2,573 matches
-
Catedrala Mitropolitană a Sfinților Vitus, Venceslau și Adalbert (în ) este o catedrală mitropolitană romano-catolică situată în Cetatea Praga, necropolă regală și imperială, catedrală a Arhiepiscopiei de Praga. Construcția actuală, în stil gotic, a început în anul 1344 la inițiativa împăratului Carol al IV-lea, pe locul unei bazilici romanice cu trei nave, ale cărei ziduri au fost parțial integrate în noua clădire, precum absida de
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
construită, de asemenea, la sud de biserica nouă și a fost lărgită considerabil și extinsă la mijlocul secolului al XII-lea. Actuala catedrală gotică a fost fondată la 21 noiembrie 1344, când Episcopia de Praga a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie. Piatra de temelie pentru noua clădire a fost pusă de regele Ioan al Boemiei. Patronii săi au fost capitlul catedralei (condus de un decan), arhiepiscopul Arnost din Pardubice, și, mai presus de toate, Carol al IV-lea, rege al Boemiei
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
să-i convertească pe anglo-saxonii din fosta colonie romană Britania la creștinism. Misiunea sa a fost un succes, Augustin stabilinduse la Canterbury unde a întemeiat mai multe biserici și mănăstiri, inclusiv o catedrală dedicată Sfântului Salvator. Aceasta a devenit sediul Arhiepiscopiei de Canterbury. Între secolele VIII-IX, catedrala a fost extinsă, având un turn central destul de înalt. Cronicarul Eadmer spunea că aceasta avea un plan bazilical similar cu cel al Bazilicii Sfântul Petru din Roma. În timpul arhiepiscopului Dunstan, între anii 960-988 catedralei
Catedrala din Canterbury () [Corola-website/Science/322672_a_324001]
-
fost suprimata. După revenirea Dobrogei la Patria-Mama, să reînceput activitatea religioasă, sub scaunul episcopal de la Galați, iar după reoganizarea BOR de după Primul Război Mondial, este reînființata Episcopia Constanței. Aceasta este din nou dizolvată de autoritățile comuniste, urmând ca, din 1990, Arhiepiscopia Tomisului să reprimească demnitatea de eparhie de sine stătătoare. Episcopia Tomisului a fost prima episcopie înființată pe teritoriul de astăzi al țării noastre. Consultând tomuri despre începuturile creștinismului, aflăm că Sfanțul Apostol Filip l-a însoțit pe Sfanțul Apostol Andrei
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
aproximativ al Dobrogei de astăzi. În același timp au fost înființate 14 episcopii sufragane în importanțele cetăți din provincia română Scytia. În urmă invaziei slavo-avare, structura administrativă a Mitropiliei s-a dezintegrat, scaunul de la Tomis fiind retrogradat la rangul de Arhiepiscopie Autocefala. După mai multe valuri de migratori care au destabilizat atât viața socială, cât și cea religioasă de la malul mării, și după o reactivare de scurtă durată a mitropoliei în secolul al X-lea, teritoriul va trăi 4 secole dub
Arhiepiscopia Tomisului () [Corola-website/Science/322849_a_324178]
-
locuri, prin înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor era recunoscut aportul milenar al tradiției creștine, tăriei credinței ortodoxe și pietății locuitorilor Bărăganului în viața Bisericii noastre strămoșești și a poporului român. Astfel, în ședința din 22 iunie 1993, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a luat în discuție cererea preoților și credincioșilor din cadrul protoieriilor județelor Ialomița și Călărași, privind înființarea unei episcopii și numirea aici a unui ierarh. Motivele cererii porneau de la considerente de ordin istoric și conțineau propuneri de îmbunătățire ale activității
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
s-a declarat de acord cu înființarea unei episcopii locale pentru județele Ialomița și Călărași, de care să aparțină Protoieriile Slobozia, Urziceni, Călărași și Oltenița. Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 6-8 iulie 1993, luând în examinare adresa Arhiepiscopiei Bucureștilor nr. 2743/1993, privind propunerea Consiliului Eparhial al acesteia, de înființare a unei eparhii în Câmpia Bărăganului, a hotărât, în urma analizei făcute de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, înființarea unei noi episcopii pentru județele Ialomița și Călărași, cu
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, urmând ca reședința să fie stabilită după cunoașterea exactă a situației pe plan local. Hotărârea Sfântului Sinod privind înființarea unei episcopii cuprinzând județele Ialomița și Călărași, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, a fost comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993. Totodată, hotărârea sinodală a fost adusă și la cunoștința preoților și credincioșilor printr-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, publicat în Vestitorul Ortodoxiei (anul V, nr. 98-99 din
