2,860 matches
-
mi-a spus Moș Iacob: Severin se Înhăma, cu nevasta, la plug, Își băgau gâturile În șlih și trăgeau, Pantelimon, băiețelul avea cinci ani, trebuia să stăpânească plugul, să-l ție drept... Acela Adam! Aceea „sudoare a frunții”... Așa a arat, a boronit Severin - dar cum să-i ceri unui suflet să tragă În ham, de bunăvoia lui? - Nu poate, nu-și permite..., Încerc, tata nu mă ia În seamă: - De bunăvoie numai omul liber, un răzeș ca Severin putea lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În casă, deschid ușa spre odaia domnișoarei, o Închid la loc și plec: domnișoara nu mai are nevoie de mine, să-i arăt cum Îmi arătase mie Tecla - Îi arată bătrânul Severin, cel mai silitor bărbat din Mana, cel care ară, trăgând el În ham. Dar nu sunt prea-prea trist, oricum, Tuza nu-i de pe la noi. Și prea vorbește mult, când e numai de-arătat; și de uitat În sus cu ochiul minții. Și prea Întreabă ea, cum se face asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și i-am zis: Amu, davai! Du-te un’-ei vidè cu ochii-naintea ochilor!... Îi mai dau on dos di mână: Cum era-mbrăcată?, zic. Zice: Nu prè era è-mbrăcățâcă, c-adica nu era nicicacum, cine ștìi ce alți tal’ari i-o’ luat hainili... Zic: Da parcă ziceai că ție ți-a căzut În brațe, tu ai deshămat-o - era dezbrăcată, -n ham? Că să vezi, că nu, că câr, că mâr... Că nu mai știe, i-a ieșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
agenție neautorizată. Eu: SÎnt reguli stricte ? Toyama: Păi, asta Înseamnă Încălcare a codului muncii. SÎnt tratați la fel ca escrocii. Eu: Și Camelia avea legături cu o asemenea organizație? Toyama: Nu știu. N-am băgat de seamă și nici n-ara vrut să știu. Eu: Ar exista posibilitatea ca domnul Nemuro să fi avut oarecari obligații față de Camelia sau față de o agenție similară? Toyama (surprins și adînc preocupat): Dacă-mi amintesc bine, domnul Nemuro era șef de secție Într-o Întreprindere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
comandă, cu voce tare, cafele; Începură să vorbească În șoaptă. Sesizam ceva tragic pe chipurile lor, ca și cînd ar fi vorbit despre cheltuielile necesare tratamentului medical pentru un părinte pe patul de moarte. Deoarece femeia se ridicase de pe scaun, arai mai comandat și eu o cafea. Nu-mi venea să cred că aceasta ar putea constitui o scuză pentru șederea mea Îndelungată aici, dar nu trecuseră decît patruzeci sau cincizeci de minute și Începuse să mă preocupe Îngrijorător bărbatul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
care să accepte așa ușor un eșec al întreprinderilor ei. Tu nu mai ești un om ca oricare, continuă, acum vrei, nu vrei, ai o oglindă sub nas tot timpul, sunt zeci de ochi care te urmăresc, de ce să le arați o imagine diformă, de ce să te cramponezi într-un sentiment iluzoriu și să devii vulnerabil pentru o femeie care, practic, nu mai are ce să-ți ofere. Îți este milă de ea? O crezi neajutorată, urmărește-o într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de jeanși albaștri și o bluză lălâie, pe care scria UNIVERSITATEA DIN ARIZONA, de un roz pal ca un pantof de balet. Porniseră să viziteze salonul de tatuaj. — Îmi pare atât de bine c-o să-l cunoști În sfârșit pe Aram, a spus Asya luminându-se la față pe când Își trecea rucsacul de pânză de pe umăr pe celălalt. E un tip atât de drăguț. — Te-am auzit pomenind de el și mai Înainte, Însă n-am nici cea mai vagă idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Început să fluiere; abia când a ajuns la sfârșitul cupletului, Asya și-a dat seama că Armanoush aștepta Încă un răspuns mai detaliat la Întrebarea pe care i-o pusese cu câteva minute În urmă. — Ei, da, mătușa Zeliha și Aram sunt Împreună de Allah știe când. Îmi e ca un fel de tată vitreg, cred, sau poate ar trebui să-i spun unchi vitreg, de dragul consecvenței... Mă rog. De ce nu se căsătoresc? — Să se căsătorească? Asya a scuipat cuvântul de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o aprindă, i-a supt o clipă capătul de parcă ar fi fost unul din batoanele alea de ciocolată În formă de țigară, cu ambalaj comestibil. Apoi i-a dezvăluit lui Armanoush un gând lăuntric: — De fapt, sunt sigură că pe Aram nu l-ar deranja să se Însoare, Însă mătușa Zeliha n-ar accepta În ruptul capului. — De ce nu? s-a interesat Armanoush. Chiar În clipa aia briza și-a schimbat direcția și Armanoush a prins mirosul Înțepător al mării. Orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
