4,609 matches
-
formă de silogism a structurii discursive poate induce în eroare și numai a n a l i z a d i s c u r s u l u i din perspectivă semantică și logică poate omologa valabilitatea concluziei. V. argumentare, discurs, inferență, paralogism, raționament. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO SIMBOL. Cu definiții sensibil diferențiate de la un sistem semiotic la altul, termenul simbol rămîne, în principiu, cu un conținut apropiat celui atribuit de Ferdinand de Saussure: este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de exemplu, abundă în literatură, în istoriografie, în presă, rapoartele poliției, discuțiile medicale, conversații etc. În schimb, mai multe moduri de prezentare ale genului de discurs romanesc conțin în proporții variabile segmente ce țin de tipurile narațiune, descriere, explicare și argumentare. Aceste patru tipuri permit caracterizarea fiecărui text prin organizarea secvențială ce înșiruie fragmente adesea eterogene: 1) tipul descriptiv (care numește o temă și-i detaliază părțile sau proprietățile), 2) tipul explicativ (care vizează dezlegarea unei probleme efective sau presupuse), 3
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este stereotipul. În analiza literară, conceptul a fost reintrodus de E. R. Curtius pentru a desemna un dat substanțial (temă, materie, argument) permanent, un fel de reprezentare arhetipală a subconștientului colectiv, în sensul teoriei lui C. G. Jung. În cadrul teoriei argumentării în limbă, promovată de O. Ducrot și J.-C. Anscombre, topoi sînt principii generale, comune, acceptate de colectivitate, prin intermediul cărora se stabilesc ierarhii. V: argumentare, doxă, stereotip. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO-LINARES 2004. RN TOPOTEZĂ. Potrivit concepției lui R. Lafont, expuse
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de reprezentare arhetipală a subconștientului colectiv, în sensul teoriei lui C. G. Jung. În cadrul teoriei argumentării în limbă, promovată de O. Ducrot și J.-C. Anscombre, topoi sînt principii generale, comune, acceptate de colectivitate, prin intermediul cărora se stabilesc ierarhii. V: argumentare, doxă, stereotip. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO-LINARES 2004. RN TOPOTEZĂ. Potrivit concepției lui R. Lafont, expuse într-o lucrare din 1978, topogeneza, procesul de actualizare a substantivului, se realizează cu ajutorul determinanților și prin categoria numărului. Astfel, din perspectiva determinanților, actualizarea substantivului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
i z a d i s c u r s u l u i, verosimilul privește organizarea sintagmatică a discursului, care decurge din secvențele stereotipe și așteptate de destinatar, cu privire la acțiunile, scopurile și mijloacele prezente în conținutul discursului. V. argument, argumentare, doxă, retorică, stereotip, topos. ARISTOTEL P.; GREIMAS - COURTES 1993; AQUIEN - MOLINIE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM VOCABULAR. Potrivit unor concepții, cuvîntul vocabular este un sinonim al lui lexic, avînd semnificația "totalitate a cuvintelor unui stadiu al limbii naturale". Există însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Barbera, Jessica, A Dictionary of Cultural and Critical Theory, Blackwell, 2004. Pêcheux, Michel, Les Vérités de La Palice, Maspero, Paris, 1975. Perelman, Chaïm, Olbrechts-Tyteca, Lucie, Traité de l'argumentation, Editions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1988 (trad. rom. Tratat de argumentare. Noua retorică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012). Philippide, Alexandru, Istoria limbii române, vol. I, Principii de istoria limbii, Tipografia Națională, Iași, 1894. Pierron, Agnès, La Langue du théâtre, Mots et moeurs du théâtre, Le Robert, Paris, 2002. Pîrvu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de rhétorique antilogique, Fayard, Paris, 2007; El discurso social, Siglo Veintiuno, Buenos Aires, 2010. Jean-Claude ANSCOMBRE, lingvist francez, inițiator al "pragmaticii integrate", ca nivel înscris în sistemul și în funcționarea unei limbi. Studiul său (scris în colaborare cu O. Ducrot) despre argumentare, constituie o lucrare clasică în fundamentarea cunoașterii mecanismelor de realizare a raționamentelor prin intermediul mijloacelor limbii. Alte contribuții notabile vizează studiul semanticii în relație cu nivelele sintactic, lexical, fonetic, teoria stereotipului și funcționarea acestuia în discurs, didactica limbilor etc. Lucrări de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Hécaen, H.) La naissance de la neuropsychologie du langage (1825-1865), Flammarion, Paris, 1969. Oswald DUCROT (n. 1930), lingvist francez, profesor la Ecole des hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, interesat de problematica enunțării; împreună cu Jean-Claude Anscombre elaborează o teorie a argumentării, expusă în lucrarea L'argumentation dans la langue, Mardaga, Liège, 1983. Alte subiecte pe care O. Ducrot le abordează includ unele concepte valorificate în analiza discursului și în pragmatică: implicatură, spus-presupus-subînțeles, polifonia lingvistică - polifonia literară, teoria blocurilor semantice ș.a. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în Cole, P. (ed.), Radical Pragmatics, Academic Press, New York, 1981, pp. 183-198; Studies in the Way of Words, Harvard University Press, 1989; The Conception of Value, Oxford University Press, 1991. Jean-Blaise GRIZE (1922-2013), profesor elvețian, specialist în logică, semiotică și argumentare. Lucrări de referință: Logique des propositions et des prédicats. Déduction naturelle, Mouton, Paris, 1969; De la logique à l'argumentation, Librairie Droz, Genève, 1982; Logique et langage, Ophrys, Paris, 1990; Logique naturelle et communications, PUF, Paris, 1996; (în colab cu Adam
