrivit liniei staliniste, apartenența la tab...ra comunist... presupunea subordonarea total... făt... de interesele și deciziile Moscovei. Excluderea din Kominform Desf...șurarea faptelor care au dus la excluderea Iugoslaviei din tab...ra stalinist... În primul semestru din 1948 ne este cunoscut... În special datorit
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Înlocuit. Începea atunci „Prim...vară de la Praga”. Ambițiile lui Alexander Dubček erau similare cu cele ale lui Imre Nagy sau cu cele atribuite lui Gomułka doisprezece ani mai devreme. F...r... a nega rolul conduc...tor al Partidului Comunist și apartenența la comunitatea socialist..., el voia s... treac... de la „dictatură proletariatului” la un regim de drept, care s... respecte libert...țile și nevoile fiec...ruia. Programul de acțiune adoptat de Partidul Comunist cehoslovac la 5 aprilie 1968 mergea În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
rândul său un proces permanent de căutări pe care-l datorăm naturii umane. Fie că dezvoltăm structuri sociale mai simple sau mai complexe, toate se datorează tendinței noastre naturale spre organizare și cooperare. Omul caută această ordine ca efect al apartenenței sale la lumea vie. În a sa genealogie a moralei, Fukuyama vorbește despre două categorii importante de norme care aduc omul în situația organizării sociale. Este vorba despre norme cu caracter irațional, cutumiar și norme cu caracter rațional, legal, aparținătoare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ca ființă omenească, adică o ființă având o anumită valoare sau demnitate"155. Discutăm aici despre un drum pe care Hegel îl intuiește și care trece prin dezvoltarea omului ca ființă morală. Este vorba despre: conștiință de sine → conștiință de apartenență la grup (socială) → organizare socială → cultură → civilizație umană. Acest cerc se desăvârșește peste alte câteva mii de ani și anume în anul 6000 î.Hr.-5000 î.Hr., când omul dezvoltă civilizația orașelor și apar, în anul 3000 î.Hr., primele mari imperii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În acest sens, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața naturii și a tendințelor sale egoiste. Pentru că "... nu organismele individuale sunt egoiste, ci genele"170. Apartenența laolaltă, traiul în comun se fundamentează pe "conștiința de specie"171 așa cum o numește Mises în Acțiunea umană. Oamenii au tendința naturală de a vedea în ceilalți oameni posibili colaboratori și realizează că împreună frica ancestrală poate deveni un sentiment
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mărfi anume, se face prin acordul de voință exprimat de om și presupune conștientizarea unei nevoi economice de către individ în noul său rol de ființă socială, pe care îl oferă prima diviziune socială a muncii. Trocul presupune o morală a apartenenței la grup, presupune faptul cooperării. Trocul este un fapt social 263 înainte de a fi un fapt economic. Ar fi eronat să spunem că economia pre monetară 264, a trocului, ar fi o economie simplă. Așa cum spuneam, lumea și economia trocului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ajungă și nouă !". De fapt, mici sunt destui, timp este destul, este și bere, numai răbdare în sufletul oamenilor nu prea este. Viața localității și a oamenilor se desfășoară în jurul acestui eveniment al schimbului, dar și al socializării, al conștientizării apartenenței la multiplele valențe ale unei comunități. • Darul de nuntă Nunțile sunt, pentru români, evenimente cu o încărcătură magică extrem de pronunțată. În organizarea socială și în mentalul individual relația de familie este extrem de puternică. Poate părea un semn de primitivism, dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și economiei. Ne însoțesc începând cu primele forme ale manifestării acțiunii umane conștiente. Caracterul social al banilor este dat și de dimensiunea lor de coagulare socială, de construire socială, a realității, de asigurare a unui sentiment comun, al omului, de apartenență la comunitate. Engels vorbește despre plata în bani ca despre "singurul element de legătură al societății"399. Banii asigură, prin funcțiile lor, existența și perpetuarea naturii umane în dubla complexitate a omului de ființă, individ, egoist, cu nevoi și interese
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deveni veșnici. Și azi oamenii sunt îngropați alături de podoabele lor din aur, așa cum se întâmpla cu mii de ani în urmă. Aurul înseamnă permanență și exaltare. A avea aur este și azi, în mintea multora dintre noi, un simbol al apartenenței la o lume aleasă, bogată, stabilă și care își permite relații bune cu veșnicia. Aurul a fost și este metalul care face inimile să bată cu putere, care provoacă războaie și conflicte. Pentru aur omul a uitat că este om
