13,008 matches
-
scrierii unui document în două exemplare pe un material pliabil (adică pe papirus) este într-adevăr pasajul de la Ieremia citat mai sus. Nu s-au descoperit însă rămășițe ale unor astfel de documente datând din perioada primului Templu. Singura mărturie arheologică a „documentelor sigilate” din acea perioadă pare a fi însăși existența bulelor, care constituiau o parte integrantă a documentelor pe papirus legate și sigilate. Cuvintele lui Ieremia evidențiază atât depozitarea, cât și păstrarea cu grijă a documentelor în perioada primului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în perioada primului Templu. Proorocul Ieremia i-a spus scribului Baruh să pună ambele documente ale contractului său de cumpărare, pe cel deschis și pe cel pecetluit, într-un vas de pământ „ca să stea acolo zile multe”. Într-adevăr descoperirile arheologice au arătat că aceasta era o metodă frecventă de depozitare a documentelor și manuscriselor în Antichitate 2. Fragmentele de vase inscripționate numite ostraca, întâlnite în Egipt, încă din timpul vechiului imperiu, reprezentau un material de scris abundent și foarte ieftin
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o limbă apropiată limbii grecești. Inscripția de pe ostraca noastră indică faptul că în secolul al VII-lea î.Hr și poate chiar din timpul lui David și Solomon, filistenii foloseau scrierea locală și adoptaseră și dialectul semitic 1. În stratul arheologic II s-au descoperit multe ostracale în ebraică, bule, peceți și greutăți marcate. Deosebit de importante sunt câteva ostracale cunoscute sub numele de „Scrisorile Lachiș”, descoperite de Starkey printre ruinele arse ale uneia dintre camerele porții orașului. Majoritatea cercetătorilor (N.H. Torczyner
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
faptul că oferă material care precedă perioada masoretică. Un studiu paleografic preliminar și analizele cu Carbon 142 au stabilit imediat că toate manuscrisele au fost copiate între secolul al III-lea î.Hr. și prima jumătate a secolului I d.Hr. Săpăturile arheologice din diferitele grote de la Qumran au scos în evidență faptul că manuscrisele fuseseră depozitate în grote înainte de distrugerea provocată de armata romană în timpul primului război israelian împotriva Romei, în anii 64-74 d.Hr. Prin urmare, toate aceste documente provin dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Pentateuhul samaritean ar fi fost mai vechi decât echivalentul său „iudaic”3; o analiză paleografică a tipului de scriere ebraică folosită de către samariteni demonstrează clar că textele păstrate reflectă o formă de scriere ce datează din timpul hasmoneilor 4. Descoperirile arheologice recente efectuate pe Muntele Garizim de către Itzhak Magen au adus la lumină sute de inscripții fragmentare datând din secolul al II-lea î.Hr.5, a căror scriere este fie canaaneană, fie pătrată. Existența unei scrieri „iudaice” într-un loc samaritean
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
se vor apropia de Mine, ca să-Mi slujească și vor sta înaintea feței Mele”. Cel mai probabil, reconstruirea templului din Ierusalim și restabilirea conducerii preoției sadochite în Ierusalim au contribuit la separarea finală a samaritanismului de iudaism. Pe baza dovezilor arheologice și literare, Reicke a ajuns la concluzia că samaritenii și-au construit propriul templu pe Muntele Garizim în timpul stăpânirii persane în Palestina, cel mai probabil în jurul anului 380 î.Hr. Construirea propriului templu a marcat o ruptură decisivă cu iudaismul 2
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
spun că Moise le-a poruncit israeliților să ridice un templu pe Muntele Garizim, în vecinătatea Sichemului, însă Solomon, sfătuit de preoții nelegitimi, a nesocotit porunca lui Moise și a ridicat un templu pe Muntele Sion, în Ierusalim. Recentele descoperiri arheologice din Țara Sfântă permit o imagine mult mai complexă a istoriei samaritenilor decât cea cunoscută până foarte de curând. Prima și cea mai importantă descoperire în vederea reconstruirii acestei istorii se referă la textul Pentateuhului samaritean. Una dintre cele mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