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Travaux linguistiques", Paris, 1989. Jacques MOESCHLER (n. 1954), profesor de lingvistică franceză la Universitatea din Geneva. Specialist în semantică, pragmatică, studiile sale (30 de cărți, la care se adaugă peste 150 de articole) vizînd referința temporală, conectorii pragmatici, cauzalitatea și argumentarea. Lucrări de referință: Dire et contredire. Pragmatique de la négation et acte de réfutation dans la conversation, Peter Lang, Berne, 1982; Argumentation et conversation. Éléments pour une analyse pragmatique du discours, Hatier, Paris, 1985; Modélisation du dialogue. Représentation de l'inférence
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
noii retorici". Lucrări principale: (în colab. cu Perelman, Chaïm) Rhétorique et philosophie, Presses Universitaires de France, Paris, 1952; (în colab. cu Perelman Chaïm), Traité de l'argumentation. La nouvelle rhétorique, Presses Universitaires de France, Paris, 1958 (trad. rom. Tratat de argumentare. Noua retorică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012); Le Comique du Discours, Brussels Press, Brussel, 1974. Jean Claude PARIENTE (n. 1930), profesor la Université Blaise Pascal, Clermont-Ferrand, specialist în filozofia limbajului. Lucrări de referință: (ed.) Essais sur le langage
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
and Victoria Lady Welby, (ed. Charles S. Hardwick, James Cook), Indiana University Press, Bloomington and Indianapolis, IN, 1977. Chaïm PERELMAN (1912-1984), specialist în drept, logică și morală, profesor la Universitatea din Bruxelles. Lucrările sale, unele în colaborare, pun bazele teoriei argumentării ca o componentă fundamentală a "noii retorici". Lucrări de referință: (în colab. cu Olbrechts-Tyteca, Lucie) Rhétorique et philosophie, Presses Universitaires de France, Paris, 1952; (în colab. cu Olbrechts-Tyteca, Lucie) Traité de l'argumentation. La nouvelle rhétorique, Presses Universitaires de France
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
retorici". Lucrări de referință: (în colab. cu Olbrechts-Tyteca, Lucie) Rhétorique et philosophie, Presses Universitaires de France, Paris, 1952; (în colab. cu Olbrechts-Tyteca, Lucie) Traité de l'argumentation. La nouvelle rhétorique, Presses Universitaires de France, Paris, 1958 (trad. rom. Tratat de argumentare. Noua retorică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012); Justice et raison, Éditions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1963; Droit, morale et philosophie, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1968; Le Champ de l'argumentation, Éditions de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
col. "Sciences pour la communication", Berne, 2001. Daniela ROVENȚA-FRUMUȘANI (n. 1951), profesoară la Universitatea din București, specialistă în semiotică, analiza discursului, antropologie culturală. Lucrări de referință: Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995; Semiotică, societate, cultură, Institutul European, Iași, 1999; Argumentarea. Modele și strategii, All, București, 2000; (în colab. cu Gaudreault, Romain) Pour connaître la science des signes. Introduction à la sémiotique, Editura Fundației "Meridian", Craiova, 2001; (în colab. cu Brădeanu, Adina, Dragomir, Otilia, Surugiu, Romina) Femei, cuvinte și imagini, Polirom
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dezvoltarea filozofiei limbajului. Lucrarea de referință: Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-Philosophische Abhandlung, în "Annalen der Naturphilosophie", 14, 1921) (trad. rom. Tractatus logico-philosophicus, Humanitas, București, 1991). Rodica ZAFIU (n. 1954), profesoară la Universitatea din București, specialistă în stilistică, analiza discursului politic, retorică și argumentare. Lucrări de referință: Poezia simbolistă românească, antologie, introducere, dosare critice, comentarii, note și bibliografie, Humanitas, București, 1996; Narațiune și poezie, Editura All, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001; Limbaj și politică, Editura Universității din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-i proteja privilegiile și a limita apariția de noi "întreprinderi" pe piața religioasă; ceea ce este, din punctul de vedere al costurilor, mijlocul cel mai eficace de a rezista concurenței religioase. Piața religioasă fiind deschisă, Biserica are de ales între apărarea / argumentarea privilegiilor sale legale și ameliorarea produsului său. Cealaltă alegere instituțională pe care Biserica trebuie să o facă odată ce democratizarea este începută, privește valorile sociale Biserica putând să ceară ca valorile creștine sociale să fie precizate în legislație, într-o manieră
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
