3,162 matches
-
e chibzuit folosită. Autorii au un mare respect pentru cuvînt, văzut precum e ființa, cuvînt care e întors pe toate fețele, pus în propoziție sau frază cu o grijă de mare meșter. Iată poezie curată: ,,Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne / Lumini se aprind și lumini că se tot răspîndesc.../ Mai fierbinte și sufletul arde, ceva îl tot strigă și pară de foc îl încinge“. Cuvîntul e dezghiogat precum e miezul cel verde încă, dar dulce de nucă. Și numai după ce
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
uitării, prinos nedorit adus nouă de vremile toate, Prin somnul adînc, a cam prins tremurare... Se ferestruiește. Spărturi se tot iscă într-însa. Iei una... Mai colo o alta... Și multe... Mereu tot mai multe... Prin hăuri trec raze... Despintecă bezne... Lumini se aprind și lumini că se tot răspîndesc... Mai fierbinte și sufletul arde, ceva îl tot strigă și pară de foc îl încinge... Pornește... Ostrețele pică... Aține-te bine! Că nu e gonaș prea ușor la picior ca, din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vrea să conducă dar se vede condus rezultă un personaj liric anxios, sfâșiat, ulcerat de conștiința fragmentarului: "E făcut să mă domine neîntregul, / zeița fără brațe, zeul fără glezne. / Copacii fără trunchiuri, iarba fără verde / slalom de alb prin verticale bezne..." Un "Eu" unduitor Departe de a fi un homo ludens, Nichita Stănescu e un poeta gravis, un problematizant activ excedat de întrebări dar și unul dintre cei mai serioși propunători de răspunsuri; deși nu de puține ori sugerează tragicul, comentariile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sunt Doamne! pe pământ, de frig, de foc, regrete, spaimă, neputință, că sângele din mine a început, oh! prea devreme să se domolească. În singurătățile Eului ("acest înăuntru vast") cutreieră spectrul morții; persistă amenințător haosul primordial: În noi e atâta beznă"! În "țara infernului", terifiantă, "labe reci de cârtiță", "vine tăiate", "sori măcinați în nori de cafea, / cascade de cretă, / vulturi ciocnindu-se în spațiu / de vărsăturile nopților" configurează expresionistic delirul, iregularul, în registre sugerând tenebrosul, marcând căderea în impur și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mut. Bineînțeles, a și publicat cărți pentru copii: Povești de când Păsărel era mic și Alte povești de când Păsărel era mic... Efuziunile, exteriorizările nu exclud spectrul dispariției; însă privind în sine elegiacul contrapune aprehensiunilor inerente un surplus de elan vital: O beznă flămândă mă caută, sire, și mările toate-s de ceață. Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire de viață... Într-o Baladă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii. Oamenii intră în bezna facerii lumii, înainte ca Dumnezeu să fi despărțit lumina de întuneric. Dacă e așa, dacă e s-o luăm de la început, înseamnă că ceea ce este nu va mai fi. Pentru ca să poată să fie iarăși. Dar lumea este convinsă că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
că nu se întâmplă decât iarăși o banală, o nesuferită pană de curent. Tocmai acum, când se transmite finala campionatului! (Dar finala campionatului nu se transmite fiindcă n-are ce să se transmită dintr-o arenă aflată și ea în beznă. Mai bine că lumea nu știe acest lucru, întrucât dacă ar ști, ar intra la bănuieli, ar intra în panică, s-ar apropia de adevăr.) Camuflaj total! Brusc vine depeșa de la Marile Puteri: "Terminați cu tâmpeniile! Vi s-a urât
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii. Oamenii intră în bezna facerii lumii, înainte ca Dumnezeu să fi despărțit lumina de întuneric. Dacă e așa, dacă e s-o luăm de la început, înseamnă că ceea ce este nu va mai fi. Pentru ca să poată să fie iarăși. Dar lumea este convinsă că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
că nu se întâmplă decât iarăși o banală, o nesuferită pană de curent. Tocmai acum, când se transmite finala campionatului! (Dar finala campionatului nu se transmite fiindcă n-are ce să se transmită dintr-o arenă aflată și ea în beznă. Mai bine că lumea nu știe acest lucru, întrucât dacă ar ști, ar intra la bănuieli, ar intra în panică, s-ar apropia de adevăr.) Camuflaj total! Brusc vine depeșa de la Marile Puteri: "Terminați cu tâmpeniile! Vi s-a urât
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
