11,066 matches
-
rece, din metal strălucitor. Aici o adusese el, în apartamentul lui minunat, nu te-aș duce eu unde e rău... Iese încet, atent, dureros de atent. E târziu și n-o mai vede nimeni. Capul ți s-a tăiat demult, apleacă-te puțin și ai să vezi... Nici un munte nu e prea înalt, citise Titus Segovia într-o carte după care el făcuse o dramatizare și o montase la Teatrul „Cișmeaua Roșie”. Până și marele Shakespeare poate fi înțeles și jucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
se află cuptorul de cărămidă, pergola, casa mică pe dinafară și mare pe dinăuntru, pe scări, pasărea moartă, femeia dă cu piciorul în ea, lovește apăsat și scrâșnește din dinți, pocitanieee!, ți-ai găsit să mori pe scările mele!, se apleacă greu, sunt ca o femeie bătrână, cât m-a stors povestea asta!, stinge țigara de pielea păsării, împinge printre pene, pielea sfârâie, miroase urât. Acum, doar Tara latră fericită, o caută, aleargă mârâind pe lângă gardul care desparte casa de livadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
căciulița pentru patinaj. Pentru că și eu sunt Îndrăgostit de cineva... S-a oprit, fiindcă auzise În depărtare voci tinere râzând și, privind prin parbrizul Înghețat În lungul străzii luminate, zărise conturul Întunecat al saniei. Trebuia să acționeze rapid. S-a aplecat Într-o parte cu o mișcare bruscă, violentă, și a apucat mâna Myrei - mai precis, degetul ei mare. — Spune-i să se ducă direct la Minnehaha, i-a șoptit. Vreau să vorbesc cu tine. Trebuie să vorbesc cu tine. Myra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe primele douăzeci și cinci de locuri, a mărturisit ea cu o voce sugrumată, iar Froggy Parker e al douăzeci și șaselea. Într-o oră, Froggy retrogradase cu douăzeci și cinci de poziții. Deocamdată habar n-avea. Dar Amory, aflat pe fază, s-a aplecat repede și a sărutat-o pe Myra pe obraz. Nu mai sărutase niciodată o fată și și-a gustat curios buzele, ca și cum ar fi ronțăit un fruct nou. Pe urmă, buzele li s-au atins, ca două flori de câmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care Amory a continuat să șadă fără glas. Regreta că exista o regulă ce le interzicea studenților din primul an să iasă din casă după stingere, fiindcă ar fi dorit să rătăcească pe aleile umbroase și parfumate, unde Witherspoon se apleca deasupra copiilor săi atici, Whig și Clio, ca o cloșcă neagră, unde negrul șarpe gotic al râului Little se Îmbârliga spre Cuyler și Patton, iar acestea, la rândul lor, proiectau misterul peste panta placidă ce cobora domol spre lac. Princeton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mai are douăzeci de minute ca să se gândească la ceva pentru bisări. Producătorul se ceartă cu secretarul despre câți bani să se cheltuiască pentru „afurisitele de costume de lăptăreasă”. Un fost absolvent, președinte al clubului În nouăzeci și opt, se apleacă afară din lojă, gândindu-se că pe vremea sa totul fusese mult mai simplu. Cum de se realiza totuși un spectacol la Triangle era un mister total, dar, oricum, un mister plin de zarvă, fie că-ți dădeai sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
făcând din el aproape o alintare. Amory, ușor răgușit, a continuat: — Am fost atras de o mulțime de oameni - de fete - și cred că și tu ai fost... de băieți, vreau să spun, dar tu... Întrerupându-se brusc, s-a aplecat Înainte, cu bărbia proptită În palme. — Of, la ce bun?... Tu-ți vei urma drumul și presupun că și eu mi-l voi urma pe al meu. O clipă de tăcere. Isabelle era profund mișcată. Și-a răsucit batista, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Isabelle, a șoptit el. Știi că sunt nebun după tine. Sper că și tu ții măcar puțin la mine. — Da. — Cât de mult? Există vreun băiat de care-ți place mai mult? — Nu. El de-abia o auzea, deși se apleca spre ea atât de tare, că-i simțea răsuflarea pe obraz. — Isabelle, mă Întorc la colegiu pentru șase luni nesfârșite și de ce să nu... Dac-aș putea primi ceva care să-mi amintească de tine... — Închide ușa. Vocea ei abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
