5,357 matches
-
mare care urma să distrugă lumea în anul 1000. Un obicei cu totul original este, răsturnarea pe podeaua casei a unui recipient cu frișcă, care este simbolul unui an cu noroc, un an de abundență. Dar să ne îndepărtăm de bătrâna Europă! Bolivia și Chile - Anul Nou al culturilor aimara (Bolivia) și mapuche (Chile). Sărbătorirea prin ritualuri ancestrale de slăvire a divinităților, iar în cultura tiwanakota, Anul Nou este sărbătorit prin mulțumiri aduse divinităților Pachamama (Mama pe pământ) și Tata Inti-tatăl
ÎN PREAJMA ANULUI NOU 2017 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371739_a_373068]
-
în: Ediția nr. 1636 din 24 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Știau bătrânii a povesti pe vremea copilăriei mele... Duminica și în zilele de sărbătoare, bătrânii satului, femei și bărbați, se adunau într-o poiană. Bătrânii în “ceata” lor, iar bătrânele în alt grup, separat de al bătrânilor. Fiecare grup avea lucruri tainice de împărtășit, așa că stăteau cât mai la distanță unii de alții. Poiana semăna cu « poiana lui Iocan » descrisă, atât de plastic, de Marin Preda în romanul „Moromeții”. Până la
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
Fiecare grup avea lucruri tainice de împărtășit, așa că stăteau cât mai la distanță unii de alții. Poiana semăna cu « poiana lui Iocan » descrisă, atât de plastic, de Marin Preda în romanul „Moromeții”. Până la 11 ani n-am lipsit de la întrunirile bătrânelor satului. Eram singurul copil admis în preajma lor pentru că nu le deranjam și nici nu le întrerupeam din povestit. Stăteam cuminte într-un colț și ascultam povești pline de tâlc. Deși erau femei fără carte știau a povesti minunat... Povesteau atât
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015 m-a surprins cu un stil original, bine dozat între cele două haruri
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână.Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015;m-a surprins cu un stil original, bine dozat între cele două haruri
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
scaunul, pătruns de respect și simpatie față de ea, s-a repezit să aducă tușiera de pe masa de lucru a domnișoarei grefier, care rămăsese blocată de spectacolul la care asistase în tăcere. Foarte vioi, s-a întors din doi pași lângă bătrâna doamnă, i-a prins repede degetul să-l apese cu forță pe buretele îmbibat în tuș și apoi pe fiecare hârtie în parte. După una sau două „semnături”, obosită și nemulțumită, doamna Eleonora l-a oprit, vorbindu-i: - Ho, de
PARTAJUL (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369263_a_370592]
-
ei și însoțitorii lor au părăsit sala, manifestându-și gălăgios bucuria. Instanța de judecată și-a urmat cursul. S-a anunțat următorul dosar și s-au strigat părțile. Când s-a declarat procedura îndeplinită, judecătorul a rămas uimit să vadă bătrâna pe scaunul său, singură, în mijlocul sălii. S-a uitat la grefierul de ședință, întrebător. Fata a ridicat din umeri, la fel de contrariată ca și el. Ușor iritat de situația creată, președintele instanței s-a adresat jandarmilor prezenți în sală: - Mergeți, domnilor
PARTAJUL (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369263_a_370592]
-
doctoru' pe listă, a lămurit el observând că cei sosiți din capitală îl privesc nedumeriți. - Oricum, nu putem sta în stradă, sub soare. Mama e obosită deja. Nu se simte bine, i-a prevenit Florica, cu adevărat neliniștită de starea bătrânei. Nu putem fi primiți mai repede? - Nu cred, a zis Vasile morocănos, privind într-o parte. Au programul afișat pe ușă. - Nu se poate vorbi cu judecătorul să ne primească? Dacă ar merge unul din noi să-l roage... Eu
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
capul pe umărul stâng. - Să mergem, a hotărât Costică. Pe hol sunt niște bănci. Să-i facem mamei loc să stea... și să intre careva să-l roage pe judecător... Se întreceau care mai de care s-o ajute pe bătrână. Au așezat-o pe o bancă după ce niște oameni mai tineri au văzut-o și s-au ridicat. Era lume multă pe acolo. Unii intrau și alții ieșeau, antrenând mișcarea aerului îmbâcsit de mirosul greu ce scăpa la fiecare folosire
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
