11,781 matches
-
stabilite pe grade de rudenie de sânge și de șpriț. Băieți deștepți sunt și aici, domni care au reușit să supraviețuiască oricăror șefi, șezând de o viață în antecamere, barând cu prudență maximă accesul neaveniților, bucurându-se de sinecure nici măcar bănuite de plebe. Din când în când, ei scriu și cărți, care sunt nici prea-prea, nici foartefoarte, tocmai bune pentru topurile trâmbițate peste tot. Când dai de o cronică la o carte, nu trebuie să-i citești conținutul, fiind destul să
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
deși se simte mai apropiat de sărbătoarea iubirii la români, Dragobete, nu va pregeta să sărbătorească și Valentine’s Day. "Pe model american, eu și cu fiul meu mai sărbătorim și Valentine’s Day. (...) Ca de obicei, în fiecare an, bănuiesc că voi fi nevoit, de bunăvoie și neavând încotro, să-mi scot soția într-un loc frumos de Valentine’s Day, ca să ne reînnoim jurămintele", a declarat Valeriu Zgonea, râzând, scrie Mediafax. Menționând că pe el îl cheamă și Valentin
Zgonea știe ce va face de Valentine’s Day: Sunt, ca orice fecioară... () [Corola-journal/Journalistic/32406_a_33731]
-
reciti o carte). Excluderea se produce din amândouă sensurile. Lumea o refuză pe cea neacomodată cu legile ei, nu o dată aspre, iar eforturile poetei nu sunt decât pentru îndepărtare, pentru exil consimțit. Și pentru desprindere de o prezență niciodată numită, bănuită cu asupră de măsură, excizată elegant dintr-o viață căreia-i ajunge amarul ei: „Și moartea ta ce blând răni/ Răgazul meu până la moarte!// Însingurați și plumburii/ Ne-am îngropat în câte-o carte.// Cu-aceste șiruri fără vină/ Care
„Ce pierzi lipsind...“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3272_a_4597]
-
Fritz!” La masă totul a încremenit. Was? Doctorul își privi cu tristețe oaspetele. Eliberează ostaticii, Fritz! repetă. Libera obsides! Îndrăznești?... Indignarea nu-l lăsă pe colonel să continue. Îndrăznești să-mi dai tu mie ordin? Era fraza pe care o bănuiseră toți chiar înainte de a fi rostită. Cicatricele i se înroșiseră, apoi chipul îi deveni alb ca hârtia. Îndrăznești chiar să-mi repeți cuvintele în latinește? Ai înnebunit, Gurameto. Stăpânul casei ridică din umeri, gest care putea fi interpretat în mai
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
un fel de substitut matern, o materializare a reveriilor personajului principal, reverii venite dintr-o copilărie frustrată) și Agnes Wickfield (cea de-a doua soție a protagonistului, exponentul palierului maturității lui). Construcția în trepte a psihologiei lui David Copperfield încredințează, bănuiesc, orice cititor actual al romanului că valoarea lui Dickens trece dincolo de arta melodramei.
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
iubește cultura. Întîlnirea de pe strada Arcului Pe Dragomir l-am cunoscut în 1976 la el acasă. Cu ceva vreme în urmă, Noica îi dăduse cartea mea despre tragic, „o fenomenologie a limitei și depășirii“, care tocmai apăruse la Editura Univers. Bănuiesc că voia să îi arate ce se mai petrece prin „lumea filozofică“ de la noi și, poate, să se mîndrească cu una dintre isprăvile „copiilor“ lui. „Dinule, Dinule — ne-a povestit mai tîrziu Sănduc Dragomir că îi spunea lui Noica —, vezi
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
altă parte, vă spun clar că Iohannis nu va fi, nu dorește să fie candidat și nu avem acestă ipoteză cu rocada. Asta-i comică cu rocada. Dacă s-a întâmplat, sunt eu de vină și cu Iohannis să ne bănuiți de asemenea găinării și pe noi?". Mugur Isărescu, candidat supriză? Despre Mugur Isărescu, Crin Antonescu a spus că "dacă ar apărea să candideze, ceea ce eu nu cred, nu ar fi acea surpriză absolută. Mugur Isărescu este o candidatură ipotetică despre
Antonescu despre o surpriză la prezidențiale: DOMNUL ALTCINEVA by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29856_a_31181]
-
tribună liberă În care fiecare cititor, indiferent de opțiunile sale politice, de Încărcătura culturală, istorică sau de ideologiile pe care le-a Îmbrățișează, a găsit articole diferite, clare, documentate ce Îi stârnesc interesul. O publicație a tot cuprinzătoare datorită colaboratorilor, bănuiesc voluntari, așa cum am fost și la CURENTUL de la München. Nu pot să nu amintesc pe cei ce au scris și scriu această publicație, Începând cu Aurel Sergiu Marinescu a cărui memorie ștefan Străjeri o păstrează publicându-i in fiecare număr
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
