3,030 matches
-
dintre rudele și vecinii lor din satele de origine (Ciocănești și Iacobeniă, să vină și ei aici, dacă nu definitiv, cel puțin să-și cumpere o cât de mică parcelă de pământ. Aceasta cu atât mai mult, cu cât pe lângă belșugul cerealelor, pe care coloniștii le duceau toamna și le vindeau pe prețuri bune în vechile lor sate de munte, mai începuseră să recolteze struguri și fructe din viile și livezile plantate din primii ani ai venirii lor aici. Apoi și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe Dorotei, egumenul schitului Dălhăuți, pe eremitul Rafail, care își asigura traiul din copierea cărților Sfinților Părinți, pe Dometie, egumenul schitului Trăisteni. Îl cunoaște aici și pe schimonahul Proterie, ucrainean din Poltava, care, în fiecare zi la prânz hrănea din belșug păsările cerului care i se așezau pe umeri și pe cap, însoțindu-l la biserică pentru fiecare Liturghie. În timpul slujbei așteptau pe acoperiș, iar apoi îl însoțeau la fel, pe drumul de întoarcere, de la biserică până la chilie. Un alt monah
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
livezilor și roada bogată a pomilor fructiferi. El își amintește: „Aerul de la schitul acesta este foarte sănătos, apele de asemenea foarte sănătoase și ușoare, un izvor mare curgând în apropiere, iar alte câteva izvoare mai mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și o livadă cu meri, până la cincisprezece soiuri mari și diferite, o mulțime nemăsurată de pruni cu prune foarte mari și foarte dulci, iar nucii, care se aflau în fiecare grădină, rodeau din belșug multe nuci mari.”<footnote Vezi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și o livadă cu meri, până la cincisprezece soiuri mari și diferite, o mulțime nemăsurată de pruni cu prune foarte mari și foarte dulci, iar nucii, care se aflau în fiecare grădină, rodeau din belșug multe nuci mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.194. footnote> Departe de a avea vreo preferință pentru pauzele descriptive, din contră, adept al unui stil alert, telegrafic
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fiecare trăsătură a descrierii, sugerând dimensiunile unei adevărate grădini edenice ascunse între munții Buzăului: aerul de la schit este nu doar sănătos, ci foarte sănătos, apele foarte sănătoase și ele, izvorul din apropiere este mare, iar izvoarele mici au apă din belșug, merele sunt mari, mulțimea de pruni nemăsurată, prunele, mari și dulci, nucile, și ele mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sănătoase și ele, izvorul din apropiere este mare, iar izvoarele mici au apă din belșug, merele sunt mari, mulțimea de pruni nemăsurată, prunele, mari și dulci, nucile, și ele mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape fără excepție la forma lor de superlativ absolut, iar repetiția expresiilor „foarte mare”, „foarte mari”, „foarte sănătos” și „din belșug”, amplifică valențele și așa augmentative ale seriei calitative folosite
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele sunt aproape fără excepție la forma lor de superlativ absolut, iar repetiția expresiilor „foarte mare”, „foarte mari”, „foarte sănătos” și „din belșug”, amplifică valențele și așa augmentative ale seriei calitative folosite. Structura nu ne trimite nicidecum cu gândul la o sărăcie de vocabular a autorului, scriitura făcând dovada până aici a unei bogății lexicale capabilă de a acoperi toate palierele povestirii, fără
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
publicat inițial în revista „Filologie Rusă” a Universității din București, în luna iulie 2012, nr. XXVIII, pp. 71-78, Editura Universității București (vezi și formatul electronic http://www.filologie-rusa.ro) footnote> Secolul XXI. O promisiune deja sfărâmată. O promisiune de raționalitate, belșug și armonie, uzurpată, după trecerea doar a primei decade din acest veac, de către absurd, austeritate și de realitatea unei Europe buimace, cu state care se reped unele asupra altora, într-un război economic fără precedent. O Europă în care tensiunea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
