23,518 matches
-
obiceiuri de Anul Nou, foarte vechi. Un obicei, nemaiîntâlnit în alte sate ale comunei este Capra cu căiuți, instruită de Costel Minciună. Budenii au avut o echipă de dansuri populare, care interpretau Baraboiul, Coasa, Pădurețul, Sârba, Trilișești. Au existat și ateliere de cusut, împletit, unde se organizau și sezători. Directorii Căminului Cultural Buda au fost Gheorghe Toma, I. Lăzăroaia, Mircea Stătescu, Ioan Ciubotaru, Elena Rotaru. Până în 1964, la Bursuc activitatea culturală se desfășura în școlile din Bursuc Deal și Bursuc Vale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o pijama colorată strident, ne-a salutat cu un zâmbet ciudat de timid. — Mulțumesc! A fost singurul cuvânt pe care l-a rostit Uehara când a dat buzna în casă, fără să-și scoată măcar paltonul. — E îngrozitor de rece în atelierul ăsta. Vreau camera de la etaj. Haide! M-a luat de mână și m-a condus până la o scară din capătul holului. Am urcat. Am intrat într-o cameră întunecoasă. Uehara a aprins lumina. — E ca un separeu într-un restaurant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ca o alarmă pentru orice afacere"78. Și toate acestea pe fondul schimbării substanțiale a pro-filului emoțional și de expectanțe al angajaților contemporani. "Nu numai că s-a schimbat structura corporațiilor, dar și lucrătorii s-au schimbat. Pe vremuri, în ateliere exista coeziune. Băute cu băieții. Viața pe aceeași stradă. Marșuri sindicale conduse de maiștrii de atelier și cu fanfara în frunte. Dar modelele de muncă și fidelitate, ca și competențele s-au schimbat complet. În aceste noi organizații, unde există
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
emoțional și de expectanțe al angajaților contemporani. "Nu numai că s-a schimbat structura corporațiilor, dar și lucrătorii s-au schimbat. Pe vremuri, în ateliere exista coeziune. Băute cu băieții. Viața pe aceeași stradă. Marșuri sindicale conduse de maiștrii de atelier și cu fanfara în frunte. Dar modelele de muncă și fidelitate, ca și competențele s-au schimbat complet. În aceste noi organizații, unde există puțini oameni necalificați, unde disciplina este în mare măsură autoimpusă, unde ierarhiile sunt definite lax și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ei colecție de haine purtând o bluză neagră, transparentă, care i-a pus în valoare bustul generos. Adriana Bahmuțeanu a realizat recent un set de fotografii prin care își promovează propria afacere și în care poartă haine realizate la propriul atelier de croitorie.
Cum arată Bahmuțeanu într-o bluză transparentă pe care și-a croit-o singură by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71914_a_73239]
-
o carte, următoarea străbate cu totul alte cărări tematice și stilistice. Formula din fotbal "echipa învingătoare nu se schimbă" nu are pic de relevanță când este vorba de scrisul lui Dan Perșa. După fiecare carte publicată, autorul aruncă tot din atelierul său de creație. Își montează o machetă nouă și începe o cu totul altă aventură, fără nicio legătură cu cele scrise până atunci. Așa stând lucrurile, este greu să îți imaginezi ce aspecte concrete ale scrisului acestui autor imprevizibil au
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
persoană publică din România care a condiționat apariția ....astfel ... pe o copertă cu donarea unui procent important din încasări către Asociația persoanelor hipoacuzice din România (genul de asociație și de problema care nu interesează pe nimeni, din păcate). Foto - Marius Atelier Bărăgan, machiaj Alex Abagiu, hairstyle - Geta Voinea . Vestimentația...o cremă genială de corp, cu care am pătat fără speranță scaunul:):) Rostul poștarii ? Dezamorsarea unor minți încuiate, care cred că a fi vedeta (sau a fi fost) vedeta în România e
Mihaela Rădulescu, nud pe Facebook by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72027_a_73352]
-
Busuioc, Ilinca Atanasiu, Monica Florescu, Nicu Botezatu, Nicoleta Rusu, Marina Secașiu, Iuliana Costiniu, Marius Nănău, Voicu Hetel, Cristian Irimia. Clubul Micului Actor În paralel cu spectacolele de la sala Rapsodia de pe str. Lipscani, Teatrul Ion Creangă organizează și o serie de ateliere de teatru și activități educaționale, precum cursurile ''Clubul Micului Actor''. Acestea au deja un renume bine construit și sunt apreciate de părinți, fiind coordonate de actrițe cu experiență care, prin diverse tehnici specifice comunicării artistice, crează un mediu perfect pentru
Începe cea de-a 49-a stagiune pentru Teatrul Ion Creangă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72188_a_73513]
-
