2,792 matches
-
și donatori din țară, careși exprimau Îngrijorarea pentru soarta celor date „Galeriei”, după plecarea mea, miau răscolit amintiri și m-au făcut să mă gândesc o clipă la revenirea În Fălticeni. Cel care mă Înlocuise acolo, Încă nu-și dase arama pe față. 642 E vorba de o scrisoare a marelui sculptor, către fostul său profesor, la Buftea. 643 O așa zisă rudă a artistului, i-a sugerat probabil, că aș fi plecat... de bună voie din Fălticeni!!! Cu vreun prilej
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
that can only be the question that a ghost might raise.” Cartea Prințului Învie oriunde În toate anotimpurile poeziei. (Textul a fost audiat de pe banda de imprimare șpe care se aflau și vocile-texte ale lui Lucian Raicu, Radu Cosașu, Horia Aramă, Mircea Iorgulescu, imprimate la Paris și Bucureștiț la Cercul literar de la Ierusalim, care a organizat seara omagială dedicată, la 7 februarie 1994, Împlinirii a 60 de ani de la nașterea lui Florin Mugur. Banda magnetică a Întregii manifestări a fost, ulterior
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
oare conștienți că atacul pentru cucerirea Basarabiei ne va aduce pierderi - în români - și că Basarabia va fi pustiită și arsă? Cine ne-a putut opri să nu acceptăm asemenea sacrificii? Când evreii în țara noastră și-au dat suficient arama pe față, dovedindu-se periculoși din toate punctele de vedere, se vor găsi oameni în această țară care să-i ajute ca să mai rămână, pe motiv că plecarea lor va produce goluri și micșorarea veniturilor statului, etc.? Se pot echivala
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a se prezenta la acest Cerc, pentru a da declarație în legătură cu aceasta, motivând că o va face numai la cererea Parchetului. Din cele declarate de evrei, rezultă următoarele: - Nu au primit niciodată hrană îndestulătoare. - Hrana se pregătea în cazane de aramă nespoite, din care cauză mulți se intoxicau. - Pâinea, era de multe ori mucegăită. - Unii din ei, erau siliți să-și vândă lucrurile de prima necesitate, pentru a se hrăni. - Printre evrei, au fost foarte multe cazuri de malarie, fiind și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dulci, o „lumină moartă” se lasă deasupra orașului; în peisaje vizionare, încremenite, străluminate dinăuntru de strania lumină a morții, amenințarea angoasantă, presimțirea vidului alternează cu o liniște și o armonie nefirești: „O singură femeie/ fierbe duminica într-un cazan de aramă/ hăinuțele celor o mie de copii orbi/ Le clătește apoi seara/ în albia dulce a râului/ le stoarce și le întinde/ la uscat pe sârmă/ în livada de vișini.// În locul fiecărui cârlig/ cântă albastra privighetoare.” (Peisaj cu îngeri orbi). Poemele
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
Gândirea”, „Cele trei Crișuri”, „Datina”, „Năzuința”, „Clipa” ș.a. Cea mai intensă activitate o desfășoară, din 1914 până în 1943, la revista „Ramuri”, unde publică poezie, proză, numeroase articole și cronici literare. Semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Daniel Aramă, Ion Aramă, Theofil Roman și Pantagruel. În 1940 editează, împreună cu Alexandru Colorian, volumul Poezii postume de Mihai Eminescu, act cultural ce provoacă multe ecouri în publicistica vremii. Traduce din Victor Hugo, Charles Dickens, F.M. Dostoievski, Cervantes, Jules Lemaitre, Ivan Bunin
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
trei Crișuri”, „Datina”, „Năzuința”, „Clipa” ș.a. Cea mai intensă activitate o desfășoară, din 1914 până în 1943, la revista „Ramuri”, unde publică poezie, proză, numeroase articole și cronici literare. Semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Daniel Aramă, Ion Aramă, Theofil Roman și Pantagruel. În 1940 editează, împreună cu Alexandru Colorian, volumul Poezii postume de Mihai Eminescu, act cultural ce provoacă multe ecouri în publicistica vremii. Traduce din Victor Hugo, Charles Dickens, F.M. Dostoievski, Cervantes, Jules Lemaitre, Ivan Bunin, Walter Scott
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
