4,649 matches
-
evidențiat caracteristicile sistemelor judiciare în cazul regimurilor non-democratice, unde, chiar dacă prin diferite modalități, garanția judiciară a libertăților tinde să slăbească sau să dispare cu totul. Autorul precizează că sistemul judiciar se structurează în mod diferit dacă regimul este de tip autoritar sau totalitar. În regimurile autoritare, în fapt, magistratura se bucură de unele garanții de independență. Regimul influențează numirea magistraților la nivelul cel mai înalt, cărora le încredințează administrarea corpului. Magistratura este "izolată" și acțiunea sa este circumscrisă cazurilor lipsite de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
cazul regimurilor non-democratice, unde, chiar dacă prin diferite modalități, garanția judiciară a libertăților tinde să slăbească sau să dispare cu totul. Autorul precizează că sistemul judiciar se structurează în mod diferit dacă regimul este de tip autoritar sau totalitar. În regimurile autoritare, în fapt, magistratura se bucură de unele garanții de independență. Regimul influențează numirea magistraților la nivelul cel mai înalt, cărora le încredințează administrarea corpului. Magistratura este "izolată" și acțiunea sa este circumscrisă cazurilor lipsite de însemnătate politică, în vreme ce cazurile relevante
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
al modelului sultanatului este conducerea, fiindcă elementul central al regimului este puterea nelimitată a sultanului. O astfel de putere nu este limitată de ideologie, de normele legale-raționale sau de vreun echilibru al puterii, cum se întâmplă, în schimb, în regimurile autoritare și în parte în regimurile totalitare. Stilul personal și politicile lui Ceaușescu demonstrează numaidecât că era liber de orice legătură de natură legală sau rațională și că exercita puterea în mod total arbitrar. Mai mult, Ceaușescu confirma pe deplin tendința
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
mai recente ale istoriei politice sârbe. 4.2.1. Etapele parcurse de Serbia spre integrarea europeană și chestiunile critice După terminarea celui de-al doilea Război Mondial (1945), Serbia și Muntenegru au făcut parte din Republica Federală Socialistă Iugoslavia, guvernată prin metode autoritare de Tito și de Liga comuniștilor până în 1991. Într-o astfel de republică, problema naționalității este tratată explicit prin recunoașterea diferitelor etnii, dar nici Tito nu reușește să creeze o identitate iugoslavă solidă, care să depășească particularitățile și rivalitățile etnice
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de maximalizare a intereselor celor două state, al căror purtător de cuvânt a fost Miloșevici, care a afirmat că Serbia ar fi recunoscut drept granițe pe cele etnice (Serbian ethnic space) și nu pe cele administrative. În anii '90, regimul autoritar al lui Miloșevici a efectuat diferite intervenții militare, fără succes, în republicile vecine, urmărind mereu obiectivul unirii etniei sârbe într-o Serbie Mare. Caracteristicile unui astfel de regim prezintă unele particularități pe care le vom analiza punct cu punct în
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
regimul Miloșevici. Opțiunea lui Miloșevici de a organiza alegeri prezidențiale după noile reguli constituționale, deși termenul mandatului său era până în 2001, a marca sfârșitul său politic. Thompson și Kuntz (2004) subliniază maniera în care această opțiune, asemenea celor ale liderilor autoritari, se baza pe supraestimarea sprijinului acordat și pe subevaluarea opoziției. După cum am evidențiat deja, ceea ce a contribuit la garantarea unui minim de coeziune în forțele democratice a fost alegerea candidatului pentru prezidențiale, Kostunica, care a știut să câștige consensul populației
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
lui Miloșevici, au fost clar identificate două tipuri de regim 150 care s-au succedat. Primul, identificabil în perioada dintre 1990 și 1998, corespunde pseudo-democrației definite de Diamond, în vreme ce al doilea, între 1998 și 2000, corespunde clar tipologiei de regim autoritar. Pavlovic (2002) și Thompson și Kuntz (2004) au evidențiat modul în care regimul lui Miloșevici la sfârșitul anilor '90 prezenta și aspecte caracteristice ale regimurilor de sultanat (Chehabi și Linz 1998), în special, personalizarea politicii și distribuirea de sarcini statale
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Kucima sunt diferite: proto-democrație (proto-democracy) sau autoritarism moderat (soft-authoritarianism) (Dawisha și Parrott 1997), sistem politic oligarhic (Roeder 1994) sau autoritarism competitiv ("competitive authoritarianism") (Way 2005). Punctul comun al tuturor acestor definiții este prezența instituțiilor și caracteristicilor democratice pe lângă aspectele tradițional autoritare. Kucima, de fapt, a ajuns la putere în 1994, prin alegeri concurențiale, declarând că vrea să-și conducă țară spre consolidarea democrației; în timpul mandatului său, alegerile au continuat să se desfășoare la termene regulate și au fost mereu caracterizate de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
