11,785 matches
-
și a contemporanilor săi. „Întoarcere a aceluiași fenomen”, dar, bineînțeles, nu a oricăruia, ci a celui, cum e cazul exemplului pe care l-am dat din biografia mea (mai accidentată, mai aventuroasă decât mi-aș fi dorit-oă, a acelui „fenomen” apt să deschidă, să arunce o altă lumină asupra evenimentelor care Îi succed, dar, se’nțelege, numai asupra unora. E asemănător, oarecum, pentru a mă face mai bine Înțeles, tehnicii decriptării viselor, dacă există o asemenea tehnică... Dar Freud și genialul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de vârfurile financiare sau politice și bisericești, eradicate brutal În primii ani ai stalinismului! -, „dincolo”, În liberatate, eu și alți colegi de-ai mei din emigrația „mai târzie”, deci de pe la sfârșitul anilor ’60, ne așteptam să găsim spirite mai calme, apte, cum spuneam, de a se apropia mai mult de o viziune mai globală a momentului, nu de a relativiza istoria recentă și „imediată”, ci de a o insera unui ciclu mai amplu, alăturând-o unor evenimente asemănătoare. Tot din istoria
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acordăm calitatea de sistem scrierilor nietzscheniene, structurate În jurul unor „teme obsesive” (și, În fapt, aceasta a fost propunerea mea pentru un sistem posibil: structurarea unui material specific În jurul câtorva teme ce se repetă, obsesive, cum le spun, și care sunt apte de a propune o viziune nouă, amplă și reală asupra zonei la care se aplică; În speță, asupra omului, a lumii sale, a naturiiă, atunci putem să Îndrăznim să o facem și În cazul „eseurilor” lui Cioran. Avem și aici
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acelei sectarizări a omului gânditor, al Îndepărtării fatale a limbii și limbajului filozofilor, ca și a problemelor lor, de un public cât de cât mai larg, mai „deschis” și curios de textele lor, s-au „aventurat” Într-un limbaj eseistic, apt nu numai de a atrage și pe „laici” spre terenurile aride ale gândului, dar și de a salva Întreg, uriașul domeniu de acea Înstrăinare pe care o resimțim acută și dureroasă azi, noi, cei care nu ne „mulțumim” doar de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
rând! -; Cioran mă aproba aproape Întotdeauna când Îi afirmam credința mea că e vorba, În cazul crizei politice grave pe care o traversam, de o evidență a „nepregătirii” noastre civice și politice În fața unui „domnitor” Încă o dată extrem de abil, de apt de relații faraminoase externe - ca și unul dintre cei ai medievalității noastre târzii. Spre deosebire de Unguri sau de nobilii Polonezi, noi nu am avut, În secole, reflexul de a ne forma structuri capabile de a se opune Domnului autohton sau venit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau magistrul era asistat de ucenici ascultători, răbdători ani de zile În a-și Însuși secretele artei, care era, Înainte de toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de a parcurge toate etapele formării, apți de fidelitate față de maestru și de principiile pe care acesta le profesa, ucenici care, Încă o dată, nu ridicau pe cele mai Înalte culmi originalitatea, ci, tocmai pe dos am putea spune, ani În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
răbdători ani de zile În a-și Însuși secretele artei, care era, Înainte de toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de a parcurge toate etapele formării, apți de fidelitate față de maestru și de principiile pe care acesta le profesa, ucenici care, Încă o dată, nu ridicau pe cele mai Înalte culmi originalitatea, ci, tocmai pe dos am putea spune, ani În șir - calfe sigure, de astă dată! -, „arta
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
calm creator, dar și un calm În fața evenimentelor, oricât ar fi ele uneori de opresive sau dramatice. Calm - sub șapa de plumb a unui regim totalitar, dar calm și azi, când noua libertate, căzută peste noi ca un fulger, este aptă uneori să ne destabilizeze din acel echilibru pe care ni l-am creat cu câte eforturi și drame - „Înainte”! Calmul necesar pentru a ne contempla trecutul apropiat și a extrage din el, dincolo de indignare sau furie, acele Învățăminte care sunt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dar mai ales Între două structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu. Francezii, spre deosebire de cele ce credeam În tinerețe, influențat de marii romantici, nu sunt firi „pasionale, disprețuind bunul-simț social sau istoric, apți de aventuri sentimentale sau ideatice”! Nu, astfel sunt mai degrabă Nemții, așa cum i-am cunoscut eu În deceniile opt și nouă și cum istoria lor recentă Îi trădează. Francezul de azi - dacă mi-este permis de a face generalizări, totdeauna