și cu mine,/ mai pătimași ca nicicând/ iubindu-ne/ ca prima pereche de pe pământ/ și eram frumoși și sălbatici și goi/ și eram morți amândoi”. Producțiile pentru copii (Prințul Miorlau, 1957, Povestea a doi pui de tigru..., 1969, Roșcată ca arama și cei șapte șoricei, 1985) sunt moralizatoare, dar cu haz și duioșie. Dintre poeții care își construiesc mimetic universul, C. este cea mai plină de vervă și grație. Scrierile sale în proză (Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, 1971
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
poeme, București, 1975; Viraje-Virages, ed. bilingvă, tr. autoarei în colaborare cu Eugène Guillevic și Lily Denis, Bucurețti, 1978; De îndurare, București, 1981; Blue Apple, tr. Eva Feiler, New York, 1981; Numărătoarea inversă, București, 1983; Jocuri de vacanță, București, 1983; Roșcată ca arama și cei șapte șoricei, București, 1985; Lady of Miracles, tr. Laura Schiff, Berkeley, 1988; Call Yourself Alive, tr. Brenda Walker și Andreea Deletant, Londra, 1988; Life Sentence, New York-Londra, 1990; Cheerleader for a Funeral, tr. autoarei în colaborare cu Brenda
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
criticii literări ai publicației. Sub titlul Despre individualitate și nemurire, Dan Ursuleanu descoperă o colaborare a lui H. G. Wells la „Viața românească” din 1930. Traducerile sunt făcute de Petru Iamandi și Cristian Tamâș. Alți colaboratori: Eduard Jurist, Ioan Popa, Horia Arama, Doru Brâna, Ov. S. Crohmălniceanu, Ioan Bogdan Lefter. D.B.
ALMANAH „ANTICIPAŢIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
pentru a spune adevărul. Puternicii zilei își pierd adevărata conștiință de sine în fața nebunilor, clovnilor și kynicilor"26. Ei bine, această poziție față de putere ar putea să și-o asume și Lupul, dacă ar avea curajul de a-și da arama pe față și de a face publice ideile înțelepte pe care le are. Dar cum el este discret, mă tem că Vulpea supralicitează apartenența sa la doctrina cinică, ceea ce ar presupune, mai întâi de toate, o artă a revoltei exercitată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din gurile năroadelor și din șoptele gloatelor a o scoate nu va putea (căci din fire muritorilor aceasta ieste dată, ca binele pre lesne, iară răul cu anevoie să uite, și laudele cuiva pre hârtie, iară hulele pre table de aramă să le scrie). Acéstea și altele ca acéstea Brehnacea cătră Cucunoz vorovi, socotind precum întâi pre dânsa din cea véche și strâmbă socoteală va putea întoarce, și de ciia amândoi împreună mărgând și pre Corb la calea dreptății și la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din cea a crocodilului, pe care le hiperbolizează strategic: Cine va dezveli fața veșmântului lui?/ În cutele platoșei lui cine-ar putea pătrunde?/ Porțile feței lui cine le-ar putea deschide?/ În jurul dinților lui e spaimă./ Măruntaiele lui, scuturi de aramă,/ pielea lui, ca piatra de șmirghel;/ solzii lui, lipiți unul de altul/ și vântul nicidecum nu-l va pătrunde;/ ca un om cu fratele lui așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ./ Când vin asupră-i sulițe, nimic nu-i fac,/ suliță ridicată și platoșă./ Căci el socotește fierul ca pleava/ și arama ca lemnul putred;/ nu-l va străpunge arcul de aramă,/ ca iarba socotește catapulta;/ ca paiul s-au socotit ciocanele,/ el râde de zvâcnirea aruncătorului de flăcări. (...) nu-i nimic pe pământ asemenea lui,/ făcut pentru joaca îngerilor Mei./ Privește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ./ Când vin asupră-i sulițe, nimic nu-i fac,/ suliță ridicată și platoșă./ Căci el socotește fierul ca pleava/ și arama ca lemnul putred;/ nu-l va străpunge arcul de aramă,/ ca iarba socotește catapulta;/ ca paiul s-au socotit ciocanele,/ el râde de zvâcnirea aruncătorului de flăcări. (...) nu-i nimic pe pământ asemenea lui,/ făcut pentru joaca îngerilor Mei./ Privește în față tot ce este înalt,/ și el este rege