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
în Bărăgan a fost primită cu bucurie de clerul și credincioșii din județele Ialomița și Călărași, care erau contemporani unui eveniment istoric, acela de a fi martorii așezării unui scaun vlădicesc pentru prima dată în aceste locuri. Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a întrunit în ședință extraordinară în ziua de 2 septembrie 1993 și a luat în discuție adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993, privind înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului Eparhial. În urma
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
Sfântului Sinod nr. 4176/1993, privind înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, aprobată de Sfântul Sinod la propunerea Consiliului Eparhial. În urma dezbaterilor și pe temeiul articolului 94 (litera m), din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, procedând în spiritul hotărârii sinodale, a confirmat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor și i-a stabilit reședința în municipiul Slobozia, unde fuseseră asigurate între timp condiții corespunzătoare pentru reședința episcopală. În continuare, potrivit procedurilor statutare, hotărârea Sfântului Sinod de
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
și Călărașilor și i-a stabilit reședința în municipiul Slobozia, unde fuseseră asigurate între timp condiții corespunzătoare pentru reședința episcopală. În continuare, potrivit procedurilor statutare, hotărârea Sfântului Sinod de înființare a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, confirmată de Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor și adusă la cunoștința Cancelariei Sfântului Sinod, cu adresa acestei eparhii nr. 5996 din 22 septembrie 1993, a fost supusă Adunării Naționale Bisericești, convocată în ședință extraordinară la 5 octombrie 1993. Luând în considerare că hotărârea sinodală a fost
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
Cancelariei Sfântului Sinod, cu adresa acestei eparhii nr. 5996 din 22 septembrie 1993, a fost supusă Adunării Naționale Bisericești, convocată în ședință extraordinară la 5 octombrie 1993. Luând în considerare că hotărârea sinodală a fost confirmată de Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, în ședința sa din 2 septembrie 1993, care a stabilit și întinderea teritorială a noii episcopii, precum și reședința episcopului, și pe temeiul prevederilor articolului 7, alin. 2, și articolului 20 (litera e) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
organelor centrale din Patriarhia Română, Adunarea Națională Bisericească a aprobat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, cu reședința la Slobozia, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, având jurisdicție asupra județelor Ialomița și Călărași. În urma Deciziei Patriahale nr. 8/1993, comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 6227/1993, s-a stabilit data de 9 decembrie 1993 pentru alegerea membrilor clerici și mireni în Adunarea Eparhială a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Biroul Electoral Eparhial, care urma să coordoneze pregătirile alegerilor
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
de 9 decembrie 1993 pentru alegerea membrilor clerici și mireni în Adunarea Eparhială a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Biroul Electoral Eparhial, care urma să coordoneze pregătirile alegerilor și să rezolve eventualele situații inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative. Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a adus la cunoștința tuturor parohiilor și filiilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor atât componența nominală a celor zece
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
Biroul Electoral Eparhial, care urma să coordoneze pregătirile alegerilor și să rezolve eventualele situații inopinate din timpul lor, a fost stabilit la Arhiepiscopia Bucureștilor, potrivit articolului 69 dinRegulamentul organelor deliberative. Prin ordinul circular nr. 6790/1993 al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor s-a adus la cunoștința tuturor parohiilor și filiilor din cuprinsul Episcopiei Sloboziei și Călărașilor atât componența nominală a celor zece circumscripții electorale, data alegerilor, cât și localitățile stabilite pentru întrunirea colegiilor electorale și președinții acestora, dimpreună cu toate
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
ziua de 9 decembrie 1993, au fost desemnați cei 30 de membrii (10 clerici și 20 de mireni) în Adunarea Eparhială a Sloboziei și Călărașilor și s-au completat totodată și locurile de membrii rămase vacante în organele eparhiale ale Arhiepiscopiei Bucureștilor, creându-se toate premisele necesare alegerii unui ierarh pentru credincioșii din Bărăgan.
