3,559 matches
-
din codurile străine care au servit ca model de inspirație, prin actualizarea unora dintre instituțiile tradiționale românești, compatibile cu documentele internaționale adoptate în materie. Acolo unde legislația s-a dovedit a fi lacunară, s-au elaborat reglementări noi care au articulat unele instituții inexistente în sistemul de drept românesc precum: instituția logodnei, a locuinței familiei, alegerea regimului matrimonial, divorțul prin acordul părților, reproducerea umană asistată medical cu terț donator etc. Așa fiind, teoria monistă ce încearcă să asigure un caracter unitar
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și hierofaniile pietrei, ale stâncilor, ale galeților; cititorul va găsi astfel de exemple într-un capitol din lucrarea noastră Trăite d'histoire des religions. Mai ales "dominarea distanței", cucerită grație armei-proiectil, a produs nenumărate credințe, mituri și legende. Reamintim mitologiile articulate în jurul lăncilor (sulițelor) care se înfig în bolta cerească și permit înălțarea la cer, sau săgețile care zboară prin nori, străpung demonii, sau formează un lanț până la cer etc. Ar trebui să reamintim cel puțin câteva din credințele și mitologiile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și metafore împrumutate din drama vegetală (viața este ca floarea câmpului etc.). Această imagerie a nutrit poezia și reflexia filosofica timp de milenii și ea rămâne încă "adevărată" pentru omul contemporan. Toate aceste valori religioase consecutive descoperirii agriculturii au fost articulate progresiv în decursul timpului. Noi le-am amintit totuși de pe acum pentru a reliefa caracterul specific al creațiilor mezolitice și neolitice. Vom întâlni mereu idei religioase, mitologii și scenarii rituale solidare cu "misterul" vieții vegetale. Căci creativitatea religioasă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
repetare indefinită a aceluiași ritm: naștere, moarte, renaștere, în India postvedică această concepție va fi elaborată în două doctrine solidare: aceea a ciclurilor (yugă) care se repetă la infinit și aceea a transmigrației sufletelor. Pe de altă parte, ideile arhaice articulate în jurul înnoirii periodice a Lumii vor fi reluate, reinterpretate și integrate în mai multe sisteme religioase din Orientul Apropiat. Cosmologiile eshatologiile și mesianismele, care vor domina timp de două milenii Orientul și lumea mediteraneană, își trag rădăcinile din concepțiile neoliticului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de ani înainte de Sumer (p. 12). Dezintegrarea acestei civilizații începe după ~ 3500, în urma invaziei populațiilor stepei pontice (p. 13). ajuns să luăm în considerare o societate contemporană de cultivatori primitivi ca să ne dăm seama de complexitatea și bogăția unei religii articulate în jurul ideilor de fertilitate chtoniană și de ciclu viață-moarte-postexistență49. De altfel, îndată ce primele texte vin să se adauge la documentele arheologice din Orientul Apropiat, se constată în ce măsură ele revelează un univers de semnificații nu numai complexe și profunde, ci totodată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de la Hermopolis a răsărit un Lotus, din care a ieșit "copilul sacrosanct, moștenitorul perfect zămislit de Ogdoadă, sămânța divină a primilor Zei Anteriori", "cel care a înnodat sămânța zeilor cu a oamenilor"10. Dar teologia cea mai sistematică a fost articulată în jurul zeului Ptah, la Memfis, capitala faraonilor Primei Dinastii. Textul capital a ceea ce s-a numit Teologia memfită" a fost gravat pe piatră în timpurile faraonului Sabaka (cea 700), dar originalul fusese redactat cu vreo două mii de ani mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Henri Frankfort 17, cosmogonia este evenimentul cel mai important pentru că ea reprezintă singura schimbare reală: apariția Lumii. De atunci încoace, numai schimbările implicate în ritmurile vieții cosmice sunt învestite cu semnificație. Dar în acest caz este vorba de momente succesive articulate în cicluri diferite care le asigură periodicitatea: mișcările astrelor, cercul anotimpurilor, fazele lunii, ritmul vegetației, fluxul și refluxul Nilului etc. Or, exact această periodicitate a ritmurilor cosmice constituie perfecțiunea instituită în vremea lui "Prima Oară". Dezordinea implică o schimbare inutilă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
J. Vandier, op. Cit., pp. 164 sq. 2y Această idee justifică unirea incestuoasă a fanionului mort, numi! "Tauru! Care își fecundează Mania". Cf. H. Frankfort, La royaute, pp. 244 sq. De la epoca de piatra la Misterele din Eleusis agriculturii au fost articulate în complexul mitico-ritual osirian. Or, Osiris, singurul zeu egiptean care suferă o moarte violentă, era de asemenea prezent în cultul regal. Vom examina mai departe consecințele acestei întâlniri între un zeu care moare și teologia solară care explicita și valida
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