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
au lăsat târâți de inflamatele discursuri și gesticulații ale austriacului Hitler, poposit ca un aventurier la München și care a profitat de fervoarea și vitalitatea unei națiuni tinere, târziu, foarte târziu - În comparație cu statele mai vechi europene, ale Angliei sau Spaniei -, apte de a-și constitui un stat unic. Oare nu am putea compara această târzie unificare a Germanilor, sub Wilhelm I și Bismarck, de la 1870, cu cea a Românilor la 1859 și apoi, definitiv și integral, la 1918? Și oare aceste
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un teritoriu disputat mereu de „străini”, ale acelui individ care nu Îndrăznea sau nu era capabil Încă să aibe o conștiință de sine, de propria-i demnitate, cu atât mai puțin de aparținător al unei colectivități de origine veche și aptă de a ridica pretenții egale cu cele ale stăpânilor zilei. Ideea modernă de „origine”, ca și cea de „drept” au făcut, iată, explozie În anumite colectivități umane europene, o „mândrie” individuală și colectivă târziu descoperită și conștientizată, care a avut
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sociale!”. A fost parcă deziluzia - acerbă și infantilă - a faptului că, după cele „trei zile de basm social”, nu le-a urmat un alt „basm”, acela ca, peste noapte și din aproape „nimic”, să se instaleze profiluri umane și grupuri apte de a conduce o structură socială și umană atât de complexă, de enorm ramificată și uneori contradictorie, cum este o națiune vie, cu straturile ei motrice cum sunt administrația, industria, economia, agricultura, armata, școala, instituțiile sanitare... Încă și azi, după
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nesuportat a revoluției, a răsturnării instituțiilor și vârfurilor statului polițisto-ceaușist, a apărut „trezirea” În aerul rece social, trezire ce nu era decât o anume incapacitate a aceleiași „intelighenții” de unire și de creare eficientă și consecventă a unui spirit civic apt de a impune guvernanților, presei, mass-mediei, ca și grupurilor de interese ce au năvălit, firesc, ca o haită, pe terenul rămas liber și vraiște al comerțului și finanțelor, un punct de vedere ferm, profesionist și calm - acel calm al unei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
guvernanților, presei, mass-mediei, ca și grupurilor de interese ce au năvălit, firesc, ca o haită, pe terenul rămas liber și vraiște al comerțului și finanțelor, un punct de vedere ferm, profesionist și calm - acel calm al unei vârste mature, responsabile! - apt de a limita abuzurile și disfuncționalitățile ce erau firesc să apară după o asemenea schimbare profundă, dramatică. Nu acest „calm” și simț mai amplu al „responsabilității naționale” l-a avut, din păcate Grupul de Dialog Social - G.D.S. -, organizat sub cele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
inaccesibile, Înalți ca și catedralele unor giganți dispăruți -, un fel de sublim; un peisaj (uman!Ă aflat În disproporție cu micul, stingherul nostru Eu, populat de forțe indiferente, nu rareori ostile - o inamiciție măruntă Însă, trivială, noi, acolo, nu suntem apți de dușmănii, de agresiuni majore! - exilul ni se arată uneori ca un pedagog uriaș, ciclopic, o figură coșmarescă, „cineva” care, cu o mișcare unică și teribilă În deciziunea ei, dă la o parte tot ce ni se părea a fi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a abandonat proiectul după mai mulți ani de studii. Prilej pentru D. Caracostea de a afirma într-unul din studiile consacrate poetului plin de maliție, că ne aflăm pentru prima dată în situația ca un român să nu se considere apt de a ocupa o catedră universitară. Să fi fost Eminescu incapabil de a preda studenților filosofia? Cu siguranță că nu. Evidența probatorie există în însemnările manuscrise, în articolele de presă, în universul liricii sale, iar "fragmentarismul" filosofic al poetului, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Lautréamont, Guillaume Apollinaire, Saint-John Perse, Thomas Stearns Eliot, Alexandru Philippide) găsim argumente care să justifice percepția fragmentară a realității prin apelul deliberat la unele părți semnificative ale întregului. Poezia, cugetarea filozofică și artele plastice, susțin acești autori, sunt cu deosebire apte să realizeze trecerea de la unele date observate, de la anumite indicii separate (fragmentate) la afirmații cu caracter general. Fragmentul, respectiv fragmentarismul ca mod de comunicare și atitudine estetică, a impus structuri specifice în