7,924 matches
-
face, distribuția prosperității are alte reguli și produce o altă structură socială decât cea specifică societăților occidentale, adică societăților capabile de evoluție. Putem rezuma această tematică atât de bogată în numai câteva propoziții simple, pe care le consider suficient de argumentate pe parcursul discuției purtate până acum. În primul rând, faptul că ceea ce diferențiază esențial societățile occidentale, capitaliste și democratice de societățile în curs de dezvoltare și, cele mai multe dintre ele, în tranziție este prosperitatea cetățenilor. De mai bine de două secole, omenirea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalismul teoretic s-a străduit să demonstreze că socialismul teoretic nu poate exista, pentru simplul motiv că nu poți calcula prețurile într-un sistem științifico-administrativ care funcționează în lipsa pieței (Mises, 1981). La rândul său, socialismul teoretic s-a străduit să argumenteze că piața irosește resursele și că planificarea de tip socialist este forma „naturală” către care evoluează piața. Cel de-al doilea război mondial, cu economiile sale „planificate” pentru perioada conflictului militar, părea a susține acest argument. Evoluțiile economico-sociale postbelice păreau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avut altă soluție de a ataca politicile mai puțin liberale în domeniul economiei desfășurate în societățile capitaliste, decât să dezvăluie în mod agresiv legătura dintre piață și politică. Așa se face că renumită școală economică monetaristă s-a străduit să argumenteze că „marea criză” a economiei de piață din anii ’30 ai secolului XX a fost generată de politicieni - mai exact, de politicile deficitare ale Trezoreriei americane din acea perioadă - iar Milton Friedman a argumentat această teză cu multă ingeniozitate. Ceea ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economică monetaristă s-a străduit să argumenteze că „marea criză” a economiei de piață din anii ’30 ai secolului XX a fost generată de politicieni - mai exact, de politicile deficitare ale Trezoreriei americane din acea perioadă - iar Milton Friedman a argumentat această teză cu multă ingeniozitate. Ceea ce pentru politicienii capitaliști apărea, conform ideologiei teoretizate, drept o erezie - adică intervenția politicului pe piață -, pentru politicienii comuniști ținea de alfabetul construcției comuniste, conform căruia politicul decide în orice privință, inclusiv sau chiar mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ales din Europa Centrală, o anumită ofensivă academică orientată împotriva convingerilor cotidiene sau politice asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite capitaliste nu este confirmată de datele empirice existente în 1993, iar (2) menținerea fostei tehnocrații socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită de un transfer de proprietate semnificativ. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mentalitatea înapoiată de a-și susține propriile interese (pensionarii, salariații, micii agricultori) chiar împotriva interesului politic prioritar, cel al tranziției către capitalism. Și așa cum Lenin considera că înșiși proletarii se pot opune comunismului, intelectualii români sunt și ei gata să argumenteze că înșiși capitaliștii se pot opune capitalismului, și de la această teză a excepționalității provine agresivitatea lor în raport cu noua clasă a capitaliștilor români. Probabil că cel mai puternic test de consistență al ideologiei dominante în materie de capitalism postcomunist în România
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istorici de la Universitatea din București. Ele se referă la interpretarea mitologică a istoriei naționale. Din păcate, acest exemplu nu a fost continuat și în alte domenii, mai ales în economie au în cercetarea socială. Este dificil - dacă nu imposibil - de argumentat că această politică de reorganizare a întreprinderii „Tractorul” Brașov a fost decisivă pentru falimentarea producției autohtone de tractoare. Alți factori, precum managementul deficitar, marketingul insuficient etc., au contribuit în egală măsură la acest dezastru. Precum în industria cimentului, în siderurgie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
7%. (BFAI, 2004). În schimb, în 2000, doar 53% din populația ocupată a României era salariată. „10% din populație deține 90% din proprietate.” Recunoscând eșecul intelectualității anticomuniste de a oferi un proiect valabil de societate postcomunistă, Tismăneanu (1999) încearcă să argumenteze că ea mai este, totuși, necesară. „GDS a reprezentat o alternativă la enorma mișcare populară și populistă care era FSN” (Pavel și Huiu, 2003, p. 41). „Poporul roman nu a vorbit direct în istorie, iar când a început să vorbească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se poate face mai bine această topire decât prin scris și prin imagine.” Sub idealismul acestei mize, strategia ad-hoc a publicației nu adoptă „o direcție literară hotărâtă”, ci promovează o tematică „în marginea vremei”, „actualizînd literatura și literaturizând actualitatea”. Se argumentează cu înflăcărare necesitatea unei literaturi militante, „patriotică, de solidaritate națională”, dar cu angajamentul de a publica „înainte de toate o literatură. Cu nici un preț nu vom renunța la cerințele estetice ale scrisului.” Ca temă cardinală se anunță întoarcerea cu „pietate spre