masa la New York, iar după-amiază s-au dus la o piesă serioasă, unde Isabelle a plâns tot timpul actului al doilea, spre stânjeneală secretă a lui Amory - deși, privind-o, inima i se umplea de tandrețe. Îl tenta să se aplece și să-i culeagă lacrimile cu buzele, iar ea Își strecura mâna Într-a lui la adăpostul Întunericului, ca să i-o strângă dulce. Apoi, pe la șase, au ajuns la reședința de vară a familiei Borgé din Long Island și Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
zgâiește la noi? s-a plâns el indignat. — Unde-i? a strigat Sloane. Punem să-l dea afară! S-a ridicat În picioare, clătinându-se puternic și ținându-se strâns de scaun. — Unde-i? Brusc, Axia și Phoebe s-au aplecat una spre cealaltă, șoptindu-și ceva peste masă, și, până să se dezmeticească Amory, erau cu toții În drum spre ușă. — Acum Încotro? — Sus În apartament, a propus Phoebe. Avem brandy și apă minerală. Aici, jos, lucrurile merg cu Încetinitorul. Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fiindcă Îl considera un portdrapel al victorienilor. „Victorieni, victorieni ce nu știu cum să plângă, Ci seamănă amarul copiii ce-au să-l strângă...“ a mâzgălit Amory În caietul său. Conferențiarul bălmăjea ceva despre soliditatea lui Tennyson și cincizeci de capete se aplecau deasupra notițelor. Amory a Întors foaia și a scris În continuare pe pagina intactă: „S-au cutremurat aflând ce-nseamnă Darwin, În sfârșit, S-au cutremurat când valsul a intrat și Newman a ieșit...“ Dar valsul intrase cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Încercarea de a-l convinge pe Carling de lipsa lui de interes, Încât a pierdut firul argumentație și a Încheiat prin a-i anunța pe toți clienții din bar că e un „animal fizic“. — Ce sărbătorești, Amory? Amory s-a aplecat confidențial spre interlocutor: — Să’bă’oresc făcut-praf-viața. Moment mă’eț, făcut-praf-viața. Moment mă’eț, praf mă’eț. Nu-ți pot povesti... A auzit remarca lui Carling adresată barmanului: — Dă-i o apă seltzer cu brom. Amory a scuturat din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
el direct În cele din urmă și și-a Îndreptat iar atenția spre fată. — Dragoste la prima vedere, i-a propus acesteia. — Te iubesc, a zis ea, cuibărindu-se și mai bine lângă el. Chiar că avea ochi splendizi. Careva, aplecându-se spre Amory, i-a șoptit În ureche: — Nu-i decât Margaret Diamond. E magnetizată, iar de adus a adus-o domnul ăla. Mai bine o lași să plece. Atunci să aibă el grijă de ea! a strigat furios Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
când reluau discuția, constatau că gândurile amândurora urmaseră același curs, conducându-i pe amândoi, În paralel, la aceeași idee - o idee pe care alții ar fi găsit-o total lipsită de legătura cu prima. - Spune-mi, i-a cerut el, aplecându-se interesat spre ea, de unde știai de Ulalume? De unde știai de părul meu roșu? Cum te cheamă? Ce făceai aici? Spune-mi imediat totul! Brusc, fulgerul a izbucnit, o erupție de lumină orbitoare, iar el a văzut-o pe Eleanor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Vezi, vezi? Conștiința... omoar-o, ca și pe mine. Eleanor Savage, materiolog - fără salturi, fără tresăriri, devreme acasă... - Dar e obligatoriu să am un suflet, a protestat Amory. Nu pot fi rațional... și nu doresc să fiu molecular. Ea s-a aplecat Înspre el, cu ochii arzători nedezlipiți de ochii lui, și i-a șoptit, cu un fel de implacabilitate romantică: - E așa cum m-am gândit, Juan, așa cum m-am temut: ești sentimental. Nu semeni cu mine. Eu sunt o micuță materialistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
tocmai cu gloaba asta bătrână. - Nu Îmi strica plăcerea. Și nu uita că ai o tendință spre șovăială care te Împiedică să fii farul călăuzitor al vieții mele. Amory și-a Îndemnat calul să se apropie de al ei și, aplecându-se, a prins-o de mână. - Spune-mi că sunt acel far, repede! Dacă nu, te trag jos de pe cal și te pun În șa În spatele meu. Ea a ridicat ochii, a zâmbit și și-a scuturat excitată capul. - O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
