2,820 matches
-
sau ale versificatorului local Pachomie Avramescu. Virgiliu Popescu traduce mici bucăți literare sau fragmente din scrierile lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise în graiul bănățean ș.a. Au mai colaborat Anastasia și Letiția Tempea, Leontin Simionescu și M. Besanu. R.Z.
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
învățător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul religios în limba română. Din 1812, timp de optsprezece ani, a fost profesor la Școala Normală din Arad, director, din 1830, al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în limba română din Banat. Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici români bănățeni; Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1822, și Fragmente din viața și faptele lui, Caransebeș, 1923; Vincențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 65-74; Popovici, Studii, I, 271-272; Ist. lit., II, 106-109; Constantin Diaconovici-Loga. Studii, Timișoara, 1971; Aurel Cosma, Prin Timișoara
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici români bănățeni; Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1822, și Fragmente din viața și faptele lui, Caransebeș, 1923; Vincențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 65-74; Popovici, Studii, I, 271-272; Ist. lit., II, 106-109; Constantin Diaconovici-Loga. Studii, Timișoara, 1971; Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Timișoara, 1977, 20-29; Dicț. lit. 1900, 277-278. S.C.
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
Filosofie, secția ziaristică a Universității din București. Angajată redactor la ziarul timișorean „Drapelul roșu” (1955-1957 și 1962-1972), la Studioul Teritorial de Radio Timișoara (1957-1962), funcționează din 1972 la revista „Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o cronică semnată Valentina Cocișiu. De-a lungul anilor a colaborat la „Scrisul bănățean” (frecventând și cenaclul tinerilor creatori grupați în jurul revistei), „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica”, „Reflex”, „Paralela 45” (supliment al ziarului „Renașterea bănățeană”), „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
și 1962-1972), la Studioul Teritorial de Radio Timișoara (1957-1962), funcționează din 1972 la revista „Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o cronică semnată Valentina Cocișiu. De-a lungul anilor a colaborat la „Scrisul bănățean” (frecventând și cenaclul tinerilor creatori grupați în jurul revistei), „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica”, „Reflex”, „Paralela 45” (supliment al ziarului „Renașterea bănățeană”), „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Românul american” (Detroit, SUA) ș.a. Debutul editorial s-a produs în 1972, cu Anotimp de
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o cronică semnată Valentina Cocișiu. De-a lungul anilor a colaborat la „Scrisul bănățean” (frecventând și cenaclul tinerilor creatori grupați în jurul revistei), „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica”, „Reflex”, „Paralela 45” (supliment al ziarului „Renașterea bănățeană”), „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Românul american” (Detroit, SUA) ș.a. Debutul editorial s-a produs în 1972, cu Anotimp de aur, carte de reportaje, care prin priza la real, dispoziția pentru comunicare și suflul poematic anunțau certe calități de prozator. În
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
și 8 ianuarie 1920, având subtitlul „Organ național-politic”. Proprietar-editor și director a fost Valeriu Braniște (1901-1919), iar pentru ultimele numere, Mihail Gașpar (1919-1920). Redactori responsabili sunt Corneliu Jurcă (1901-1915) și Nicolae Jugănaru (1916-1920). D. era purtătorul de cuvânt al intelectualității bănățene în perioada de pregătire a Unirii din 1918. În programul său, publicația se declară neaservită vreunei grupări politice, regionale sau confesionale. În paginile ei se află, alături de articole politice care marchează momente esențiale din perioada 1901-1920, studii și informații cu
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
1901-1920, studii și informații cu caracter istoric, etnografic și folcloric. În „Foița «Drapelului»” apar, număr de număr, versuri și proză, texte originale sau traduceri. Sunt inserate versuri de G. Coșbuc, P. Dulfu, Lucian Costin, Mia Cerna, G. Gârda (în grai bănățean). Semnează proză scurtă G. Catană, M. Teliman, I. Agârbiceanu, M. Gașpar; debutează cu schițe Vasile Netea. Sunt publicate cercetări de istorie a literaturii, comentarii, recenzii, având ca autori pe M. Gașpar, I. Velcean, Emil Isac, Nicolae Iorga. D. a promovat
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, Proză scurtă, O, 1981, 1; Voicu Bugariu, A privi cu răbdare lumea, LCF, 1981, 7; Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene, VIII, Suceava, 1997, 55; Ion Marin Almăjan, Panorama existenței unui oraș, „Renașterea bănățeană”, 1997, 2216; Simona Popovici, Hologramă a orașului în 45 de... „Povestiri”, „Agenda zilei” (Timișoara), 1997, 122; Nicolae Havriliu, Joc între iluzie și realitate, „Anotimpuri literare”, 1997, 20. R.B.D.