trăiască singuri. Armanoush a aprobat scurt din cap, deși tiparul ăla nu se prea potrivea cu situația părinților ei. Maică-sa era cea care se recăsătorise după divorț, pe când taică-său rămăsese singur până În ziua de azi. Apoi a Întrebat: — Aram ăsta... de unde e? — E de pe-aici, la fel ca noi, a ridicat Asya din umeri, Însă, Într-o străfulgerare, și-a dat seama ce era de fapt Întrebată. Surprinsă de propria-i ignoranță, și-a aprins țigara pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o străfulgerare, și-a dat seama ce era de fapt Întrebată. Surprinsă de propria-i ignoranță, și-a aprins țigara pe care continuase să o sugă și a tras un fum. Cum de nu fusese În stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, era armean. Și totuși exista o privință În care Aram nu putea fi nici armean, nici turc, nici de orice altă naționalitate. Aram putea fi doar Aram, absolut unic. Era singurul membru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aprins țigara pe care continuase să o sugă și a tras un fum. Cum de nu fusese În stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, era armean. Și totuși exista o privință În care Aram nu putea fi nici armean, nici turc, nici de orice altă naționalitate. Aram putea fi doar Aram, absolut unic. Era singurul membru al unei specii unice. Era un tip fermecător, un romantic incurabil, profesor de științe politice care mărturisea adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Cum de nu fusese În stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, era armean. Și totuși exista o privință În care Aram nu putea fi nici armean, nici turc, nici de orice altă naționalitate. Aram putea fi doar Aram, absolut unic. Era singurul membru al unei specii unice. Era un tip fermecător, un romantic incurabil, profesor de științe politice care mărturisea adesea că era mai curând Înclinat să trăiască o viață de pescar Într-unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, era armean. Și totuși exista o privință În care Aram nu putea fi nici armean, nici turc, nici de orice altă naționalitate. Aram putea fi doar Aram, absolut unic. Era singurul membru al unei specii unice. Era un tip fermecător, un romantic incurabil, profesor de științe politice care mărturisea adesea că era mai curând Înclinat să trăiască o viață de pescar Într-unul din satele dărăpănate de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a venit o cântăreață travestită, blondă și impresionantă, care voia să-și tatueze pe Încheieturile degetelor numele iubitului ei. Apoi a intrat un bărbat Între două vârste care arăta anormal de normal față de clientela obișnuită a salonului de tatuaj. Era Aram Martirossian. Aram era un bărbat Înalt, destul de solid și arătos, care avea un chip blând, dar obosit, o barbă neagră, un păr mai degrabă cărunt și niște gropițe adânci ce se iveau de fiecare dată când zâmbea. Ochii lui sclipeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o cântăreață travestită, blondă și impresionantă, care voia să-și tatueze pe Încheieturile degetelor numele iubitului ei. Apoi a intrat un bărbat Între două vârste care arăta anormal de normal față de clientela obișnuită a salonului de tatuaj. Era Aram Martirossian. Aram era un bărbat Înalt, destul de solid și arătos, care avea un chip blând, dar obosit, o barbă neagră, un păr mai degrabă cărunt și niște gropițe adânci ce se iveau de fiecare dată când zâmbea. Ochii lui sclipeau de inteligență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ca limbă străină, cum făcea de fiecare dată când Întâlnea pe cineva nou În Istanbul. Astfel s-a prezentat rostind cuvintele cât mai rar, Într-o engleză vorbită cu Încetinitorul, ritmată, aproape copilărească. A fost spuprinsă să-l audă pe Aram vorbind Într-o engleză fluentă, cu un subtil accent britanic. — Vorbești atât de bine engleza! nu s-a putut abține Armanoush să nu remarce. Îmi dai voie să te-ntreb de unde-ai căpătat accentul britanic? — Mulțumesc, a spus Aram. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe Aram vorbind Într-o engleză fluentă, cu un subtil accent britanic. — Vorbești atât de bine engleza! nu s-a putut abține Armanoush să nu remarce. Îmi dai voie să te-ntreb de unde-ai căpătat accentul britanic? — Mulțumesc, a spus Aram. Am făcut facultatea și studiile postuniversitate la Londra. Dar putem vorbi În armeană dacă vrei. Nu pot, a scuturat Armanoush din cap. Când eram mică am Învățat câte ceva de la bunica, Însă, fiindcă părinții mei erau divorțați, nu am stat prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vară Între zece și treisprezece ani mergeam Într-o tabără de tineret pentru armeni. Era distractiv și armeana mea s-a Îmbunătățit, Însă după aceea s-a deteriorat din nou. — Și eu am Învâțat armeana tot de la bunica, a zâmbit Aram. Ca să spun adevărul, atât mama, cât și bunica credeau că trebuia să fiu crescut În regim bilingv, Însă nu se puteau pune de acord care trebuia să fie limba a doua. Mama credea că era mai bine pentru mine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mine să vorbesc turca la școală și engleza acasă, deoarece când aveam să cresc aveam să părăsesc oricum țara asta. Dar bunica a rămas neclintită. Voia să vorbesc turca la școală și armeana acasă. Armanoush era intrigată de aura lui Aram, Însă era și mai fascinată de modestia lui. Au vorbit un timp despre bunicile armene - cele din diaspora, cele din Turcia și cele din Armenia. La șase treizeci după-amiaza, mătușa Zeliha a lăsat magazinul În grija asistentului ei și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
din diaspora, cele din Turcia și cele din Armenia. La șase treizeci după-amiaza, mătușa Zeliha a lăsat magazinul În grija asistentului ei și au mers toți patru la o cârciumă din apropiere. — Înainte să pleci din Istanbul mătușa Zeliha și Aram vor să ne ducă la o cârciumă ca să poți vedea o seară de băut tipică, i-a explicat Asya lui Armanoush. Pe drum, pe când treceau pe o stradă prost luminată, au dat peste un imobil de locuințe de la ferestrele cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
zece minute, cârciuma s-a umplut. În mijlocul acestor fețe, sunete și mirosuri la fel de nefamiliare, Armanoush și-a pierdut simțul orientării În spațiu. I se părea că putea fi oriunde În Europa sau În Orientul Mijlociu sau În Rusia. Mătușa Zeliha și Aram beau raki, Asya și Armanoush Își luaseră niște vin alb. Mătușa Zeliha fuma țigări, Aram trăgea din trabucuri, iar Asya, care se pare că evita să recurgă la tutun În fața maică-sii, Își molfăia În schimb gingiile. În seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și-a pierdut simțul orientării În spațiu. I se părea că putea fi oriunde În Europa sau În Orientul Mijlociu sau În Rusia. Mătușa Zeliha și Aram beau raki, Asya și Armanoush Își luaseră niște vin alb. Mătușa Zeliha fuma țigări, Aram trăgea din trabucuri, iar Asya, care se pare că evita să recurgă la tutun În fața maică-sii, Își molfăia În schimb gingiile. În seara asta nu fumezi, i-a zis Armanoush Asyei care stătea lângă ea. — Mda, mie-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fierbinți, deserturile și cafeaua. Probabil așa e obiceiul pe-aici, și-a dat Armanoush seama, În loc să alegi ceva din meniu, ai parte de meniul Întreg. Când atât zgomotul, cât și fumul s-au intensificat, Armanoush s-a tras mai aproape de Aram, adunându-și În cele din urmă curajul să-i pună Întrebarea care Îi frământa mintea de ceva vreme: — Aram, Înțeleg că-ți place Istanbului, Însă nu te-ai gândit niciodată să vii În America? Vreau să spun, te-ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
meniu, ai parte de meniul Întreg. Când atât zgomotul, cât și fumul s-au intensificat, Armanoush s-a tras mai aproape de Aram, adunându-și În cele din urmă curajul să-i pună Întrebarea care Îi frământa mintea de ceva vreme: — Aram, Înțeleg că-ți place Istanbului, Însă nu te-ai gândit niciodată să vii În America? Vreau să spun, te-ai putea duce În California, de pildă. Știi, acolo e o mare comunitate armeană... Aram s-a uitat la ea preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]