noastră". Mișcarea lui Iușcenko a reușit să atragă diferite facțiuni naționaliste și liberale, multe dintre care în anii precedenți îl susținuseră pe președinte, creând un front de opoziție destul de definit. Și aceasta deoarece Kucima, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în regimurile autoritare, nu a fost niciodată susținut de un partid unic și puternic, ci de o coaliție de partide ale oligarhiei foarte volatile al căror obiectiv era deținerea puterii fără nicio orientare clară ideologică. Fără să intrăm în detalii asupra acestor partide
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
au acționat în apărarea propriilor privilegii și ca reprezentanți ai altor actori cheie ai sistemului (ex.: CSM). Motivațiile cele mai adânci ale acestui comportament trebuie căutate, după cum am aprofundat în cel de-al treilea capitol, în stagnarea cauzată de regimul autoritar care s-a prăbușit în 1989. Continuitatea acelui regim, parțial existentă și azi în rândul personalului și al structurilor administrației publice și judiciarului, continuă să influențeze rezultatul procesului de reformă pe care se ostenește să o înfăptuiască o parte a
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
al structurilor administrative și judiciare, ci este reprezentată și de aceeași clasă politică ce încearcă, în zadar, să obțină posibile beneficii din apropierea de UE, făcându-le să coexiste cu practici și obiceiuri a căror origine directă se regăsește în regimul autoritar. Situația Ucrainei este, în schimb, diferită; s-a spus deja că factorul cel mai ușor perceptibil este acela al lipsei unei acțiuni credibile din partea UE, dar există și alte aspecte deosebit de relevante pentru explicarea motivațiilor slabelor rezultate în materie de
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
referă la unele instituții de stat, la sistemul judiciar și la administrația publică, cruciale în discursul continuitate/discontinuitate cu regimul precedent. După cum reiese din literatura asupra democratizării, sistemul judiciar și administrația publică reprezintă pilonii practicilor și obiceiurilor dezvoltate în timpul regimurilor autoritare. Analiza noastră confirmă aceste considerații și ne conduce spre ipoteza că, tocmai din cauza acestei particularități a acestor două sectoare de policy, acțiunea UE este mai puțin eficientă în aceste sectoare, pe termen scurt. 6.5. Contribuția acestei cercetări la literatura
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
asupra influenței UE și la alte țări din afara Europei Centrale ar putea contribui la verificarea exactității acestei ipoteze. Factorul comun al celor trei cazuri este reprezentat de prezența, în special în domeniile tratate de noi, a moștenirilor (legacies) din regimurile autoritare precedente. Rezultatele acestei lucrări evidențiază în mod suficient de limpede că acestea continuă să influențeze procesele de reformă internă din cadrul statelor. De reținut că aspectul interesant și, într-un anume sens, nou al acestei cercetări este focalizara asupra celor două
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
analiza teoretică a obiectului activității noastre de cercetare. 49 Ágh, în textul deja citat, susține că se pot distinge trei faze de studiu asupra democratizării: prima se dezvoltă la sfârșitul anilor 80 și se concentrează pe studiul tranzițiilor de la regimurile autoritare (a se vedea O'Donnel, Schmitter și Whitehead (1986); cea de a doua se dezvoltă în prima jumătate a anilor ‚90 și se focalizează pe tranziția democratică în domenii precise (a se vedea Pridham 1995); cea de-a treia analizează
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
legii, s-a ajuns la alegerea unui președinte (B.Tadic), despre care vom vorbi mai târziu. 125 Concluziile Consiliului Uniunii Europene Relații Externe, 11 octombrie 2004. 126 Cei doi autori utilizează această definiție pentru a cuprinde o serie de regimuri autoritare, care în unele faze au prezentat deschideri față de instituțiile democratice, în special, recurgerea la alegeri. 127 Alegerile locale din 1996 au marcat victoria opoziției democratice în 36 de orașe, printre care și Belgrad. Miloșevici nu a recunoscut această victorie și
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
95% din voturi. 149 Autorul unui recent articol (2005) susține că trei cazuri de tranziție, Serbia, Georgia și Ucraina, prezintă unele caracteristici distinctive care le diferențiază de alte cazuri din zona ex-comunistă. 150 Diamond (1996) identifică cinci tipuri de regim (autoritar, pseudo democrație, democrație electorală, democrație mediană, democrație liberală). Primele două tipuri țin de genul autoritar, în vreme ce celelalte trei de genul democratic. 151 Negocierile dintre Serbia și UE au fost blocate în mai 2006 din cauza slabei colaborări cu ICTY. Numai după
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Serbia, Georgia și Ucraina, prezintă unele caracteristici distinctive care le diferențiază de alte cazuri din zona ex-comunistă. 150 Diamond (1996) identifică cinci tipuri de regim (autoritar, pseudo democrație, democrație electorală, democrație mediană, democrație liberală). Primele două tipuri țin de genul autoritar, în vreme ce celelalte trei de genul democratic. 151 Negocierile dintre Serbia și UE au fost blocate în mai 2006 din cauza slabei colaborări cu ICTY. Numai după aprobarea unei noi constituții în octombrie 2006 și după alegerile politice din ianuarie 2007, UE