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și Pind, „pădurarii de foc” ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având totodată
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
1995 (în colaborare); Octavian Doclin, Climă temperat continentală - Temperate Continental Climate, postfață Lucian Alexiu, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între rigorismul și „fantezia” „noii critici”, „Timpul” (Reșița), 1992, 225; Adrian Dinu Rachieru, Ada D. Cruceanu, „Radu Stanca - dramaturgul”, „Renașterea bănățeană”, 1992, 813; Al. Piru, Teatrul poetic, „Dimineața”, 1993, 28; Cornel Ungureanu, Corina Ciocârlie, Nicolae Oprea și alți optzeciști întârziați, O, 1993, 11; Cornelia Ștefănescu, Dramaturgul, JL, 1993, 37-40; Mircea Popa, „Radu Stanca - dramaturgul”, L, 1994, 9; Geo Vasile, „Și suntem
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
ajunge la Catedra de istorie medie a României ca asistent al profesorului David Prodan. În „Făclia” din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, H. își reia activitatea publicistică după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie îi apar în „Scrisul bănățean” și „Luceafărul de ziuă” (1956-1957). Din 1959 se transferă la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde, la Facultatea de Filologie, mai bine de un sfert de secol predă - după G. Călinescu și Al. Dima - estetica. Își susține doctoratul în
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
, Dorina (14.VIII.1887, Bratca, j. Bihor - 2.II.1979, Huningue, Franța), poetă și prozatoare. Debutează cu versuri publicate în revistele bănățene „Fruncea” și „Foaia diecezană”. În 1933 i se publică romanul științifico-fantastic Cataclismul anului 2000, unde se imaginează sosirea unor marțieni care determină o metamorfoză a civilizației de pe Terra. În 1960 I. se stabilește în Franța, de unde trimite versuri revistelor din
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
pe suflet (1996), este o radiografie a Securității, precum și a vieții literare contemporane îndeosebi din Banat. Multe pagini sunt consacrate evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la răsturnarea dictaturii. Tangou la Piave (1990) recompune biografia tumultuoasă a rapsodului popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse o seamă de poeme inedite ale poetului, documente, facsimile și imagini necunoscute din existența și opera acestuia. Apar, de asemenea, numeroase personaje ale culturii și literaturii bănățene. La Țebea cerul este tricolor (1997) are în sumar reportaje al căror scop este întreținerea cultului pentru Avram Iancu, chipul revoluționarului conturându-se din relatarea unor întâlniri cu cei care îl prețuiesc. În aceeași tematică se înscrie volumul Cântece de pe
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
preda istoria literaturii române la Institutul Pedagogic și la Universitatea din Craiova (1960- 1987). Obține titlul de doctor în filologie cu o teza publicată sub titlul Poetica minulesciană (1986). Debutează în 1957 în revistă „Steaua”, colaborând apoi la „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. Participa la volumele colective Sub semnul revoluției (1959), Caiet de poezie (1964), Patos contemporan (1965), Împlinire (1966), Continuitate (1970), 46 scriitori în dialog cu județul Dolj (1977), „Ramuri” (1980), Almanahul „Ramuri” (1983). Semnează și Șină Leonte
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Volumele sale reprezentative sunt Sinteză și originalitate în cultura românească (1991), Divin și uman în spiritualitatea românească (1994) și Bizanțul (1995). Privite în ansamblu, aceste studii sunt axate pe ideea „omului complet
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1923, 520; Lovinescu, Critice, I, 105; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 28-42; Octavian Goga, Precursori, București, 1930, 135-152; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 37-50; Ion Breazu, Ilarie Chendi, în Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, îngr. și pref. Ion Breazu, Cluj, 1937, 199-200; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. (1937), 21-22; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, I, Timișoara, 1939, 65; [Ilarie Chendi], SDL, VIII, 215-220; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940, 285-287; G.
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
IV-lea, apoi al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1959-1964). Mai întâi profesor la Hunedoara și, din 1978, la Deva, lucrează, în continuare, ca metodist cultural în același oraș. Debutează cu proză (schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]