de mirosul greu ce scăpa la fiecare folosire a ușii singurului grup sanitar situat în clădirea judecătoriei. Câțiva jandarmi, cu bonetele prinse sub centură pe lângă tocul pistolului, se zgâiau la ei întrebându-se de ce sunt atât de mulți în jurul unei bătrâne. Tot așa contrariată i-a privit și o fată îmbrăcată în robă de grefier care ducea în brațe un teanc de dosare. Nedumerirea ei a fost lămurită de Evdochia. S-a ținut după ea până la ușa înaltă, oferindu-se să
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
priviri și câteva cuvinte în șoaptă, după care, mai sobru și impunător decât era și așa în roba sa neagră ce cădea elegant pe trupu-i uriaș, de la înălțimea fotoliului fixat pe piedestal, judecătorul s-a adresat sălii: - Avem acolo o bătrână bolnavă, nu se vede? Oferiți-i un scaun, vă rog! Nu s-a deranjat nimeni. Majoritatea oamenilor stăteau pe bănci. Un jandarm din cei patru aflați în sală, cel mai solid dintre ei, cu burta căzută mult peste centură și
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
la gură. Capul femeii era într-o poziție prea incomodă pentru el. Nu era obișnuit cu gesturi de acest fel. S-au repezit cele două femei, aproape în același timp. Eleonora îi sprijinea capul și Ecaterina ținea paharul la gura bătrânei, lăsând să curgă două-trei înghițituri, puțin câte puțin. Erau mai atente să tragă cu coada ochiului, să vadă dacă lumea observă gestul lor mărinimos. Referință Bibliografică: PARTAJUL (2) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
din 08 noiembrie 2016. AMNAR UITAT Motto: „Ați terminat cu râsul?” Charles Kingsley - (Alton Locke) Era într-una din zilele acelea, cu ceața, de s-o tai cu cuțitul. Se auzeau voci nemulțumite de trafic ale obligaților să conducă, ale bătrânelor pieții și pantofii târșiți ai purtătorilor ce s-ar mai fi culcușit pe sub pilote în loc să se scoale și să meargă la școală ori grădiniță. Pe mine ceața nu mă deranja, chiar puteam spune, că pe undeva o așteptam. Intrată în
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
tot căutam, ceva. Citește mai mult AMNAR UITATMotto:„Ați terminat cu râsul?”Charles Kingsley - (Alton Locke)Era într-una din zilele acelea,cu ceața, de s-o tai cu cuțitul.Se auzeau voci nemulțumite de traficale obligaților să conducă,ale bătrânelor pieții și pantofii târșițiai purtătorilor ce s-ar mai fi culcușit pe sub piloteîn loc să se scoale și să meargă la școală ori grădiniță.Pe mine ceața nu mă deranja, chiar puteam spune,că pe undeva o așteptam. Intrată în
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
Pozele vechi din țară, din perioada interbelică, cu țărani la șezătoare, toți în costume naționale, au inspirat-o probabil pe Buni să ne vorbească de Nana Mariuță, femeie din Ineul de Cris, aflată la vârsta de 50 de ani, "o bătrână" în viziunea tinereții celor 18 ani pe care îi avea Buni atunci. Nana Mariuță, întrebată despre costumul ei național, ar fi răspuns: “D'apăi, domnișoara noastră, noi n-avem port național, ci numai hainele noastre de toată ziua ... ” Costumele specifice
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
minunata-nsămânțare. Că uit de tot uitând de toate, Ochii în piept mi se-mpreună M-aș face musulman eu, poate, Doar să mă-nchin la semilună. Iar ulmii, paltinii și brazii Parcă sunt stâlpi ce țin o urbe Legendele bătrânei Azii Când spun cu liniile curbe. În lumea strict dreptunghiulară Plină de colțuri și unghere Cu rotungirile de seară Vine o lume de mistere. Însă rămân român eu totuși Și mă prefac că nu pot crede În ape înstelate-n
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
Stai ușor,Dada....ușor...ușor...Stai că-ți spun.... - Ce-ți e și cu calculatoarele astea, nu mai ai nevoie de postaș! Cum de s-o putea așa ceva??!! Undeva , într-o dimineață de primăvară ,în fața unei case cu cedac, o bătrână ușor adusă de spate așteaptă. De atâta dor, i se preling lacrimi pe obrazul uscat. Pe ulița stîmtă intra încet trei mașini.Cînd zgomotul motoarelor s-a oprit, o larma de glasuri izbucnește: -Sărut-mâna, mama! -Sărut-mâna,mama! -Sărut-mâna,bunica! -Hello
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