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
această Prefață manifestându-și încrederea prin social media. Că și cercetător postodoctoral, în ultimii doi ani am investigat rolul social media în comunicarea politică din România, dar și funcția rețelelor sociale în procesul de democratizare a țărilor ieșite de sub regimuri autoritare sau dictatoriale. Ipoteza mea nu este una optimistă cu privire la modul cum pot fi folosite social media în comunicarea politică. Prezidențializarea democrației, star-sistemul, new populism-ul originar în new media sau tehno-populismul, sunt semnele că accesul de masă la social media
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
ce urma să fie aplicat în cazul tuturor deciziilor, în așa fel încît să fie siguri că în marină nu se spune altceva decît adevărul gol-goluț. Însă, în timp ce o asemenea procedură ar putea fi posibilă și utilă într-o comunitate autoritară și relativ omogenă precum Flota Regală, ar fi lipsit de sens să se încerce același lucru în majoritatea contextelor în care se dispută puterea și unde cuvintele sînt arme cu conotații problematice. Nicăieri nu se vedea mai clar această situație
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cunoscute de un cititor chiar și cu o cultură medie. Cine n-a citit Robinson Crusoe? Ceea ce poate fi observat din capul locului și asigură o largă accesibilitate romanului lui Defoe este ignorarea scrisului frumos, respingerea retoricii redundanței ornamentale devenită autoritară În literatură. Stilul simplu de prezentare a faptelor, concentrarea pe detaliul concret, precis, pe faptul mărunt de viață, pe redarea celor mai palpabile Însușiri ale obiectelor, chiar dacă pare cititorului mai pretențios un soi de subliteratură, este gustat poate tocmai pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pace separată" (Doyle 1986: 1161; Fukuyama 1992: xx). Aceasta nu înseamnă că ele sunt mai puțin înclinate să facă război cu statele nedemocratice, și Doyle are dreptate în a sublinia că democrațiile au o poftă sănătoasă pentru divergențe cu statele autoritare, după cum au demonstrat-o conflictele din Orientul Mijlociu și din Asia Centrală. Dar tot acest fapt sugerează că cea mai bună probabilitate de a pune capăt războiului dintre state rezidă în răspândirea guvernelor liberal-democratice de-a lungul globului. Extinderea zonei de pace
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
violarea masivă a drepturilor omului în conflictele civile, de regimuri care sunt în stare de război cu fracțiuni ale propriei lor populații, de guverne precum cel taliban din Afganistan care oferă găzduire unor organizații teroriste ca Al-Qaeda, și de regimuri autoritare precum cel din Irak sub Sadam Hussein, pe care Statele Unite și Marea Britanie îl bănuiau că ar putea furniza arme de distrugere în masă unor organizații teroriste, al căror scop era acela de a aduce cât mai multe suferințe populațiilor civile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe relația putere-cunoaștere și cu abordarea lui genealogică, este de a demonstra că multe dintre problemele studiate în Relațiile Internaționale nu sunt doar chestiuni de epistemologie și ontologie, ci de putere și autoritate; ele sunt lupte pentru impunerea unor interpretări autoritare ale relațiilor internaționale. După cum Derrida (2003: 105) însuși spune într-un interviu acordat după 11 Septembrie: "Trebuie să recunoaștem aici strategiile și relațiile de putere. Puterea dominantă este una care reușește să se impună și, astfel, să legitimeze, să legalizeze
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în perioada absolutismului a adus cu sine o paletă de interese, precum controlul religiei din propriul teritoriu, urmărirea drepturilor de succesiune dincolo de acel teritoriu și strivirea mișcărilor naționaliste. La fel, a fi o democrație liberală astăzi încurajează intoleranța față de regimurile autoritare și preferința pentru capitalism și piața liberă. În al treilea rând, constructiviștii consideră că agenții și structurile sunt constituiți în mod reciproc. Structurile normative și ideaționale condiționează, desigur, interesele și identitățile actorilor, însă acele structuri nu ar exista dacă nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de bani transnaționale sau traficul de carne vie; simboluri mondiale cum este Cosmopolitan cuceresc culturi străine și le pregătesc pentru atacul violent al capitalismului occidental; iar oamenii se organizează în familii, biserici și comunități de rudenie pentru a detrona regimuri autoritare și pentru a milita pentru pace în fața conflictului brutal (Cockburn 1998; True 2003). Concentrarea asupra politicii marginale discreditează asumpția că puterea este ceea ce iese de pe țeava puștii sau decurge din declarațiile liderilor lumii. Într-adevăr, eforturile feminiștilor de a reinterpreta
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]