șansele de a mă căsători cu un bărbat cu adevărat rasat. În cel mai bun caz, pot să-mi aleg omul dintre bărbații din două orașe și, vezi bine, trebuie să mă mărit cu vreun frac scrobit. Ascultă. (S-a aplecat și mai tare spre el.) Îmi plac bărbații deștepți și chipeși și, firește, nimeni nu ține la personalitate mai mult decât mine. O, numai o persoană din cincizeci are o idee cât de mică despre ce Înseamnă de fapt sexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
scăpăm de soarta de a-i cădea În gheare. Adevărul este Însă că sexul sălășluiește chiar În miezul celor mai pure abstracțiuni, atât de aproape Încât ne Întunecă vederea... Acum te pot săruta, ceea ce am să și fac... S-a aplecat spre ea În șa, dar ea s-a ferit. - Nu pot... nu te pot săruta acum. Sunt prea sensibilă. - Atunci ești și mai proastă, a declarat el impacientat. Intelectul nu te apără de sex mai mult decât convențiile... - Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
s-a văitat fata. Credeam că sar și eu. N-am știut... El a ajutat-o blând să se scoale și a ridicat-o pe șaua lui. În felul acesta s-au Întors acasă: Amory mergând pe lângă cal și ea aplecată În față, pe oblânc, suspinând amarnic. - Am o nebunie În mine, a zis ea Întretăiat. Am mai făcut de două ori ceva asemănător. Când aveam doisprezece ani, mama a... a Înnebunit, și-a pierdut mințile de tot. Eram la Viena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
O. N-am știut. Mă odihneam doar. - Păi... a Început omul, șovăielnic. - Plec dacă vrei. Omul a produs În gâtlej câteva zgomote neutre și și-a văzut de drum. Amory s-a așezat pe o barcă răsturnată și s-a aplecat În față, meditativ, până când și-a sprijinit bărbia În pumn. - S-ar putea ca nenorocul să facă din mine un om foarte rău, a rostit el, numai pentru sine. ÎN ORELE DE VEȘTEJIRE În timp ce continua să burnițeze, Amory și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În aventuri mentale din care el singur scăpase neatins. De obicei, În astfel de seri (căci fuseseră multe În ultimul timp) putea scăpa de istovitoarea introspecție dacă se gândea la copii și la posibilitățile infinite ce le stăteau În față. Aplecându-se și ciulind urechile a auzit Într-adevăr, cum un bebeluș s-a trezit pe nepusă masă Într-o casă de peste drum și a slobozit un scâncet subțire În liniștea nopții. Iute ca fulgerul, a Întors capul, Întrebându-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dacă nu-i salarizează pe needucați, copiii acestora vor rămâne și ei needucați și lucrurile se vor repeta mereu, ca Într-un cerc vicios. Asta... asta este magnifica burghezie! Cu un rânjet larg pe față, bărbatul cel voinic s-a aplecat spre bărbatul cel slab și i-a zâmbit: - O cam Încasezi, Garvin. Cum te simți? Pirpiriul a făcut o Încercare să zâmbească și să se comporte ca și cum toată situația era prea ridicolă pentru a fi luată În serios. Dar Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mare, cu baldachin, cum am văzut în clasa a V-a la Muzeul Peleș. Mătase adevărată. Și pe pereți, tapet cu flori de crin. Cred că ia droguri tipul ăsta, miroase a decadență pe-aici. O fi murit? Să mă aplec să văd. Mă simt cam balonat. Bine făcut individul, credeam că drogații sunt mai rablagiți. Ia să-l pun eu pe pat. Hoooo-pa! Se deschide ușa. Scîrț! Cred că e Contesa. Și eu cu ăsta în brațe - o să zică că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Contesa, că l-a demascat. Gata, acum a luat-o la fugă. Yo-yo-ul ascultă cuminte de legea inerției. Gata, yo-yo-ul e pe jos, blondul e departe și domnul Popa ajunge la jucărie în aceeași clipă în care Sirena Izvorului se apleacă să-și recupereze plasa ei de țichi pentru blonzi. - Freeze! Glasul lui Popa țâșni cu o secundă înaintea rațiunii. Îi plăceau teribil filmele polițiste. Țiganca nu înțelese exact cuvântul, dar forța lui o lovi direct în posteriorul umflat de fuste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
down to sleep... - Ce-i asta, Mișule? - O rugăciune. E din cartea de engleză, e-n englezește, pentru Sorinel. - Aha. Bine, că el știa engleză. Spune-o tu și io-mi fac cruce. Mișu se așază în genunchi. Nea Ovidiu, aplecat cu fruntea până la masă, împinge mai departe sticla de whisky, să nu-l distragă. - Now I lay me down to sleep, I pray to Lord my soul to keep... I pray my soul... Nu. I pray to Lord my soul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]