reflectau aceeași gnosă eshatologică. Dezvoltând vechea concepție despre moarte ca transmutație spirituală, teologii Imperiului Nou au identificat modelele acestui "mister" atât în acțiunile zilnice ale lui Ra, cât și în drama primordială a lui Osiris. În acest mod ei au articulat într-un singur sistem ceea ce părea prin excelență etern și invulnerabil - cursa soarelui - ceea ce era doar un episod tragic și, la urma urmei, întâmplător - uciderea lui Osiris - și ceea ce părea prin definiție efemer și fără sens: existența umană, în articularea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
bune" este rezolvată într-un mod care poate să decepționeze uneori. Căci dacă "dreptatea" era întotdeauna asigurată, "înțelepciunea inițiatică" putea să fie redusă la posesia formulelor magice. Totul depindea de perspectiva în care se situa omul în raport cu ansamblul eshatologic, stângaci articulat în Cartea Morților și în alte opere similare. Aceste texte solicitau mai multe "lecturi", efectuate la niveluri diferite. "Lectura magică" era desigur cea mai ușoară: ea nu implica decât credința în atotputernicia verbului, în măsura în care, grație unei noi eshatologii, "destinul regal
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Peninsula Balcanică, în Transcaucazia și în Anatolia, și în nordul Iranului (în jur de ~ 3500-3000); în mileniul al III-lea ei ating nordul Europei, zona egeeană (Grecia și coastele Anatoliei) și regiunile Mediteranei orientale. După Marija Gimbutas, popoarele care au articulat și vehiculat cultura tumulilor nu pot fi decât proto-indo-europenii, iar în ultimele faze ale dispersiunii, indo-europenii. Oricum ar fi, este sigur că originile culturii indo-europene pornesc din neolitic, poate chiar din mezolitic. Pe de altă parte, este de asemenea sigur
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
considerabil mai tinere. Dar dacă astfel de tradiții sunt în deplin acord cu mitul vedic, este greu să ne îndoim de caracterul lor comun indo-european, mai ales dacă o astfel de verificare a mărturiilor nu este izolată, ci poate fi articulată într-un sistem. Este ceea ce a demonstrat Georges Dumezil într-o serie de lucrări care au înnoit radical studiul comparat al mitologiilor și religiilor indo-europene. Nu este cazul să le rezumăm aici. E de ajuns să spunem că cercetările savantului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
misterele fertilității cosmice și de postexistența sufletului, mistere care dominau, totuși, activitatea religioasă a soțiilor și a supușilor lor. Religia indo-europenilor. Zeii vedici așadar, posibil să ne gândim că anume concepții religioase, care vor deveni populare mai târziu, erau deja articulate în epoca vedică. Puterea creatoare a spiritului indian, pe care am evocat-o mai sus, apare mai ales în procesul de simbioză, de asimilare și revalorizare care a dus la arianizarea Indiei și, mai târziu, la hinduizarea ei. Căci acest
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
trebuie ținut seamă de nenumăratele imagini și simboluri revelate de "imaginația creatoare" și meditațiile asupra focului, flăcărilor, a căldurii. Toate acestea constituiau, de altfel, o moștenire care se transmitea din preistorie. Geniul indian n-a făcut decât să elaboreze, să articuleze și să sistematizeze aceste descoperiri imemoriale. Se vor regăsi în speculațiile filosofice ulterioare unele dintre aceste imagini primordiale în legătură cu focul; cum e, de pildă, conceptul jocului creator divin (lila), care este explicat plecând de la "jocul" flăcărilor. Cât privește asimilarea foc
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a observat strânsa legătură dintre moarte și renașterea rituala, pe de o parte, cosmogonie și regenerarea lumii, pe de alta. Toate aceste idei sunt solidare cu miturile cosmogonice pe care le vom discuta îndată. Aceste idei vor fi elaborate și articulate de către autorii Brahmanelor, din perspectiva care le era proprie, anume exaltarea nelimitată a sacrificiului. 75. Cosmogonii și metafizică Imnurile vedice prezintă, direct sau numai în aluzii, mai multe cosmogonii. Este vorba de mituri destul de răspândite, atestate la niveluri diferite de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
psiho-fiziologice ale omului. După numeroase omologări și identificări, se ajunge la concluzia că "conștiința de Sine (prajnătmari) este unul și același lucru cu Soarele" (Ait. Ar., ffl, 2, 3; Sânkh, Ar., Vin, 3-7). Echivalare îndrăzneață, care va fi elaborată și articulată de către autorii Upanișadelor. 78. "Tapas": tehnică și dialectică a vieții austere Am făcut de mai multe ori aluzie la asceză, tapas, căci nu se poate vorbi despre zeii, despre miturile sau riturile indiene cele mai importante fără a se menționa