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
1985), L. pornește de la premisa că poetul care a debutat sub zodia simbolismului, șocând printr-o originalitate accentuată, s-a clasicizat mai târziu, când a încercat să se apropie de spiritul și arta creatorilor anonimi. Impresia e totuși superficială, deoarece - argumentează autorul - inspirându-se din folclor, tinzând spre stilizare și imagine plastică, Adrian Maniu nu a renunțat la experiența dobândită în contactul cu realizările formale ale unor curente ca simbolismul sau expresionismul. În colaborare, L. a întocmit numeroase manuale de limba
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
de Petru Stati; tot aici se consacră o evocare scriitorului George Mihail Zamfirescu. „Cronica teatrală” elogiază, sub semnătura lui V. Iftode, spectacolele Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan și Hamlet cu Ion Manolescu, jucate în turneu la Cluj de trupe bucureștene, argumentând și înființarea unui teatru permanent la granița de vest a țării. Printre recenziile de reviste - a căror selecție implică mesajul integrității naționale („Ideea națională”, „Gândirea”, „Însemnări ieșene”, „Hotarul”, „Societatea de mâine”, „România literară”, „Universul literar”) -, câte un text de comentariu
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
în actualitate personalități ale Franței de odinioară, alături de „adevărații” scriitori ai Franței de azi, pentru a susține permanența umanismului în lume, rolul literaților francezi în promovarea idealurilor morale și sociale. O primă secțiune cuprinde studii ample despre scriitori consacrați, autorul argumentând cu rigoare analitică justețea unor etichetări. Fără a demola opinii statornicite în istoria literară, L. rejudecă operele din unghiul câte unei trăsături definitorii pe care o enunță încă din titlu. Sprijinindu-se în primul rând pe text, comentariul argumentează cu
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
autorul argumentând cu rigoare analitică justețea unor etichetări. Fără a demola opinii statornicite în istoria literară, L. rejudecă operele din unghiul câte unei trăsături definitorii pe care o enunță încă din titlu. Sprijinindu-se în primul rând pe text, comentariul argumentează cu eleganță și nu evită formularea directă, fără echivoc a judecății de valoare. Accentele deliberat polemice feresc demonstrațiile de uscăciunea expunerilor documentar-universitare. A doua secțiune se încheagă mai ales din evocări ocazionale. Mai interesante sunt intervențiile din cel de-al
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
scop. Este ceea ce se numește teoria alegerii raționale (Coleman, 1990). Aplicând paradigma comportamentului rațional din microeconomie la comportamentul uman, în general, și la cel familial, în special, G. Becker (1991) - care a primit și Premiul Nobel pentru aceasta în 1992 - argumentează că aproape toate aspectele legate de familie pot fi descrise și explicate în termeni de capital, costuri, beneficii, strategii raționale. Cu o condiție esențială: dacă introducem și capitalul informațional deținut de indivizi. Decizia de divorț, de exemplu, din partea unuia sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mondială și modelele de familie, publicată prima dată în 1963. Servindu-se de un bogat material istoric și etnografic, autorul pune în circulație câteva fapte și idei marcante, relativ noi, printre care: familia și parentalitatea ca forțe cauzale ale istoriei, argumentând că nu numai industrializarea a determinat nuclearizarea familiei, ci și invers; distincția dintre modelele ideale de familie și configurația efectivă a familiilor în diferite contexte culturale; varietatea modelelor de interacțiune dintre familie și alte instituții în schimbarea socială. Studiile lui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socială (responsabilitatea tatălui). Prin acestea, grupurile sunt întărite, iar nevoile indivizilor, satisfăcute. Dacă ne întrebăm însă în legătură cu ponderea acestor beneficii, vom vedea că ea depinde de puterea economică și politică, putere deținută în general de bărbați. Această poziție este amplu argumentată de susținătorii teoriei conflictului, teorie opusă în cele mai multe puncte paradigmei structural-funcționaliste. Orientarea funcționalistă în explicarea apariției familiei poate fi interogată și dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: îngrijirea copiilor, reglementarea relațiilor sexuale, cooperarea și schimbul, responsabilitățile sociale sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