al cărei director eram. La câteva săptămâni după apariția cărții, am fost chemat de Suzana Gâdea, ca să-mi arate aproximativ cinci pagini de extrase din roman, cu «un conținut dușmănos». Frazele fuseseră transcrise, eliminându-se orice comentariu, ca să nu se bănuiască cine a făcut delațiunea. Am ripostat că editura nu a tipărit fragmentele din cartea lui C. Țoiu, ci cartea lui Țoiu! Că respectivele fragmente fac parte dintr-un context, reprezintă puncte de vedere combătute de alte personaje etc.”13 Fenomenul
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
aveți vreun stăpân ori stăpâna, vreo firma care se ocupă de voi? Avem un stăpân, da, se grăbiră ele să răspundă, însă nu l-am zărit niciodată. Ne trimite doar scrisori, toate primim scrisori de la el. Epistole de serviciu, am bănuit eu, rostindu-mi bănuiala cu voce tare. O, nu, mă corectară femeile-papusi, sunt scrisori de suflet. Cobră se miră, într-un târziu, și el: bărbatul acela, stăpânul, cum îl numiți, va scrie tuturor epistole grave? O, nu, îl corectară femeile-papusi
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
singură: Armânamea. Nu am putea jura - ca un om care cunoaște ce-i depărtarea expatrierii - că, în sufletul prietenei și colegei noastre nu sălășluia, uneori, o discretă însingurare de exil, discret ascunsă, pe care nici armânamea, nici românimea nu o bănuiau... Stihurile ei armânești pline de sensibilitate din volumele Di nuntru și-di nafoară și Neuri reflectă uneori această stare. 2. Anii se scurg. Odată cu ei, lovituri grele ale soartei. Printre dispariții dramatice, fulgerătoare - cu doliul dureros al pierderii lui Toma
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
Dă-i drumul, scrie, scrie, nu te jena. Ai văzut vreodată tîmplar inhibat de mesele, de taburetele, de paturile, de dulapurile făptuite? Fierar avînd mustrări de conștiință între două lovituri zdravene de ciocan pe nicovala scînteietoare? Demult, demult (la Doldasca!), bănuiai c-ar trebui să continui cam așa: proză, proză... Însă nu oricum, nu. Plănuiai cu migală, tăinuindu-ți intențiile chiar de personajele îndrăgite-n tartajele teribililor autori, trăgîndu-le clapa, ascunzîndu-le secretele cățărate pe pereți în hărțile unor ținuturi imaginare, posibile
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15170_a_16495]
-
știa cu cine are de a face... Nu funcțiile le obținea omul nostru prin formațiunile ce-i concreșteau pe corp, ci aceste apariții se iveau ca o premisă a avansărilor sale. Nici domnul prim-ministru și nici consilierii domniei-sale nu bănuiau acest lucru! Ei porneau de la poveștile doamnei Ingemar, o femeie deosebit de cumsecade și de săritoare, însă lipsită de adevăratele cunoștințe de specialitate medicală.) Peste doar două luni, enigma medicală fu rezolvată, fără nici o posibilitate de tăgadă: cel de al treilea
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
aceea am fost credincios Sistemului, credincios la modul indiscutabil. Sistemul deschisese pentru mine o poartă în zid, ca să zic așa. Acolo unde credeam că se termină lumea, el mi-a oferit niște întunecate zone mirifice pe care le așteptasem, le bănuisem, de care aveam nevoie ca să mă împlinesc, dar la care nu bănuiam că voi avea acces fiindcă nu deslușeam vreo cale care să ducă într-acolo. Cum am ajuns înăuntru m-am simțit ca un pește în apă. Am descoperit
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
mine o poartă în zid, ca să zic așa. Acolo unde credeam că se termină lumea, el mi-a oferit niște întunecate zone mirifice pe care le așteptasem, le bănuisem, de care aveam nevoie ca să mă împlinesc, dar la care nu bănuiam că voi avea acces fiindcă nu deslușeam vreo cale care să ducă într-acolo. Cum am ajuns înăuntru m-am simțit ca un pește în apă. Am descoperit dintr-odată plăcerea de a produce suferință fizică semenilor mei. Este o
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
că, dacă o făcea, nu lăsa să se vadă acest lucru: închidea ochii, trăgea adînc aer în piept și-și recita rolul... Lucrul cel mai cumplit, pe care fără discuție l-a presimțit, sau pe care a început să-l bănuiască pe la mijlocul întîlnirilor noastre, lăsîndu-mă să pricep asta, era imposibilitatea conceperii acestor două marionete ca niște simple păpuși mecanice, cu alte cuvinte inconștiente de subtilitățile și subtilizările de informații care circulau înlăuntrul careului nostru; repet: lucrul cel mai cumplit nu era
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