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fi considerat nemuritor. S-a căutat, pe de altă parte, să se descifreze și să se analizeze raporturile între Ființa totală (Brahman) și Natură. Tehnicile ascetice și metodele de meditație, urmărind disocierea Sinelui de experiența psiho-mentală, vor fi elaborate și articulate în primele tratate Yoga. Analiza riguroasă a modului de a fi al Sinelui (ătman, purusa) și structurile și dinamismele Naturii (prakrti) constituie obiectivul filosofici Sârnkhya. 44 Tot astfel în Mundaka II, I, 2, purusa e mai presus de aksara, "imuabilul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Zeus și valoarea spirituală a reconcilierii finale, ridicată la rangul de model exemplar pentru înțelepciunea umană. Prometeu nu-și va mai regăsi statura sublimă - de victimă eternă a tiraniei divine - decât o dată cu romantismul european. În India, speculațiile în jurul sacrificiului articulează o cosmogonie specifică și deschid calea metafizicii și tehnicilor Yoga (§ 76). La evrei, sacrificiile sângeroase vor fi continuu reinterpretate și revalorizate, chiar după critica profeților. Cât privește creștinismul, el se va constitui plecând de la jertfirea voluntară a lui Hristos. Orfismul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
13, 129), care vorbește despre "învierea morților" în legătură cu venirea celui "Viu", adică a lui Saosyant anunțat de Zarathustra. Resurecția se încadrează deci în înnoirea finală, care implică, de altfel, judecata universală. Mai multe idei, dintre care unele destul de vechi, se articulează acumântr-o viziune eshatologică grandioasă: lumea, radical și complet reînnoită, reprezintă, în fond, o nouă Creație care nu va mai fi alterată de asaltul demonilor; învierea morților, recrearea efectivă a trupurilor, echivalează cu o cosmogonie, în virtutea paralelismului microcosm-ma-crocosm, concepție arhaică comună
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
repede cu putință conținutul. Ca și unele concursuri ale "Dionysiilor de Câmp" (de exemplu, askoliasmos-ul, în care tinerii se străduiau să se țină cât mai mult timp în echilibru pe o bârnă unsă cu ulei în prealabil), această competiție se articulează și ea în scenariul bine cunoscut al concursurilor și luptelor de tot felul (sportive, oratorice etc.) urmărind înnoirea vieții 9. Dar euforia și beția anticipează întrucâtva viața dintr-o lume de dincolo care nu mai seamănă cu mohorâta lume-de-dincolo homerică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
tristețe, scepticism - se suprapune perfect versurilor, care își descopăr astfel sonoritatea cea mai adecvată. Impresia e de confesiune liminară, de poveste în frînturi. Deși glasul poetului pare stăpînit, se întrevăd, totuși, nervozitatea, iritarea, o anume incomoditate. Efortul vizibil de a articula cît mai clar cuvintele evidențiază, apoi, pronunția sa moldovenească, nemodificată de șederea peste un sfert de veac în București. El zice primavară, zapadă, democrati etc. Cînd, citind Decembre, rostește „Și vino și tu mai aproape” ai revelația felului său intim
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
împotriva tuturor amenințărilor de agresiune...vizând orice membru sau Alianța în întregime, amenințări printre care se numără proliferarea rachetelor balistice și pericolul unui potențial atac terorist, inclusiv cu mijloace nucleare. Un element central al strategiei NATO este reprezentat de disuasiune, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale. Astfel că, deși, în conformitate cu obiectivele TNP, Alianța este hotărâtă să creeze condițiile unei lumi fără arme nucleare, iar, pe de altă parte, recursul la arme nucleare este extrem de improbabil, atâta timp cât acest tip
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
arme nucleare așa cum dorea Berlinul, care, în opoziție cu Franța, intenționa să înlocuiască disuasiunea nucleară, în mod progresiv, cu apărarea antirachetă și să înscrie dezarmarea nucleară în programul NATO. Astfel, un element central al strategiei NATO îl va reprezenta disuasiunea, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale și, deși, în conformitate cu obiectivele Tratatului de neproliferare, Alianța este hotărâtă să creeze condițiile unei lumi fără arme nucleare, atâta timp cât acest tip de armament va exista, NATO își propune să rămână o alianță
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cele încă situate în planul tranziției ce urmeză liberalizării. În spațiul românesc, acest volum completeaz[ galeria restrânsă a preocupărilor orientate în direcția analizelor dedicate populismului, oferind o nouă perspectivă de abordare. Comunitatea de științe sociale și politice din România postcomunistă, articulată pe parcursul ultimului sfert de veac, a fost interesată mai curând fragmentar de acest subiect, deși, în mod interesant, una dintre cărțile "clasice" în analiza populismului a fost coordonată, alături de Ernest Gellner, de politologul român Ghiță Ionescu 2. În ultimul deceniu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aceste inovații instituționale nu apar de la sine. Acestea sunt rezultatul unor dispute și conflicte care pot uneori să transgreseze instituțiile liberale în funcție. În al treilea rând, democrația radicală se referă la construcția unui nou proiect hegemonic, care încearcă să articuleze revendicări destul de diferite. Astfel, democrația radicală trebuie să construiască un adversar, pentru a contracara principiul divide et impera. Așa cum notează Laclau și Mouffe (1985), una dintre ironiile lumii contemporane constă în faptul că, pe de-o parte există o multitudine
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]