literatură, filozofie, artele plastice, teatru, film, muzică. Igor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu o politonalitate copleșitoare. Volumul Fragmentele lui Lamparia conține aforisme înscriindu-se într-o tradiție artistică puternică și cuprinzătoare, pe care o reprezintă, de altfel, în mod strălucit. Aforismul, o cugetare enunțată într-o forma concisă, memorabilă, este cu deosebire apt să marcheze sensibilitatea noastră estetică și reflexivă. În cultura română acest mod de comunicare cu publicul a fost ilustrat de Titu Maiorescu (el a început pe la douăzeci de ani o culegere pe care a intitulat-o Aforisme etice, estetice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
februarie 1941, cu mare greutate, obțin o permisie de 48 ore, merg la Buzău, fac cununia civilă și-mi aduc soția în garnizoana Focșani, fără alte complicații. Sentimentele noastre erau foarte puternice. La cei 25 de ani ai noștri eram apți pentru o căsnicie trainică pe baza puternicului sentiment al iubirii adevărate pe care omul o simte în viața lui și-și înnobilează comportamentul, grație acelei stări sublime pe care numai dragostea adevărată i-o poate oferi. Până la acea vreme am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Pedagogic Bîrlad 1870-1970, realizată cu prilejul Centenarului (Din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, 1870 1970, autori profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță, Ștefan Cucoș și Horia Stamatin, Tipografia Iași). Din Iași, str. Pictorului nr. 3, bloc U, 1, sc. A,apt. 7, Iași, oficiul poștal 4, prof. Victor Apostoleanu îi scria fostului său elev, profesorului Alexandru Mânăstireanu la Bârlad, str Aurel Vlaicu nr. 14, la 3 mai 1972, următoarea scrisoare: Iubite Mânăstireanu. Din scrisoare primită am luat cunoștință, cu multă bucurie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
se va cere. Sănătate și toate urările de bine pentru familia D-tale. Cu toată dragostea, V. Apostoleanu Petru Todicescu, str. Canta nr. 1 (cartier Păcurari), Iași, O. P. 9. Ștefan Vancea, str. Decebal, bloc 8, sc. B, Et. I, apt. 6, Iași, cartier Nicolina, tel. 30588. Stan Cucu, str. Șt. Furtună nr. 171. Sector 7, București. O.P. 12, tel. 542832. Corespondența lor era mai veche, că iată rânduri din 1971 expediate de profesor elevului său: Anul Nou 1971 cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în scumpe amintiri. Sunt nerăbdător să-mi revăd dragii mei colegi și pe tine, Alecule, scump prieten și coleg, te mai anunț, mi-am schimbat domiciliul, iată noua mea adresă: prof. Iancu Coleașcă, str. Remus Opreanu nr. 12, etj. II, apt. 20. Am același telefon: 15678. * A avut dreptate profesorul Coleașcă când îi vorbea în 1986 despre ceea ce trebuie să lase orice intelectual urmașilor. După cum se știe în 2006 Alexandru Mânăstireanu, în amintirea și a soției sale, publica cartea „Călător ... prin
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu care faci 16 minute până în gară, nu ai mașini de ajuns până la mine, dar în cel mult 10 minute ajungi mergând pe jos. Întrebi de Spitalul de adulți și vizavi de spital este Strada Libertății, Blocul E3, etaj I,, apt. 6, Vârgolici Dumitru. Chiar te rugăm să ne faci o vizită. Poți să-mi dai un telefon de-acasă de la tine. Prefix 933, telefon 63320, familia Vârgolici Dumitru. Multă sănătate, voie bună îți dorim, Maria și Dumitru. Într-o scrisoare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1916, întreg teritoriul țării s-a considerat zonă militară, astfel încât s-a declanșat operațiunea de mobilizare a armatei, operațiune realizată în 5 zile într-o ordine perfectă, doar de către posturile de jandarmi, singurele care aveau evidența nominală a tuturor bărbaților apți combatanți, șeful de post fiind prin lege comandantul garnizoanei. Nefericitele evenimente de pe front au dus la retragerea armatei și, parțial, a populației în Moldova, unde are loc, în iarna anului 1916-1917, o amplă operație de reorganizare. Pentru prima oară, pe lângă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
două țări efectuând schimburi de date cu caracter antiterorist. Secția a V-a din Corpul Detectivilor a raportat, la 16 mai 1936, despre „unele îngrijorări” privind un posibil atentat asupra prințului Paul și a enumerat persoanele cunoscute și mișcările politice apte a acționa în acest sens. Măsurile inițiate de Secția a V-a au avut în vedere acoperirea informativă a frontierei în general și a punctelor de trecere în mod special. Punctele Constanța, Cuiugiuc, Oboriște, Turtucaia și Giurgiu au primit ordin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]