16,661 matches
-
în cercetarea motivației Humphreys și Einstein (2004) prezintă evoluția istorică a conceptului de motivație, afirmând originea acestuia în filosofie și teologie. La începutul secolului al XX-lea motivația umană a fost considerată opusă instinctului animal, diferența fiind dată de liberul arbitru. Originea studiului motivației este atribuită în egală măsură darwinismului, concepției freudiene asupra motivelor și cercetărilor despre învățare realizate de Thorndike. Influența acestor trei școli de gândire se regăsește și astăzi în studiul motivației, domeniul fiind circumscris științelor comportamentale și sociale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
18 ani. Locuiește În Timișoara. Pentru că are o dizabilitate, și-a amînat armata. A descoperit că are platfus. Descoperirea s-a produs mulțumită tatălui său, care e director la un centru de calcul important din oraș. În plus, e și arbitru de fotbal și șeful județean al Comisiei Naționale de Arbitri. În orice caz, tatăl lui Tudor, În anul de grație 1989, trăiește prins Într-un păienjeniș de relații aproape fără voia lui. Așa că nu a fost greu să-i procure
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a amînat armata. A descoperit că are platfus. Descoperirea s-a produs mulțumită tatălui său, care e director la un centru de calcul important din oraș. În plus, e și arbitru de fotbal și șeful județean al Comisiei Naționale de Arbitri. În orice caz, tatăl lui Tudor, În anul de grație 1989, trăiește prins Într-un păienjeniș de relații aproape fără voia lui. Așa că nu a fost greu să-i procure un platfus. Probabil că platfusul lui Tudor a reieșit În urma
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lui asupra justificării prin credință se leagă de doctrinele misticilor și, cu toate că, asemenea umaniștilor, dar din rațiuni cu totul diferite, a condamnat celibatul și viața ascetică, a intrat totuși în contradicție cu umaniștii prin principiile lui de sacrificare a liberului arbitru și a raționalității credinței. Oricum, umaniștii s-au grăbit să aplaude senzaționalul său debut“. Emma înălță privirile. Nu-i plăcea să-l vadă pe Tom prostindu-se. Micul lui capriciu i se păru ca o profanare a unui mister. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
probabil, în mintea lui, un grăunte de irațională superioritate, în timp ce în mintea nepoatei sale Anthea, nu exista nici urmă de așa ceva. La noi, snobismul era mai curând de natură intelectuală și morală decât socială. Anumite grupuri își arogau calitatea de arbitri și judecători în chestiuni de superioritate culturală și morală. În ce privește asemenea lucruri, exista o atmosferă de „liberă inițiativă“. Mai erau, desigur, membri din vechea școală „Victoria Park“, care se fereau de orice schimbare și se mențineau într-un cerc închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
IERARHII CULTURALE Cuvinte cheie: 1. relații cultural sportive: conflict devenit competiție, 2. autoritate sportivă dominant paternală: tată, antrenor, arbitru, 3. relațiile sociale sportive organizatorice, 4. funcții sociale sportive: de acțiune, de reducere a anxietății, funcție compensatorie, funcție identitară, funcție filozofică, 5. roluri sportive: lider și performer. 1. RELAȚII CULTURAL SPORTIVE: CONFLICT DEVENIT COMPETIȚIE Fără suporteri, spectatori nu există probă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ca un practicant desăvârșit al acțiunii fizice și, etic, prin fairplay se imită acțiuni, ce creează o eliberare, prin milă și frică, simulacru real, apărut în legătura dintre sportiv și public. Arta sportivă nu înăbușă puterea de judecată a oamenilor (Arbitrul și Publicul sunt oameni/judecători similari forței metafizice), nu primejduiește echilibrul moral al Sportivilor, ci-i purifică de pasiuni (catharsis), prin participare/eliberare a și sportivilor și suporterilor la competiție. Sportul devine un mod de a face un lucru potrivit
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
formare ale mesajelor sportive sunt însușite sistematic și prin imitare, forma verbală apare învățată instituțional și aceea non verbală poate începe prin imitare, dar se continuă instituțional, cu ajutorul antrenorilor, tot împreună apare educat Publicul, oarecum determinat de acțiunea educațională a arbitrului. O mare parte a Publicului apare educat prin participare, solidaritate organică devenită mecanică la alte competiții. Regulile de desemnare ale acțiunii sportive corelează semnele din codul non-verbal cu acele din codul verbal și para-verbal cu semnificația lor, cu elemente sociale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
participare, solidaritate organică devenită mecanică la alte competiții. Regulile de desemnare ale acțiunii sportive corelează semnele din codul non-verbal cu acele din codul verbal și para-verbal cu semnificația lor, cu elemente sociale dinafara codului. 2. AUTORITATE DOMINANTĂ PATERNALĂ: TATĂ, ANTRENOR, ARBITRU Sportul propune imagini motrice existente în ACT (mișcarea) și în DISCURS (legile din competiția estetică), imagini selectate, combinate și modificate de sportivi și de spectatori pentru a obține o altă înțelegere a existenței. Imaginarul sportivului se suprapune social, peste masca