1. Această concluzie referitoare la originea Pentateuhului samaritean conduce la un nou aspect legat de originea schismei samaritene; există astfel posibilitatea ca schisma samariteană să fi avut loc în perioada greacă și nu în prima parte a perioadei elenistice. Descoperirile arheologice confirmă, la rândul lor, această datare a schismei samaritene. În primul rând, săpăturile arheologice de la Tell Balath (vechiul Sichem) arată că, după o perioadă de abandon aproape total în epoca persană, orașul Sichem și-a redobândit vechea importanță la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de originea schismei samaritene; există astfel posibilitatea ca schisma samariteană să fi avut loc în perioada greacă și nu în prima parte a perioadei elenistice. Descoperirile arheologice confirmă, la rândul lor, această datare a schismei samaritene. În primul rând, săpăturile arheologice de la Tell Balath (vechiul Sichem) arată că, după o perioadă de abandon aproape total în epoca persană, orașul Sichem și-a redobândit vechea importanță la începutul perioadei elenistice. Pe de altă parte, săpăturile de la Tell-er-Ras (Garizim) demonstrează că ridicarea templului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
and Jews. The origin of Samaritanism reconsidered, 1975. Cooney, J.D., „The papyri and their sealings, with a brief description of their unrolling”, în E.G. Kraeling (ed.), The Brooklyn Museum Aramaic Papyri, New Heaven, 1953. Cornițescu, Pr. Prof. Dr. Emilian, Descoperiri arheologice în Țara Sfântă în ultimii cincizeci de ani (1920-1970) și raportul lor cu Vechiul Testament, teză de doctorat în teologie. ST 9-10, 1982. Cross, F.M.; Talmon, S., Qumran and the History of the Biblical Text, Cambridge, MA-Londra, 1975. Cross, F.
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
la critique litteraire dans le livre de Jeremie”, RB LXXIX (1972). Tov, Emanuel, „The nature and background of harmonisations in biblical manuscripts”, JSOT 31 (1985). Turner, E.G., The Typology of the Early Codex, Philadelphia PA, 1977. Vladimirescu, Mihai, „Principalele descoperiri arheologice din Ierusalim în ultimii ani, Altarul Banatului, nr. 1-3 (2003). Waard, J.; Dirksen, P.B.; Goldman, Y.; Schafer, R.; Saebo, M. (ed.), Megilloth (BHQ 18), Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 2004. Waldman, N.M., The Recent Study of Hebrew. A Survey of the Literature
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
prestări de servicii și/sau livrări de bunuri<footnote Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu completările și actualizările ulterioare, 2013. footnote>: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe; b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității; c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare; d) livrarea
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
populară românească și, implicit, în creația din Bucovina, roata solară este prezentă ca motiv ornamental și simbolic, de la arhitectura în lemn, la țesături, broderii, până la port, podoabe, ouă încondeiate.84 În spațiul carpato ponto danubian, cultul soarelui a fost atestat arheologic încă din neolitic, iar în cultura românească, soarele reprezintă centrul tuturor sărbătorilor și obiceiurilor calendaristice. Întreaga viața patriarhală este străjuită de cultul soarelui; Toate merg după soare" este concepția originară a omului tradițional. În mentalitatea arhaică, soarele întinerește și îmbătrânește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
metoda nouă pe care o pusese la punct permitea descoperirea unor adevărate comori, în sensul că nu se făcea doar analiza cîtorva oseminte dintr-un sit neolitic. Ceea ce ne-a impresionat în acea zi a fost reconstituirea transdisciplinară a săpăturilor arheologice și interesul pentru faptele sociale: cum trăiau oamenii, cum erau, unde se găseau casele, urmele unei căutări artistice, ceea ce se putea reconstitui, și nu era doar vînătoarea (miturile și simbolurile jucau un rol considerabil în via-ța acestor Homo sapiens). Leroi-Gourhan
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
În amenajarea teritoriului montan, aplicată în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere prioritățile și nevoile populației montane, în concordanță cu necesitatea conservării monumentelor istorice și a siturilor arheologice, a biodiversității și utilizării durabile a resurselor naturale din zonele montane. (2) La proiectarea construcțiilor în localitățile din zonele rurale montane se asigură specificul arhitectural al zonei, în perspectiva dezvoltării turismului și agroturismului. (Legea muntelui, nr. 347 din 2004) [Citește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dat: a. Care este scopul/sunt scopurile comunicării? b. Care este specificul relației de comunicare? c. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Motiveazăți răspunsul. 2. Care este opinia ta privind necesitatea conservării monumentelor istorice și a siturilor arheologice, a biodiversității din zonele montane? Susține, cu argumente, opinia prezentată. MODELUL 3 (text publicistic) Se vorbește mult și nu de puțin timp despre decizii, despre cum și de ce luăm decizii. Unii pre feră termenul de alegeri. Alții adaugă ideea de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