Ah, scrisorile, reîncepu el; scrisorile au fost punctul de pornire al neînțelegerii dumneaei" - făcu un gest înspre doamna S. " Aveam nevoie de un pretext pentru a evoca imaginea mătușii mele, și scrisorile erau un pretext ideal. Doamna S. nu a bănuit nici o clipă ce se ascunde în spatele acestor scrisori...", lăsă el fraza neterminată. " Dar ce se ascunde?...", interveni ea, cu o cumplită presimțire. " Nimic!", strigă el triumfător. " Nimic - pentru că nu există! Mătușa mea nu a lăsat în urma ei nici o scrisoare..." ("Trebuia
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
se considera a fi un gol cultural dintre domniile voievozilor Mircea cel Bătrân și Radu cel Mare - mai precis dintre anii zidirii mănăstirilor Cozia (1388) și Dealul (1500) -, pus pe seama vicisitudinilor istoriei, constatai că, în fapt, acest gol nu existase. Bănuiesc că, tot așa, perioada pe care ai considerat-o stearpă, din viața ta, a fost, în realitate, plină de înfăptuiri, în necurmata luptă cu cuvântul. Romanele pe care nu le-ai putut scrie în acei ani ai restriștei și ai
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
răzbiseră apele minerale în fântâna popei și că peste oameni avea să vină belșugul ca peste cei de la Sărățeni... Rumânii se opreau la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era și multă cărăușie, țăranii din alte sate se opreau la fântâna popei, beau și-și adăpau boii și caii. Părintele Grigore
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
în nopțile atâtor călătorii, ani de-a rândul, prin vasta provincie a țării", se vede dintr-o dată blocat, poprit pentru cine știe cât timp, țintuit după gratii până când i se va lămuri cazul de către autoritățile statului, dacă i se va lămuri vreodată. Bănuia ce se întâmplase: cineva din administrația morii Buștean, al cărei voiajor comercial era Istrăteanu, îl reclamase pentru nereguli financiare pe care le-ar fi făcut în tranzacțiile cu clienții, iar acum Justiția urma să ancheteze, să verifice temeinicia acuzațiilor și
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
Midia". Comanda acest vas prin Dardanele când o cablogramă îl recheamă de urgență să ia un călător pe bord din portul Burgas. Deși secundul, ofițerii de bord, până și bucătarul vasului îl sfătuiesc, îl imploră să nu se întoarcă, deoarece bănuiau o cursă ce i se întindea, el le declară că a fost întotdeauna supus ordinelor Amiralității și nu se poate dezice nici de astă dată de la disciplina de o viață. Se întoarce deci în portul bulgar, unde îl așteptau agenții
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
mult. Iar gazetăria sa este de o mare calitate, inconfundabilă. De altminteri, și ca prozator este autor de patentă, Paradisul suspinelor fiind o capodoperă. Și celelalte, Lunatecii și Venin de mai se-nscriu, prin valoarea lor, la același capitol, deși se bănuie unele intervenții străine în text, la editare, după moartea sa. în timpul războiului, îl întâlnim pe Vinea la Constanța. Sunt fotografii pe un vas, cu comandorul Mocanu. Ce știți în privința aceasta? Vinea era un îndrăgostit de mare. A fost, în timpul războiului
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
blestema soarta, toracoplastia... Ca să-i acopăr ritmul delicios-infernal, mă concentram intens pe imaginea sorei zărite ziua. Îi șopteam, o mîngîiam... Al treilea pacient (oricînd există și un al treilea!), în vîrstă, înțelepțit de peregrinări prin fel de fel de sanatorii, bănuind că nu dorm, mă sfătuia blînd: să nu care cumva să accepți operația... Nu te da... Nu m-am dat!
Cui îi place să interpreteze? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16159_a_17484]
-
tot omu' li tai po bo yin râ queneau - eminescu - fenomene de invizibilitate maximă descrise de alexandru ecovoiu cu o minge de fotbal din vitrine nocturne de bucurești de lângă gara de nord vitrine cu liniște adâncă din care se poate bănui un fel de minereu-cuvânt în care s-ar putea adăposti confrerii de lumină ce le simt în nopțile de iarnă șoptind când opăresc ceai verde aud acele șoapte complicate și inconsecvente ca de trubadur mon amour periuța de dinți a
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
Bărbat și femeie - Poetul și-a închiriat Umbra pentru o idee. SUPRADIMENSIONARE Drumul intrase-n pământ. Fugise de noi ca la jurământ. Doar gândul tău năbădăios din fire Se zbenguise liniștit în potire. Noaptea dădea să cadă pe orizont. Nu bănuia de vreun complot. Cum să te prefaci, iubito de zi, Dacă în firea ta nu există a fi? Chiar când vântul nu bate agale, Lemnul din tine coboară pe cale, Dorește să devină blând, De parcă elanul meu nătâng S-a risipit
Poezii by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/2596_a_3921]