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pot provoca, prin investiții, acumulări și evoluții pozitive. În context, subliniem aportul de capital străin din România imediat ce țara noastră a devenit membră a NATO, după anul 2004. România a valorificat în mod limitat poziția sa geopolitică favorabilă și de apartenență la NATO, deoarece statul român joacă un rol nefast, influențând, datorită corupției în mod negativ, economia. Factorul politic intern, dar și internațional, rămâne esențial în valorificarea superioară a capitalului pe care-l pune la dispoziție o expansiune monetară. Fig. 6
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în familia unui muncitor care are copiii intelectuali ar trebui să se desfășoare cu cuțitele pe masă. Evident că marxiștii au greșit profund. Transformările de tip social, fizica socială nu are nimic a face cu conflictul iscat pe principii de apartenență la un grup social sau altul .Lumea socială este mult mai complexă și totul se amestecă și se schimbă după legi proprii. Atunci când comuniștii au condus în Rusia revoluția lor socialistă, pentru a-i păstra așa-zisul caracter pur au
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Așa cum spuneam, lumea occidentală, a comerțului și a banilor, era una extrem de dinamică. Existau suprapuneri, segmentări, o delimitare extrem de clară între aparținătorii unei clase sociale sau alta fiind imposibilă. Raportul față de mijloacele de producție, introdus de socialiști drept criteriu de apartenență la o clasă socială sau alta, era unul extrem de relativ și irelevant 1173. Societatea occidentală a evoluat și oamenii se diferențiază după criterii mult mai complexe, care țin în primul rând de înzestrări naturale sau abilități dobândite. Paul-Henry Chombart de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
neam și de limbă. Temerile lui Engels s-au adeverit la peste o sută de ani, când socialismul etic s-a retras în liniște, fără nicio urmă de regret în urma loviturilor pe care le-a primit în Polonia, pe fondul apartenenței la Biserica Catolică, condusă de un sfânt Ioan Paul al II-lea. "A fi" și "a avea" sunt cele două dimensiuni fundamentale ale ființei umane, care și-au găsit exprimarea în muncă în frica față de Dumnezeu. Prin poziția pe care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 223. 61 Biblia, Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, p. 24. 62 Ibidem. 63 Căderea se produce de la sine, omul recunoscându-și prin mușcarea fructului oprit o dublă și chinuitoare apartenență. Parte a lui Dumnezeu, pentru că putea cunoaște binele și răul și, în același timp,parte a nimicniciei și păcatului pentru că fusese izgonit din rai prin încălcarea poruncii sfinte. În această dualitate, imposibilă dilemă, se petrece viața noastră. Tot ceea ce am
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
poartă elevii unei școli sau studenții unor facultăți, unele grupuri profesionale cum ar fi judecătorii, avocații, militarii etc.) avem de a face cu un comportament de grup. Comportamentele organizaționale se referă la acele comportamente individuale sau de grup, care exprimă apartenența oamenilor la o organizație, respectarea unor norme de conduită prin care să se exprime apartenența la o organizație, locul și rolul lor în organizație. Într-un spital, de exemplu, fiecare grup profesional poartă o anumită uniformă (chirurgii, interniștii, asistentele, surorile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
avocații, militarii etc.) avem de a face cu un comportament de grup. Comportamentele organizaționale se referă la acele comportamente individuale sau de grup, care exprimă apartenența oamenilor la o organizație, respectarea unor norme de conduită prin care să se exprime apartenența la o organizație, locul și rolul lor în organizație. Într-un spital, de exemplu, fiecare grup profesional poartă o anumită uniformă (chirurgii, interniștii, asistentele, surorile, personalul de serviciu). Într-o organizație cu caracter religios se instituie comportamente elementare specifice, îmbrăcăminte
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nivelul superior (vârful piramidei), astfel<footnote H.A. Maslow, Motivation and personality, Harper & Row, New York, 1952. footnote>: 1) Nevoi fiziologice: • aer; • apă; • hrană; • adăpost; • Îmbrăcăminte; • sex. 2) Nevoi de siguranță, securitate: • stabilitate; • liber de teamă; • evitarea necazurilor; • pace. 3) Nevoi de apartenență: • prietenie; • afecțiune; • relații cu alții; • acceptare de către grup. 4) Nevoia de stimă: • autostimă; • recunoaștere; • respect. 5) Autorealizare, respectiv, „a fi ceea ce ești capabil să devii”, reflec tată prin: • realizarea potențialului personal; • independență; • creativitate; • autoexprimare; • curiozitate intelectuală. Acțiunile care pot fi