așezate trei scaune învechite unul lipit de celălalt, închipuind o canapea. În fața ușii, două bucăți de mochetă, murdare și ele. Pe canapeaua din scaune destinată vizitatorilor și pacienților deopotrivă, doarme un dulău pătat. Caloriferul stabilit în dreapta intrării degajă căldură din belșug, așa că e tocmai locul potrivit pentru somnul unui dulău maidanez, într-o zi mohorâtă de iarnă. Am închis ușa destul de încet așa cum tot foarte încet am deschis-o pe următoarea. După câteva priviri circumspecte am repornit pașii către etajul unu
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
lui Dumnezeu, participă la viața lui Dumnezeu, poartă în interiorul său frumusețea profundă și puritatea sufletească a vieții lui Cristos. Acea viață pe care Domnul a promis-o atunci când a spus: «Am venit ca să aibă viață și s-o aibă din belșug» (In 10,10). Viața interioară, viața inteligenței orientată total spre vederea adoratoare a lui Dumnezeu; viața inimii plină de speranță și de bucurie în posesia curată a lui Dumnezeu». 43. Singurul timp furat este cel sustras rugăciunii Ar putea fi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
astăzi, criteriul de evaluare este diferit. Astăzi egalitatea politică a cetățenilor a răsturnat ierarhiile trecutului. Un președinte de asociație astăzi valorează mai mult decât domnul marchiz. Astăzi - să o spunem limpede - este motiv de scandal ca unul să înoate în belșug și altcineva să fie sărac. Astăzi, deosebirile sociale sunt pretext pentru propaganda anticlericală, iar cel sărac vede în sărăcia sa o ispită de ateism. Deschid un text prețios de Pastorală și citesc: „În caz de necesitate spirituală gravă a aproapelui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
te linge pe bot prea tare că s-ar putea prea bine să nu găsesc nici o posibilitate de a-ți scrie „vino”. Acum, că am terminat cu taclaua, îți trimit orarul de serviciu. Închei epistola mea urându-ți numai sănătate, belșug, voie bună, multă licoare etc. J ca supus ..........(semnatura) Anexa nr. 3 Ultimul dispărut - profesorul Panaite Forțu Dumnezeu să-l ierte ! Odihnă veșnică FORȚEI călăuzitoare a multor generații de elevi ! Gânduri ale foștilor săi elevi D-zeu să-i dea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mult acest subiect. De aceea închei, urând celor prezenți aici, dar și celor care nu au putut veni, dar care cu inima și sufletul sunt alături de Liceul pe care l-au absolvit sau slujit, multă sănătate lor și familiilor lor, belșug și prosperitate. Urez Liceului nostru ani mulți de viață, cu elevi dornici de învățătură și profesori pe măsura cerințelor societății. 20.09.2003 M. Toma, Prorector, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” IV.6.2. Gânduri pentru un liceu de frunte: „Calistrat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cucerite. Tot orașul erea bogat gătit cu drapele și lampioane, o lume imensă alergase din toate colțurile României, așa că pe Podul Mogoșoaiei nu se mai putea circula. Niciodată Bucureștii nu au avut un atât de sărbătoresc aspect. Seara iluminațiune din belșug. Cu acest prilej primăria a schimbat numele câtorva strade. Podul Mogoșoaiei a luat numele de Calea Victoriei; strada Târgoviștei: ca lea Griviței; Podul de Pământ: Calea Plevnei; strada Craiovei: Calea Rahovei; actuala stradă Clemenceau, care nu avea nume: strada Corăbiei; strada Ger mană
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și banii din pungile oamenilor sînt furați într-o noapte: moneda țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta. Noua monedă, importată din Rusia, nu este distribuită decît cu o extremă zgîrcenie, dar din belșug, însă oamenilor și agenților, aleși pe sprînceană, a stăpînilor de moment, comuniști-sovietici. Bietul român, prădat de tot ce avea, se găsește sărac lipit pămîntului. Promiscuitatea fizică a devenit regulă și nimeni nu poate locui singur. Nu este numai o necesitate
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
topit, au pus în mișcare roata mare a morii, au așezat lese pentru pește sau au spălat rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic și Gălănești. Gospodinele odinioară se întreceau la spălatul rufelor și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