abandonat creștinismul radical în favoarea creștin democraților. În aceste două cazuri Bisericile au luat atitudine în privința evoluției politice; ele au ales să-și promoveze interesele într-o manieră moderată sau să se concentreze asupra problemelor întregii societăți. Ele sunt responsabile de argumentarea importanței clivajului religios. C. Interferența clivajelor clivaj dominant socio economic, clivaj religios secundar (în Cehia) În Cehia, condițiile structurale au fost un obstacol pentru Biserica Catolică. Chiar dacă tradiția istorică a anticatolicismului a pierdut mult din forța ei în timpul tranziției către
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cât tipar și acuzativ, și limbile acuzative au ambele tipare. Grimshaw (1987: 246), urmându-l pe Williamson (1979)17, arată că unele limbi reflectă morfologic (prin acordul verbului și prin marcare cazuală) distincția dintre inergative și inacuzative. Datele folosite pentru argumentare sunt din limba lakota: obiectul direct al unui verb tranzitiv cu sensul hit 'a lovi' impune aceeași marcare morfologică a verbului ca și subiectul unui verb inacuzativ cu sensul be tall 'a fi înalt', iar subiectul tranzitiv și subiectul unui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
despre teoriile clasice ale organizațiilor. Astfel, metafora mașinii furnizează, prin teoriile pe care noi tocmai le-am evocat, conținutul său reprezentațional și liniar. Ea furnizează, de asemenea, dincolo de experiențele pe care le provoacă și care sînt toate utile, elemente pentru argumentarea puterii omului asupra mediului său înconjurător, o filosofie a stăpînirii. Un instrumentalism. Înarmați cu unelte conceptuale, știind să fabrice obiecte tehnice plecînd de la o raționalitate constructivă, tehnicienii și practicienii-ingineri despre care am vorbit se sprijină pe un optimism al națiunii
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
acționează à priori. Conjugînd deci cele două aspecte rațiune și dorință industriașii gîndesc să dubleze capacitatea de a convinge. În acest scop clientul este prezentat ca țintă, obiectul ca sursă, și între cele două se țese dubla linie a unei argumentări descriptive și a unei imagini dorite. Eminamente raționalist, acest dispozitiv scoate la iveală schema reprezentativă: părțile dispozitivului sînt exterioare una alteia și se articulează ca părți ale unei mașini. Ele unesc în ansamblu mecanismele care au fiecare funcția lor și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
părerea noastră și a multor altor iubitori ai culturii, la ora actuală, poziția cea mai corectă față de problemele esențiale ale spiritualității românești nu o aflăm în capitala țării, ci într-o margine a ei, la Huși, părere susținută cu strălucite argumentări de profesorul Theodor Codreanu, un adevărat "number one" în critica literară contemporană, la concurență cu mulți academicieni și directori de opinie care și-au spus cuvântul în acest domeniu. Profesorul Theodor Codreanu este un vârf de lance și un scut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
complexele nu au caracter "demoniac", așa cum se susține, ci sunt, pur și simplu, complexe, adică asamblări de elemente neutre din punct de vedere etic, tot așa precum o apendicită nu poate fi nici demonică, nici angelică. Theodor Codreanu procedează la argumentarea opiniilor cu ajutorul unui procedeu particular, vizibil și în alte studii publicate până acum. Este vorba de o largă fundamentare în primul rând de ordin cultural. Bagajul informațional este deosebit de bogat și de variat, totodată de foarte bună calitate. Constatarea este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mamei. Brusc, Theodor Codreanu introduce în discuție un nume de referință, Marthe Robert, pentru a susține ipostazele orfanului în spațiul atenție! romanesc. Un atare viraj intempestiv și derutant ține de specialitatea criticului și se înscrie în strategiile sale curente de argumentare și persuasiune. Aparent, suntem martorii unei duble inadecvări: Marthe Robert n-a citit nici pe Bacovia, nici pe Vieru; Considerațiile teoretice sunt aplicate la roman și nu la poezie. Criticul realizează o extrapolare îndrăzneață, forțând ideile să intre în paradigma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vor urma într-un ritm destul de alert, deoarece, cartea, în integritatea și dimensiunea ei a fost elaborată de-a lungul a peste patruzeci de ani de activitate scriitoricească, iar ceea ce autorul are de făcut acum ține doar de selecționare, de argumentare și de editare. Bineînțeles că și de puterea financiară. Importanta întreprindere spirituală, aceea de editare a caietelor lui Codreanu, și-a asumat-o Editura "Opera Magna" din Iași, care se impune în ultima vreme prin publicarea de lucrări tot mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care Theodor Codreanu, "incorectul" politic de la Huși, îi dezbracă mereu, de la carte la carte, pe "corecții" elitiști de la București și de aiurea, pe cei de azi, dar și pe părinții ori pe strămoșii lor de tristă amintire, inspiră respect. Dincolo de argumentarea strânsă, transdisciplinară, fără nici un fel de fisuri sofistice sau stridențe demagogice, în demersul său se impune un crez nestrămutat, o convingere. Rostul scrisului, crede cu neclintire Theodor Codreanu, nu ține de orgoliul narcisiac, nici de interesul de grup, meschin și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]