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
organizației etc. 2) Pentru satisfacerea nevoilor de siguranță, securitate: • salariu garantat; • asigurări de sănătate (medicale); • asigurări sociale (pensii, șomaj, diverse ajutoare); • crearea de condiții care protejează și asigură securitatea muncii; • siguranța postului de muncă etc. 3) Pentru satisfacerea nevoilor de apartenență: • sponsorizarea echipelor sportive, artistice etc.; • permisiunea activității unor grupuri informale; • Încurajarea relațiilor Între salariații instituției; • dezvoltarea prieteniei profesionale; • petreceri, aniversări organizate sau permise de instituție etc. 4) Pentru satisfacerea nevoii de stimă: • promovarea și stimularea personalului; • prețuire În public; • numele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
teren; b) exacerbarea limitelor impuse de cultura cercetătorului (marcat de cadrele mentalității europene și de interesele abordării științifice) asupra Înțelegerii și consemnării exacte a acțiunilor și concepțiilor „Celuilalt”; c) punerea În evidență a diferențelor de interpretare ale aceluiași fenomen, datorate apartenenței la o anume paradigmă teoretică (vezi discuțiile din V. Argyrou, 2002; M. Fisher, 2003; M. Kearny, 2004 etc.). Obiectivul meu principal a fost să ofer tânărului cercetător instrumentele necesare pentru identificarea unui fenomen ritual sau mitologic, pentru recunoașterea genului și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Munn, 1973, p. 581; E.W. Voegelin, 1949, vol. II, p. 778; R.H. Winthrop, 1991, p. 193 etc. Alți cercetători au Încercat să alcătuiască liste mai detaliate ale caracteristicilor mitului. C. Riviere (1997, pp. 53-55) identifică opt caracteristici: povestirea imaginară, apartenența la o lume simbolică, polisemia, caracterul atemporal, dimensiunea afectivă, orientarea către acțiune, raționalitatea imaginarului, caracterul inițiatic. W. Doty (1986, pp. 11-29) stabilește zece note definitorii: integrarea Într-o rețea de mituri, importanța culturală, caracterul imaginar, dimensiunea narativă, conținutul metaforic și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tuturor participanților, care pot să improvizeze diferite microrituri În marginea sau În afara celor prevăzute de scriptul tradițional al manifestării: „Carnavalul creează o sărbătoare În afara vieții sociale de zi cu zi, În care dispare accentul pus pe regulile dure ce stabilesc apartenența la un anumit grup sau identitate socială” (p. 89). Chiar și elementul central al carnavalului brazilian, defilarea diferitelor școli de samba, este dublat și contestat simbolic de multiplele defilări paralele ale școlilor de grad mai mic și, mai ales, de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stabilitatea și legitimitatea grupului aflat la putere, să educe În spiritul valorilor promovate de acesta. Prin acțiuni, cuvântări și etalarea simbolurilor, sărbătoarea canalizează imaginarul social În sensul dorit de grupul dominant, instituind o comunitate legitimă. Sărbătorile creează sentimentul unității, al apartenenței la un noi atotputernic: „Acest noi pe care ritualul Îl creează este un noi al unei comunități care are conștiința că este o comunitate. Ritul o revitalizează, o consolidează atât din perspectiva momentului actual, cât și din acea a continuității
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
discuția de față: plasarea unui text În cadrul unui anumit gen reprezintă o operație convențională, care depinde de sistemele de clasificare specifice fiecărei civilizații. Altfel spus, nu există criterii esențiale prin care să putem decide, indiferent de varietatea formelor de cultură, apartenența obligatorie și definitivă a unei teme la un anume gen literar. Un mit al populațiilor Ge din America de Sud exprimă elocvent pluralitatea, pe de-o parte, de teme mitice și, pe de alta, de aspecte ale lumii sociale explicate prin aceste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
parte, și exigențele cititorului, pe de alta, conduc la identificarea a două teme majore în scrisul lui Bacovia: tema confesiunii, care relatează biografia autorului, și tema comuniunii, care urmărește respectarea unor modele de lectură. Criticul abordează și spinoasa problemă a apartenenței lui Bacovia la simbolism și se situează printre primii care afirmă superficialitatea acestei judecăți, susținând că între scrisul lui Bacovia și simbolismul francez există „serioase incompatibilități”. Nu ezită să-l considere pe Bacovia „decadent” (titulatură pe care, de altfel, și-
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]