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
fi captată într-o singură definiție, căci nu cuprinde realitatea fizică, uneori obiectele și obiectivele rămân secrete; se admite că etapele de dezvoltare umane sunt ale Copilului, Adultului și ale Părintelui. În sport, Părintele își asumă rolul de Antrenor și Arbitru fairplay, Copilul tinde să devină Adult sportiv fairplay. Situația sportivă nu coincide cu ansamblul semnificațiilor contextuale, adeseori jocuri ale minții (a fost calculatorul Deep blue „aranjat” împotriva lui Gari Kasparov?), iar situația nu se poate referi la un individ izolat
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
acțiunea socială a sportivului, definită ca un comportament uman căruia sportivul/ego îi atribuie un sens subiectiv, prin care, sportivul/ego își exercită o anumită influență asupra altui sportiv/alter ego, un partener al său; coechipier, adversar, în prezența unui arbitru și a unui public. Sportivul/ego, poate fi individual și/sau colectiv/echipă, capabil să producă efecte de victorie în competiție, datorită antrenamentului fizic, psihic și a relației cu hazardul, activitate motrică cu semnificații estetice (așadar comunicarea este simbolică). Prin
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a relației cu hazardul, activitate motrică cu semnificații estetice (așadar comunicarea este simbolică). Prin urmare, schema acțiunii sociale sportive are următoarea structură: sportiv, ego - alter ego, sportiv, în competiție, în relație dintre sportiv/echipă, sub semnul controlului oferit de antrenor, arbitru și public care, împreună, alcătuiesc un sistem al acțiunii sportive. Autorul acțiunii, sportivul (agentul) este simultan și sportiv, actor (cu nevoile, scopurile aspirațiile și idealurile sale), și obiect al acțiunii. Conflictul, competiție se produce întotdeauna într-un anumit spațiu, cadru
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
jpg. În mileniul al treilea spectacolul sportiv stă pe primul plan: o etapă olimpică poate fi reprezentată în forma filmului sau etapa olimpică poate fi văzută prin participare, unde depinde de tipul de probă din perspectiva spectatorului: sportiv, antrenor, suporter, arbitru, organizator, comentator, precum și prin tipul de observare posibil de la locul cumpărat sau primit. Receptorii acțiunii sportive se deosebesc: internautul de acum nu este suporterul din public, la fel cum o piesă de teatru poate fi citită sau jucată: într-un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
simpatiile, coechipierilor, suporterilor și oprin îndârjirea competitorilor, oprin răsplată: politică, economică și morală cu privire la transmisiile rezultatelor sportive. Sistemul sportiv reprezintă un sistem, care funcționează pe baza unor relații cu un grup avizat de adjuvanți sportivi format din: organizatori, antrenori, sportivi, arbitri, finanțatori: sistemul cultural sportiv utilizează numeroase structuri de tip sacru, care se observă în procedeele de sacralizare specifice simbolurilor sportive: jurăminte, vestimentație, laude, premieri, public, insigne, logouri. Adeseori, importante pentru rezultatul sportiv sunt reacțiile sportivilor și ale publicului, reacții, care
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
distribuție, spre modul de expansiune logică; în constituenți imediați, cultura sportivă poate fi prezentată ca un procedeu de descoperire afectivă/injurii, laude, premieri, aplauze, huiduieli. Sursă a conflictului, competiția sportivă poate fi directă (lupte, box, scrimă, tenis, jocuri), în care arbitrul evidențiază numărul de tușe, puncte, goluri, de care depinde performanța de campion, dar și indirectă, în sensul că orice succes sportiv depinde de performanța colectivă, economică, interdependentă a individului cu atenția, cu optimizarea atenției, ce duce la transformarea somatică, motrică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
tristă a dansatorului pe gheață, sportiv de excepție, Evgheni Plușenko, dezamăgit la a treia participare olimpică, 2010 de rezultatul secund, întrucât sistemul de notare nu este întotdeauna corect (Plușenko, adept al evoluției în patinaj artistic, i-a acuzat, voalat, pe arbitri că au preferat stilul conservator și lipsit de inovație, dar perfect în execuție, al lui Lysacek. "Mi-aș fi dorit să câștig, dar presupun că Evan are nevoie de o medalie mai mult decât mine. Poate că e din cauza că
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
un rit social, un ceremonial, ce exprimă și întărește relația socio-psihologică între cetățeni, ca un rit structurat pe elemente fizice speciale religioase referitoare la încredere, ascultare și voință: -fie că interpretează mișcarea supranaturală în victorie (rolul hazardului, preluat de rolul arbitrului), -transformă mișcarea supranaturală în limbaj sportiv (rolul antrenorului) sau -comunică mișcarea în limbajul popular (rolul publicului), -comunică mișcarea din perspectivă psihologică, o competiție victorioasă cere trei lucruri esențiale: oo credință foarte puternică; ocapacitatea de a trăi starea de uimire; oo