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ultima foaie de deasupra mai multă cremă în care să înfigem felii de migdală tăiată și îi dăm forma unui arici cu țepi. La colțuri, lăsăm fără țepi și facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două degete unse cu ulei. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mărunte în care se specializează arheologia ține, prin regimul ei de semnificație, de situația statelor fără "putere". Zice-ni-se-va oare că acest rol de spicuitor de fapte accesorii este modest, umilit, înjositor? Zice-ni-se-va că acolo unde istoria tună cu glasu-i de aramă, concertul variat și melodic al arheologiei trebuia să tacă? ... Dar care mai este astăzi omul cult carele va susține, cu mintea lucidă, că dinaintea puterii armelor, ba chiar dinaintea autorității efemere a legilor omenești, credința în Dumnezeire, virtuțile nclintite ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
argint, cam aproape de valoarea leului; și foarte multe monede de acestea se găseau în țară la noi, mai ales în Moldova în tot decursul secolelor al XV-lea și al XVI-lea". Și detaliază: „Pe lângă moneda de argint și de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce mai osos de aramă roșie, și chipul sub pălărie nemțească și împrejur slove sârbești". Devine explicabilă încercarea lui Alexandru Ioan Cuza, când ajunge domn, de a scoate din circulație monedele străine, pentru a emite una națională, care a rămas, datorită împrejurărilor doar o năzuință
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi înșelată cu aceste monede ca să le ia în loc de bani de argint". Cum la finele lunii noiembrie urma a se pune în circulație și monede de argint de un leu și doi lei, se preciza că „vechile monede divizionare de aramă nu vor fi retrase din circulație și vor avea ca și până acum putere liberatorie". Populația avertizată „să se ferească de cei care ar voi să cumpere monede de aramă pe un pret de nimic sub cuvânt că ar fi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și doi lei, se preciza că „vechile monede divizionare de aramă nu vor fi retrase din circulație și vor avea ca și până acum putere liberatorie". Populația avertizată „să se ferească de cei care ar voi să cumpere monede de aramă pe un pret de nimic sub cuvânt că ar fi retrase din circulatie", informată că „ministrul de finante va pune de asemenea în circulatie și monede noi de aramă de doi bani și un ban", iar ca moneda să nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se ferească de cei care ar voi să cumpere monede de aramă pe un pret de nimic sub cuvânt că ar fi retrase din circulatie", informată că „ministrul de finante va pune de asemenea în circulatie și monede noi de aramă de doi bani și un ban", iar ca moneda să nu mai dispară din circulație, s-a stabilit ca „statul să ia măsuri să pună în comert cutii de chibrituri de trei bani precum și țigări de unu și doi bani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stabilit ca „statul să ia măsuri să pună în comert cutii de chibrituri de trei bani precum și țigări de unu și doi bani" (Vocea Tutovei din 26 octombrie și 2 noiembrie 1900). Dar, cu toate instrucțiunile date, monedele vechi de aramă au ajuns o adevărată calamitate - nimeni nu mai voia „a ți le primi" (Vocea Tutovei 18 ianuarie 1901). Monedele de aramă de 1 și 2 bani anunțate, se puneau în circulație de la 15 iunie 1901 și purtau pe avers efigia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doi bani" (Vocea Tutovei din 26 octombrie și 2 noiembrie 1900). Dar, cu toate instrucțiunile date, monedele vechi de aramă au ajuns o adevărată calamitate - nimeni nu mai voia „a ți le primi" (Vocea Tutovei 18 ianuarie 1901). Monedele de aramă de 1 și 2 bani anunțate, se puneau în circulație de la 15 iunie 1901 și purtau pe avers efigia M.S. Regele cu cuvintele „Carol I-iu Rege al României" și pe revers, armele țării, anul „1900", cuvântul „România" și indicația
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iunie 1901 și purtau pe avers efigia M.S. Regele cu cuvintele „Carol I-iu Rege al României" și pe revers, armele țării, anul „1900", cuvântul „România" și indicația valorii de „2 bani", „1 ban". Pentru ca populația din cauza culorii aurii a aramei să nu poată fi înșelată și să i se treacă astfel de monede drept bucăți de aur de 20 și 10 lei, ministerul a trimis prefecturilor, pentru fiecare comună rurală, exemplare suficiente din noile monede pentru ca toți locuitorii să le
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]