observațiilor celorlalți. Nerațiunea derivă din rațiune și este o formă acceptabilă de manifestare a scriitorilor și artiștilor, din moment ce reprezintă partea moartă, inutilă, transparentă, expusă, chiar dacă intrigantă și contestată, a rațiunii. Cu alte cuvine, Foucault a încercat să stabilească un "raport arheologic" între nebunie-rațiune, rațiunea fiind investigată prin reversul ei, adică prin modul cum oamenii privesc și consideră ceea ce este nebun, pentru că aceste priviri și considerații ar compune... rațiunea modernă! Ceea ce considerăm noi drept "rău" și/sau "nebun" compune arhitectura rațiunii! Pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trebuie" instruit cu istorie, dar nu cu orice tip de discurs public al istoriei. Discursul istoriografic modern s-a fundamentat în instituții pe baza a cinci direcții ale cunoașterii occidentale: 1) întemeierea (elaborarea argumentelor și a ideilor după diverse tehnici arheologice și enunțiative); 2) adevărul-constatare (relația fapt-adevăr); 3) utilitatea (ceea ce este real este necesar); 4) legitimitatea (dialectica drept-nedrept); 5) egalitatea (în drepturi și libertăți, devenită doctrină politică). Faptul, evidențele despre acesta și ideile generale (sau auctoriale) au funcții diferite în discursul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
conținuturi istorice, nu a fost nici avangarda filosofiilor și a curentelor intelectuale, ci un raport inclasabil între acestea și cunoașterile din trecut. Metodele lui Foucault în investigarea spusului din trecut, ceea ce gânditorul francez desemna prin "arhivă", prin "arheologie", prin "descriere arheologică" sau "tehnici enunțiative", provin dintr-o propensitate teoretică. Ele au însemnătate doar dacă sunt puse în valoare prin noi cercetări istorice și printr-o altfel de percepție a documentelor, a cărților de istorie. Nu decelarea ficțiunii din acestea este esențială
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vechi, prea lustruite, deși ținuta omului era de o corectitudine înțepată de mare gală. Contrastul între acest om și restul trecătorilor era așa de izbitor, încât te gândeai pe dată la un boier scăpătat, inadaptabil, la unul din acei aristocrați arheologici și plini de ceremonii, care înfruntă mucegaiul anilor și pe care Cocteau l-a văzut în jurul împărătesei Eugenia de Montijo. Totuși, ceva nu admitea în toată această ipostază. Deși cu privirea cultă, rafinată, omul era foarte rigid în protocolul mersului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste, mântuindu-se de acestea prin momentele de reverie și reprezentare onirică a acelui "paese innocente ungarettian al locurilor și miturilor copilăriei (...), întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural autohton". Prozatorul satiric, neîndurător și lapidar, se dovedește a fi în contrapartidă un paseist al reîntoarcerii conform celebrului declic proustian. Momente în care Mircea Zaciu este un veritabil fenomenolog al originilor, dar și al
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la ceea ce numim cultura materială și spirituală a populației dacoromane care stă la baza formării poporului român. În această privință arheologia oferă suficiente dovezi care implică direct orașele și așezările romane din Oltenia. Un loc de seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni- Pleșa, Tg.Jiu (ultimele 5 din județul Gorj) cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni- Pleșa, Tg.Jiu (ultimele 5 din județul Gorj) cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite În Oltenia, inventarul arheologic scos la iveală evidențiază bine aspectele vieții economice, sociale și politice din Dacia romană de la sud de Carpați la care se adaugă sistemul de castre romane menit să asigure stăpînirea provinciei, inclusiv pacea și liniștea În rîndul populației autohtone cucerită
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de Îndeletniciri casnice. În același timp descoperirile arheologice și cercetările efectuate, dovedesc receptivitatea autohtonilor la tehnica și cultura superioară a romanilor. Gorjul, ținut al Daciei romane, a fost martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din județul Gorj, dar mai ales așezările rurale din Oltenia. Județul Gorj reprezintă, prin bogăția așezărilor străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]