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pare determinată de carismă, de capacitatea de a influența pe alții, prin podoabe și gesturi se conjugă lumea supranaturală, prin embleme și vestimentație lumea publicului, care utilizează alt spațiu și care trebuie să stea la distanță codificată (locul antrenorului, al arbitrilor, al organizatorilor, al oficialilor). Sportul depinde de distanța socială intimă (deosebirea dintre lupte, șah, fotbal) de distanța socială maximă (locurile diferiților suporteri) de distanța socială publică (locul oficial). Elementele corpului sportivului apar percepute ca gesturi emblemă, indici ca atitudine de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cerul este locuința lui Dumnezeu și se crede că există nu număr finit de ceruri, fiecare tărâm fiind suprapus, în imaginarul sportivilor despre lume există o legătură printr-o deschizătură, pe care o străbat călăuzele. În același mod, antrenorii, și arbitrii preferă o sferă, întindere, cuprins, limită (de cunoștințe, de atribuții, de ocupații etc.) prin care coordonează sportivii și publicul. Ordinea stă la baza ierarhiei sportive, începând cu relația dintre trup, suflet și spirit. Sportivii conștientizează o relație cu spiritul, vizibil
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
celei de flexie, prin care două segmente articulate între ele se îndepărtează unul de celălalt, se execută în plan sagital. Procesual trebuie vădită influența procedeelor de relație dintre public și corpul sportivului performant, trebuie menționată transferarea sportivilor în antrenori și arbitri sau finanțatori, trebuie comentată renunțarea la imaginea jocului ca euforie gratuită, căci reprezintă o dirijare a jocului, către un sistem de exerciții desfășurate pentru public și pentru antrenarea adrenalinei. Sporturile extreme se structurează pe un liniament special al valorilor epocii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportiv: apă, aer, foc, pământ real, artificial, -ori cu aparatele: minge, plasă, rachetă, disc, ciocan, bandă elastică, inele, -cu insistență asupra relației echipamentul, -cu o relație specială față de regulamente, -cu o relație specială față de antrenori, -cu o relație specială față de arbitri, -față de coechipieri, ori adversari: mască de protecție la scrimă, mască de protecție la hochei, -față de publicul spectator la jocuri, care nu are o poziție anatomică în mișcare, care trebuie să primească lumină și ocrotire față de ceilalți, -publicul fiind
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
din dansurile impuse, originale sau libere pe gheață sunt notate prin sincronizare, pentru dificultatea realizării și pentru calitatea artistică. Sistemul sportiv în timp, posedă caracteristici sociale specifice ale manifestărilor sportive, care depind: -de autoritatea tradițională (olimpismul), -de autoritatea carismatică (antrenor, arbitru), -de autoritatea rațional legală (autoritatea politică). Sistemul sportiv este reprezentat de performanțele sportive, care depind: -de contextul social (Dan Petrescu, lider carismatic a fost sportiv, antrenor, manager), -de orientarea situațională (Dan Petrescu a fost fotbalist și manager de lungă durată
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
altfel, reprezintă întâi un mod: -al luptei sportivului cu o formă inițială a corpului, -al luptei sportivului pentru a-și impune voința, -al luptei sportivului cu lungimea și dificultatea antrenamentului, -al luptei sportivului cu etapa concursului, -al luptei sportivului cu arbitrul, -al luptei sportivului cu publicul, -al luptei sportivului cu propriul trup, suflet și spirit, -corp apărat cu o mască a coechipierului, -corp apărat cu o mască a instrumentului, -corp apărat cu o mască a vestimentației, -corp apărat cu o mască
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
receptării ei. În ceea ce privește sportivul, avem de a face cu o situație aparte, pornind de la faptul că, în cazul sportivului, comunicarea acțiunii sportive către publicul receptor se realizează prin intermediul unei verigi obligatorii, înalt specializate, aceea a Antrenorului, urmând apoi aceea a Arbitrului, și a Publicului. Ca atare, cultura sportivă se diferențiază prin două unghiuri de abordare, comunicarea teoretică și comunicarea interpretării sportive (Un anumit număr de jucători poate fi schimbat în timpul unui joc. Numărul maxim de înlocuiri, în meciurile internaționale și la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
rezultatelor profesionale fizice (în special, supra - ponderalitatea acelor în vârstă, deveniți, din sportivi, gulere albe)! Acei care sunt sportivi de performanță devin fie oameni politici, fie investitori, fie descoperă meserii apropiate de sportul pe care l-au practicat, antrenori sau arbitri, ori bodigarzi etc. În acest registru trebuie interpretate și afirmațiile despre competențele sportivilor și ale publicului : -aptitudini creative (publicul cere anumite probe și sportivii le practică: bungee jumping), -logica deductivă, inductivă (publicul vede anumite probe și antrenorii și organizatorii le
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]