soda, nu erau de găsit și prețurile erau exorbitante. De detergenți, nici nu putea fi vorba. Din evacuare mulți săteni s-au pomenit plini de păduchi și de râie. Noi nu ne-am pricopsit cu așa ceva, dar vecinii aveau din belșug. Din această cauză a apărut tifosul exantematic, o boală infecțioasă și epidemică gravă, care se manifestă prin temperatură foarte ridicată, convulsii și erupții pe piele. Sătenii s-au îmbolnăvit pe capete și mureau zilnic. Preotul Arcadie Repta nu mai prididea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne punea să ne frecăm cu ea mâinile. Se mai limpezeau oarecum... dar nu de tot. Prea le intrase mustul în piele. Mama ne lua în derâdere. Halal, domnișoare, cu mâinile murdare! Toamna și până la recolta nouă, aveam nuci din belșug. Mama le dădea de sărbătorile de iarnă la urătorii mai mici și făceam prăjituri și torturi numai pe bază de nuci. Cu prunele aveam și mai mult de furcă. Se culegeam mai mult cu mâna, ca să nu le strivim și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Și-a mai luat cu el, alt meșter, a Ilenei, au făcut planul și-au stabilit lucrarea. Când au turnat temelia, vecinul nostru Iliuță a zis meșterilor că, spre răsărit să pună numaidecât o ulcică cu boabe sau bani, pentru belșugul casei. Sub dușumele s-au pus pietre aduse de la râu. Mi-amintesc bine că, eu și Oltea vroiam să ajutăm lucrătorii. Tata ne-a dat câte o covățică, o umpleam cu pietre și-o duceam înăuntru până oboseam. (Asta se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
muncă migăloasă! Măcar un ou cu mărgele, a dorit bătrâna să ne facă. Mi-a spus că la mănăstirea Sucevița, ouăle închistrite sunt mai ales cu mărgele. Oul cu mărgele reprezenta pe o parte un iepuraș (simbol) semn al rodniciei, belșugului (fertilității) iar pe cealaltă parte un mieluț, semn al victoriei vieții asupra morții. El reprezintă pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mi-a mai adăugat bătrâna că, mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. La mijlocul oului a așezat tot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Festivalurile de Primăvară au menirea de a îmbuna zeii, dar și pentru a avea o recoltă bună, pe când majoritatea Festivalurilor de Vară au scopul de a i feri pe niponi de boli. Prin Festivalurile de Toamnă se mulțumește naturii pentru belșugul roadelor, iar Festivalurile de Iarnă sunt dedicate odihnei, familiei și întâlnirilor cu prietenii. Ador sărbătorile, atât pe cele shintoiste cât și pe cele budiste, deoarece, în fiecare dintre ele, regăsesc simboluri asemănătoare cu obiceiurile și tradițiile românești. Aș putea spune
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
care le găsești la orice colț de stradă, reci sau fierbinți. Ca și fasolea azuki sunt folosite în prepararea dulciurilor („wagashi”). „Cartofii dulci” ce sunt foarte gustoși. Am savurat cartofi copți (frigărui), delicioși și sățioși. „Ciupercile” - „mutsutake” se găsesc din belșug toamna și se consumă fripte. SEPTEMBRIE-luna lungă de toamnă. „Nagatsuki” (numele vechi) și” Ku-gatsu” (denumirea modernă). A crizantemei sărbătoare este, Mi-e plină cupa cu sake... O petală plutește spre lună. Septembrie sau noaptea lungă de toamnă ( echinocțiul de toamnă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Japoniei”. Este trecut de ora prânzului, iar eu mă plimb pe aleile parcului lăsându-mă dezmierdată de adierea vântului tomnatic. Furată de frumusețea peisajului, port un dialog interior cu mine însămi, spunându-mi că Toamna, inclusiv Toamna vieții, este anotimpul „belșugului” spiritual, dar și al roadelor din livezi și de pe câmp... Bogăția de culori alcătuiește de la sine o Simfonie armonioasă... încât rămân mută în fața acestei frumuseți dumnezeiești. Îmi vine greu să cred că tot ceea ce văd este real. Mai degrabă, cred
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
acest fel de viață ascetică, nu avea deloc o părere Înaltă despre sine. Neîncetat se prihănea pe sine spunând că nu face nimic În comparație cu cele pe care le făceau Sfinții Părinți. Și când spunea acestea, ochii săi izvorau lacrimi din belșug. Trecuse mult timp de la venirea mea și trebuia să plec. De aceea l-am Întrebat pe Bătrân: Nu vrei să vorbesc la vreo mănăstire, ca să te Îngrijească acum la bătrânețe? Acela a zâmbit, când a auzit cuvântul „Îngrijească” și mi-
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]