suprasaturației de stimuli și al familiarității) aparent opuse sunt complementare în condițiile existenței nici a unei foarte mari apropieri și interacțiuni, dar nici a unei apropieri inexistente sau total superficiale, ci a distanței optimale (vezi și Iluț, 2000). Concepția freudiană argumentează că tabuul incestului este înscris în psihicul nostru de adâncime. Raționamentul ar fi următorul: datorită familiarității, a contactului fizic și afectiv dintre mamă și fiu, acesta din urmă are puternice propensiuni sexuale față de mama sa. El vede însă că tatăl
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestică în general. Tot mai mult se acreditează ideea - de prim-plan în mișcarea feministă - că în special pentru femeile casnice munca lor ar trebui cuantificată și recunoscută legal. În cadrul discuției noastre vizavi de divorțul „fără vină”, L. Weitzman (1985) argumentează că la stabilirea celor două feluri de ajutoare (child support și alimony) se impune a se considera că investiția soției în munca în gospodărie și creșterea copiilor a contribuit substanțial la realizarea socioprofesională și economică a soțului, și deci acestuia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familie și individ. Individul ar trebui să aibă mai mari libertăți nu numai față de „neam”, familia mai largă din care provine, ci chiar față de familia mai restrânsă. Familia, la rândul ei, condiționează viața socială și instituțiile acesteia. W. Goode (1970) argumentează că inclusiv raportul industrializare și urbanizare-tipurile de familie nu trebuie considerat mecanic, ca o determinare exclusivă de la primul termen la al doilea. El spune că dacă e adevărat că revoluția industrială din apusul Europei, în particular din Anglia, a modificat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin consens și nu atât prin majoritate, întrucât prin procedura majorității se poate ajunge repede la „tirania majorității” și oprimarea sistematică a minorității. Ar fi utopic să ne închipuim însă că întotdeauna se poate proceda așa. Dar crucial este să argumentăm raționalitatea deciziilor, lucru care la copiii mai mari este posibil. • Fără pedepse fizice reprezintă un principiu promovat și de asociațiile de resort (medicale, psihologice), în SUA susținându-se că prin aplicarea pedepselor fizice - cu atât mai mult bătaia -, chiar dacă se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte de vedere similare ale altor analiști și interpreți ai vieții sociale dincontemporaneitatea noastră, că multiculturalismul (relativismul cultural) naiv și înțeles mecanic are serioase limite teoretice și practice pe mai multe planuri ale socialului, incluzându-l pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
firul epic își urmează cursul prin acumularea lentă de elemente ce dau sens povestirii, de explicații și de analize amănunțite ale sâmburelui narativ inițial; captivează tocmai această manieră meandrică a scriiturii, dar și siguranța cu care se ilustrează și se argumentează ideile. Trecând de la povestire la roman, R. va realiza în Focul rece (1973) „tributul unor lecturi americane”ce vădesc influența lui Ernest Hemingway (dacă nu la nivel tematic, cu siguranță la nivel stilistic), o alegorie, având ca simbol central casa
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
locul, adică în sfera esteticului (cu sensul de „pitoresc”). Și, totuși, nu se poate contesta că termenul a acționat și în teritoriul politicului: G. Călinescu i-a acordat un spațiu lui Tudor Vladimirescu în Istoria literaturii de la origini până în prezent, argumentând - foarte convingător - că opera literară a acestuia (care „se alcătuiește din scrisori și proclamații”) are „un stil viguros și biblic”, ce îl îndreptățește pe autorul ei să figureze în capitolul Romanticii al Istoriei... din 1941. La rândul ei, revoluția de la
ROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289353_a_290682]
-
Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi o „oglindă”, așa cum scena cată să fie un „sanctuariu”, un „altar” sau o tribună de la care se pot răspândi ideile de dreptate și libertate. Cu atât mai mult, argumentează publicistul, se cere un repertoriu original, cu piese inspirate din istoria și legendele noastre. Ostil dramelor lacrimogene, el se declară în favoarea „comediei naționale”. Observațiile, competente, îi vizează pe interpreți, sfătuiți „a imita natura”, se referă la decoruri și costume și
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști, este profund eronată În Însăși esența sa. În special noțiunile de realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]