următorul pasaj: "Dacă vorbești cu o femeie, fă aceasta cu inima curată. Spune-ți în gînd: "Așezat în această lume plină de păcate, vreau să fiu crinul fără pată, care nu se murdărește de mîlul în care crește." Dacă-i bătrînă, privește-o ca pe mama ta; dacă-i de un rang înalt, privește-o ca pe sora ta; dacă-i de condiție umilă, socotește-o ca pe-o soră mai mică; dacă-i o copilă, poartă-te cu ea cu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
era a mea“), însă doar jumătate din an, în rest, revine la condiția ei biologică normală. Șase luni este tânără, cu simțurile agitate într-o veșnică stare de euforic erotică, iar alte șase luni reintră în trupul stins al unei bătrâne de 70 de ani. Jumătate de an pe pământ și jumătate în Infern, ca Persephona. Asta se explică prin faptul că doctorul Tătaru fusese împiedicat să ducă tratamentul până la capăt, în consecință ele „vor trăi ca florile, după soare“. De
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
persoane (n. trad.). * Sangeac steag turcesc de culoare verde; diviziune teritorială în Imperiul otoman, subîmpărțire a unui pașalîc. (n. trad.) * "Văzui acești țărani în anul 1914 fugind de-austrieci și părăsindu-și ogoarele pe greabănele boilor, însămînțînd cu trupul lor bătrîna brazdă, fugeau de moarte să ajungă-n moarte, ținea atît de mult războiul, un naufragiu nesfîrșit. iar oamenii umblau puhoi pe drumuri și măsurau cu ponderea lor vidul de nu știu care spațiu-mbătați, ce șerpuia ca o frînghie în jurul grumazului, smucită
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui șevalet în spinare. Îmi spune: n-am fost niciodată bolnav. Pictura lui e una vesperal-melancolică. La Iași, Craiu, marcat o viață de-o maladie cronică, spunea de tînăr: o să mooor, o să mooor. Făcea o pictură foarte stenică. La demisol, bătrîna care mai avea o lună ca să facă suta. N-a mai apucat. În tinerețe, dactilografă, îi cunoscuse pe Sadoveanu, pe Topîrceanu ș.a. Deasupra patului, portretul ei, frumoasă! făcut de un maestru al picturii, Nicolae Popa, pe alt perete, niște "flori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suport. O iau spre Teatru. Să scap de scîrboșenia asta. La colț, mă ajung. Hei! zice bruta șoptit, o țigară, please! Dintr-un salt sînt în Parcul Teatrului. Teatrul! Să-l ocolesc? Nu. Intru. Ce inspirat! Ce desprindere! Aici, pe bătrîna scenă, se consumă, în lumina de torță a Renașterii, drama celor mai puri și mai tragici îndrăgostiți ai lumii. A, deci ăsta-i baletul promis de brunul meu elf al dansului. Să mă liniștesc, să văd, să aud! Plutirea celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
își făcea acordajul: să fie remarcată! Purta o pălărie de plajă, galbenă, cu panglici și flori. Trăsnet! Doar o stagiune. Pentru pălărie. De revenit la vivisecția lui Proust. Cvasimisoginul salonard împarte tranșant cele două categorii de femei: frumoasele tinere, urîtele bătrîne. "Primele, sculptate ca în marmură, cu trăsături definitive din care nimic nu poate fi schimbat, se macină ca statuile". Celelalte: "Bătrînețea are în ea ceva umil... ele sînt monștri și nu par să-și fi schimbat decît mirosul gurii". Dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prezintă admirația și respectul față de persoana dragă din copilărie: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie.” (Șt. O. Iosif, Bunica) Iarna este prezentată ca o bătrână săracă, ursuză, ca fiind „doamna gerului” ce lasă în urmă numai pâclă. „A intrat și baba-n sat... Cu cojoc de căpătat Cu năframă de furat, Cu catrință de aba. Scoate pâclă pe poteci, ... Și-a lăsat în urma ei Numai
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
gravare cu acul engl. burin, prin incizie; spre deosebire de gravarea în relief, prin corodare, aprox. acvaforte; Blake a mai folosit metodă intaglio și pentru ilustrațiile la Cartea lui Iov). Este asociat cu The Book of Ahania. Aici Blake relatează prin vocea bătrînei Eno ("aged Eno"), un bard feminin reprezentat rostind profeția sub "Stejarul veșnic" ("eternal Oak")12, crearea lui Urizen și originile ideologiei religioase. (Despre Eno Blake va spune în Vala, sau Cei patru Zoa sau Cartea lui Vala că este o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]