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
a hirotonit preot pe Calinic Argatu, devenit ulterior la rândul său episcop. În anul 1978 l-a hirotonit preot pe Andrei Andreicuț, devenit ulterior episcop și mitropolit. La 11 iunie 1973 Sfântul Sinod a ridicat Episcopia Clujului la treapta de arhiepiscopie, iar Teofil Herineanu a fost înscăunat în noua demnitate în data de 9 septembrie 1973. Conform mărturiilor lui Ion Herineanu, nepotul episcopului, Teofil Herineanu s-a aflat în relații de prietenie cu generalii Vîlceanu și Ungureanu, cu care obișnuia să
Teofil Herineanu () [Corola-website/Science/322067_a_323396]
-
a fost consolidată și restaurată, după planurile arhitectului ieșean Neculai Munteanu. La intrarea în curte, au fost amplasată o poartă din lemn sculptat, în stil maramureșean. La 20 iulie 2009, de sărbătoarea Sfanțului Ilie Tesviteanul, Calinic Botoșăneanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a sfințit un paraclis de vară. În biserică, în partea de nord a naosului, se află o placă funerară de marmură. Ea a fost pusă pe mormântul principesei Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930) și a fiului
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
de alocarea unei sume de 15.000 lei din partea Guvernului României, ca formă de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România. Biserica a fost resfințită la 29 mai 2011 de către PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. După resfințire, PS Calinic împreună cu un sobor de preoți, printre care și pr. Constantin Andrei, protopop al Protopopiatului Iași 1, a celebrat o liturghie pe un podium amenajat în curtea lăcașului de cult. La acest eveniment au participat autoritățile
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
cu terasit alb). La sfârșitul anilor ’80, s-au făcut reparații capitale ale bisericii, care au inclus, printre altele, și „tencuieli exterioare cu praf de piatră și ciment alb". Aceste modificări sunt trecute ca necesare într-un memoriu justificativ, trimis Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj, și care specifică faptul că biserica cu pricina nu este declarată monument istoric și de arhitectură. Lucrările de reparație au costat, la vremea respectivă, 98.400 lei. Lucrările de izolare prin tencuială, menite să îmbunătățească confortul termic
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
în SUA) și episcopul Nathan Hovhannisian (aflat în Armenia). În calitate de candidat, arhimandritul Datev Hagopian a vizitat Eparhia în perioada 15-22 iulie și a oficiat liturghia în Catedrala armeană din București pe 18 iulie. În ședința extraordinară a Congresului Eparhial al Arhiepiscopiei Armene din România din 24 septembrie 2010, arhimandritul Datev Hagopian a fost ales în funcția de Eparh (Aracinort) al Bisericii Armene din România. Printr-o scrisoare adresată la 25 septembrie 2010 preotului Ezras Bogdan, locțiitor al Eparhului Bisericii Armene din
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
tablă și subzidire. În anul 1998, la inițiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației "Cazinoul Vatra Dornei" cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. , clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. , clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. La momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
de Științe Istorice din România, Filiala Bacău (toate pentru lucrarea „Valea Trotușului. Enciclopedie“); Diplome de Excelență și Membru de Onoare acordate de Asociația Națională „Cultul Eroilor“ (Consiliul Director București și Filiala Județeană Bacău, 2007, 2011, 2012); „Distincție de vrednicie“ din partea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, 2012); diplome de excelență și aniversare din partea localităților Târgu Trotuș și Târgu Ocna, 2008, 2010, 2012); „Diploma de Cetățean de Onoare“ al orașului Târgu Ocna (2009), Diplomă de merit pentru promovarea prin cultură a orașului-stațiune Târgu-Ocna (2013
Corneliu Stoica () [Corola-website/Science/322325_a_323654]
-
atac Statul Imperial al Reichstagului ar putea declara război Franței. Cu toate acestea diplomații francezi doreau să elimine această amenințare. În acest scop ei s-au folosit de membrii Ligii Rinului. Tratatele bilaterale au fost încheiate cu Episcopia de Münster, Arhiepiscopia Mainz, Palatinatul Neuburg, Margrafiatul Brandenburgului și Electoratul Köln. Principii germani se angajează să nu permită trecerea trupelor pe teritoriile lor pentru a ataca Franța sau Țările de Jos. Astfel planificată, campania franceză era protejată de o intervenție a Imperiului din
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]