septembrie - 5 octombrie a.c. Evenimentul își propune să fie un program complex de educație teatrală, culturalizare și formare a gustului estetic al celor mai mici spectatori, prin intermediul unui fapt de teatru: spectacole pentru copii, colocvii despre arta spectacolului, dezbateri și ateliere de teatru. La evenimentul din această toamnă au fost selectate trupe profesioniste din țări precum: Marea Britanie, Belgia, Franța, Italia, Bulgaria, dar și din România. O mare parte dintre acestea au fost deja premiate la festivaluri renumite din străinătate. De altfel
Începe cea de-a 49-a stagiune pentru Teatrul Ion Creangă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72188_a_73513]
-
de zel, a vrut să doboare coloana, trăgând-o cu tractorul, cu intenția de a vinde metalul la fier vechi. Dar coloana era atât de solidă, încât n-a putut fi doborâtă. În 1951, Brâncuși și-a oferit, prin donație, atelierul și operele din el, Academiei Republicii Populare Române. Donația lui n-a fost acceptată. Secția de lingvistică, literatură și artă a Academiei Române a considerat arta lui Brâncuși o artă formală și lipsită de umanism, în numeroase luări de cuvânt, avute
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
oameni remarcabili, de altfel cunoscuți ca oameni cu scaun la cap, al căror nume preferăm să le trecem sub tăcere. S-au rostit și discursuri favorabile, dar ele n-au fost înregistrate în niciun proces-verbal. Astfel, Brâncuși și-a donat atelierul statului francez - astăzi atelierul, reconstruit, se află în Centrul Pompidou -, iar Brâncuși, ofuscat, a renunțat la cetățenia română (el devenise cetățean al statului francez în 1952). Părerile s-au schimbat și în România, devenind mai favorabile sculptorului, cu timpul încercându
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
cunoscuți ca oameni cu scaun la cap, al căror nume preferăm să le trecem sub tăcere. S-au rostit și discursuri favorabile, dar ele n-au fost înregistrate în niciun proces-verbal. Astfel, Brâncuși și-a donat atelierul statului francez - astăzi atelierul, reconstruit, se află în Centrul Pompidou -, iar Brâncuși, ofuscat, a renunțat la cetățenia română (el devenise cetățean al statului francez în 1952). Părerile s-au schimbat și în România, devenind mai favorabile sculptorului, cu timpul încercându-se chiar înduplecarea lui
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
mișcare Multe și bune lucruri de citit în VIAȚA ROMÂNEASCĂ, revistă substanțială în noua ei formulă, și cu o machetă grafică net superioară (girată de Mihaela Șchiopu). Din nr. 1-2 ne-au atras atenția grupajul Populismul și memorialul Irina Nicolau, atelierul cu proză caldă marca Radu Aldulescu, precum și revizuirile lui Marian Victor Buciu, un comentator care a evoluat îmbucurător față de faza tehnicistă de acum câțiva ani, în care nu pricepeai mare lucru din textele sale orto-meta-infracritice. Cel mai incitant însă i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de decor, și ambientul intim, lumea atelierului, a lucrărilor care se nasc și care dobîndesc viață autonomă - lume cu îndoieli, cu victorii și cu melancolii. Prin aceste note, scrise de multe ori neglijent, fără vreo preocupare anume pentru a convinge vreun cititor ipotetic, trec în fugă nenumărate
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
Bună parte din acțiunea de acolo se petrecea într-un azil de bătrîni izolat undeva pe malul mării, în vecinătatea unei mlaștini, a unor faleze de marmură și a unui sat de pescari. Un sculptor fără vocație, eșuat într-un atelier de cioplit cruci după lamentabile experiențe ( adolescent, trece printr-o școală de corecție, mai tîrziu va fi internat într-un ospiciu, ajunge și la pușcărie), primește ciudata ofertă de a se duce la azilul de bătrîni pentru a sculpta în
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
este ori poate fi în el, asemenea unui virus, devenind exterioritate prin mijlocirea proiecției onirice. Cartea se termină cu incendierea Azilului, după care sculptorul se trezește într-un pod, amușinat de guzgani. Ori, poate, cine știe?!, delirează de frig în atelierul mizer unde cioplește cruci și de unde, nu e imposibil, n-a plecat de fapt niciodată. Romanul are cîteva finaluri succesive, diferite unul de celălalt, toate însă deschise și îngăduind orice ipoteză. Au însă un numitor comun: coșmarul continuă sau poate
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
Arbus - nu neapărat realul, ci derizoriul, urâtul, grotescul, sufletul prizonier al cărnii. Cu foarte mici excepții, Lucian Freud este interesat de un univers închis, minimal, cel al unui cerc de rude și prieteni plasați într-un același cadru, cel al atelierului său nord londonez. Artistul și-a descris nu o dată creația ca fiind autobiografică. ŤEste despre mine și ceea ce mă înconjoară. Încerc să mențin un jurnalť - declara el. Opera sa este rezultatul comunicării dintre creator și model în decursul unor ședințe
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
plan, secund dar nicidecum inferior, autorul unor texte poetice pe care, de-a lungul anilor, cu destulă reticență lăsate să apară în presă, au ajuns și la noi. El este descoperirea lui Geo Dumitrescu, care-l lansează în 1984 în Atelierul său din revista Flacăra. în toate versurile sale sunt risipite semnale superioare despre arta sa, despre sufletul său, despre gesturi și impulsuri care-i dau în lume grația unei mișcări artistice extrem de interesante și utile pentru cititorul atent să afle
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
ocazia mișcărilor muncitorești când - luați mai degrabă "de val" - angajații săi se raliază la mișcările cu pricina: "Eu îl știu de pe vremea când se întorcea seara în Pantelimon pe scara trăsurii - marțial; când în timpul mișcărilor din 1919 a circulat prin atelierele fabricii în uniformă și cu sabia scoasă din teacă..."7 În timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu pare să fie afectat de persecuțiile aplicate populației evreiești din România, datorită probabil și faptului că statutul său de "evreu de categoria
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Georgiana Zmeu - așa cum apar pe ultima pagină a catalogului pe care îl am la îndemână. Adaug faptul că de design-ul copertelor este responsabilă o firmă separată, dacă am înțeles bine: High Contrast, iar grafica colecției "Laur" este asigurată de Atelierul de grafică (nu știm dacă al editurii sau dinafara editurii). Merită reținut acest detaliu de profesionalism, cu atât mai mult cu cât foarte multe edituri apelează la improvizații (de cele mai multe ori lamentabile) în domeniul graficii de carte. Organizarea pe colecții
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
pe tema suprarealismului, a Noului Roman, ba chiar pagini întregi (în franceză și română) dintr-o cercetare doctorală condusă de Roland Barthes. De asemenea, bruioane ori texte definitive publicate în reviste, traduse din românește, laolaltă cu considerații asupra dificultăților translației. Atelierul scriitorului devine transparent. Dimensiunea meta-prozastică a cărții de față face din ea și un document de istorie literară, secundar față de cel de ordin politic, dar sesizant. Adăugate la articolele teoretice semnate de Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag și reunite în
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
la îndemână, mereu tentat să fac haz de necaz. Numai că atunci acest gen literar nu era defel agreat, formele lui de manifestare ținând de periferia tiparniței noastre. În acest context, mi s-a părut mai onorabil să ucenicesc în atelierul dlui Rebreanu, fără să ajung niciodată calfă. Abia în ultimii ani, când m-am apropiat de sfârșitul ediției de Opere, mi-am îngăduit libertatea de a mai scrie și altfel, desprins de povara textelor rebreniene. Din păcate, evocările și eseurile
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
fi dominat imaginarul medieval se dovedește astfel o găselniță a modernității fără acoperire în realitate (cu două, notabile, excepții: Lactanțiu și Cosma Indicopleusteus). Observând asemenea chestiuni, Corin Braga propune, practic, corectarea percepției clișeizate a medievalității, dovedind că o ucenicie în atelierele geografilor, călătorilor și cartografilor lumii "vechi" este recompensată prin foloase indubitabile. Fascinantă rămâne bucuria abia disimulată a autorului de a străbate spațiile rezervate ale unei considerabile istoriografii și ale unor depozite arhivistice și de biblioteci cu sentimentul întâlnirii cu terra
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
perimetrul Lipscani, la care mă tot uitam, în trecere, dar în care nu intrasem niciodată. După atâția ani, bănuiesc de ce... Cine știe de ce aveam să dau înăuntru, în mica, misterioasa vizuină. Romane polițiste faimoase mă învățaseră că-n astfel de ateliere modeste se ascund cele mai periculoase centre de spionaj. Exageram, firește. E bine însă să fii prudent. Apoi, mă cuprinsese respectul pentru concizia stilistică a firmei: La Arthur. îmi aduc aminte, cu acest prilej, ce ne spunea un mare maestru
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
cu tot, în anul 1997, ce văd pe aceeași uliță de altădată, pe care scria, tainic, La Arthur și care îți stimula imaginația? în locul acelei firme spartane citesc firma cea nouă, adaptată epocii de tranziție, de transformări iuți și bezmetice: Atelierul de nasturi Eterna. Executăm și confecționăm nasturi de metal și nasturi îmbrăcați în orice fel de material dorește clientul. Prețuri mici, de concurență. încercați cu toată încrederea. La Mișu, nepotul celebrului Arthur. Un nasture solid este o dovadă de viață
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]