spiralate, se ascunde secretul înfăptuirii unui miracol. Moartea violentă a unei stele masive a făcut posibilă nașterea acestui mister. Din restul materiei explodate s-au luat cărămizi de praf stelar, zidindu-se Soarele și planetele care gravitează în jurul lui. Fulgerând bezna, Pământul și-a făcut apariția ca o minge de foc. Alcătuită din rocă lichidă și metal încins, sfera s-a învârtit continuu până s-a răcit la suprafață, pentru a face loc uscatului și apelor. Naufragiate pe plăci tectonice, oceane
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
înșelați, pentru că Bosforul nu a fost doar capul de pod care racorda peninsula la ritmul civilizației așa cum s-a întâmplat în neolitic și Antichitate (culturile agricole și civilizația greco romană). A fost și strâmtoarea pe unde s-au furișat, în bezna istoriei, ca un pumnal, pericole mortale. Destinul Balcanilor a fost îndeaproape conectat la cel al Anatoliei. Platforma micro asiatică a conexat Europa de Orientul Apropiat, mai exact de partea estică a bazinului mediteranean, unde au înflorit nu doar civilizații avansate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a păstrat din timpul Daciei Felix. Alte direcții urmate au fost spre miazăzi, alăturându-se comunităților sud dunărene, și, mai ales, spre nord în zona de protecție a Carpaților Vestici și Păduroși, extinzându-se până în Moravia cehă133. f. Lumina din beznă Descălecatele trebuie să le privim ca acte fondatoare ale statelor medievale românești, reprezentând, practic, o renaștere a etnosului nostru. Desigur nu trebuie nicio clipă să uităm de contextul favorabil, în care ridicarea noastră istorică a fost posibilă datorită coborârii altora
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de la capăt. Bâjbâiau, întinzând mâinile la întâmplare. Persistau în refuzul credinței că urmau o cale greșită. Am trăit o epocă a absurdului, în care politici de stat au marcat tragic existența noastră. Peste omenire, s-a așternut lin și tăcut bezna totalitarismului. A reușit să seducă și să manevreze mase de oameni pe care le-a cuprins și învelit cu viclenie. Cu greu și târziu, societatea umană a tresărit, adaptându-și simțurile pentru a reacționa. A trăit din plin groaza acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care trăim, s-a întâmplat miracolul vieții. Este o minune fragilă din care simțurile noastre se înfruptă cu poftă și pe care diverse pericole o pot ucide. Terra, casa noastră, e pândită în tăcere de monștrii înfiorători 157, ascunși în bezna cosmosului. Altădată, i-au dat viață, dar sunt pregătiți acum pentru a o omorî. Oricând, riscă să fie zdrobită, pârjolită și înghițită, iar, odată cu demolarea casei, noi înșine vom fi dispărut sub dărâmăturile ei. Existența noastră depinde și de răbdarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un model propriu de societate, chiar dacă există amprente originale, ele preluînd modelul european, mai bine zis fiecare preluînd nuanța de ca-re s-a simțit mai apropiată. Integrarea e un pro-ces în curs și el se intensifică, deși, abia ieșite din bezna comunistă, aceste țări s-au confruntat di-rect și cu alte probleme, care țin de revoluția tehnologică, de globalizare, de criza financiară ș.a. Iată însă că, mai la răsărit, unele țări mu-sulmane, reușesc să prezinte un model social alternativ celor avansate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
e limpede: deficitul comercial va crește atîta timp cît vom avea capacitate de împrumut din străinătate. Aceasta creează dependență și vulnerabilitate economiei și societății românești, deja fragilizate după 50 de ani de comunism. În 1989, România a ieșit orbecăind din bezna comunistă și a trebuit să asigure o tranzi-ție dificilă spre capitalism, în condițiile în care acesta parcurge el însuși o criză, în condițiile unor schimbări tehnologice revoluționare, ale in-tensificării procesului de globalizare și integrare europeană. Trebuind să facă față tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
R. Eminescu e vorba să plece astăzi la Botoșani, ieri însă era moleșit și mult mai liniștit"251. În zorii zilei de marți, 28 iunie, trupul pă mîntean al Luceafărului, învăluit de prima mare întunecare mintală, s-a prăbușit in beznă. Prin grija lui Maiorescu și a cîtorva prieteni apropiați, bolnavul a fost internat în casa de sănătate a doctorului Suțu. La 18 iulie, 1883, Maiorescu a primit următoarea scrisoare, din Rîmnicu Sărat: "Stimate Domnule Maiorescu, Sînt informat de la D-nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în carne și oase, întors din lumea celor morți, toți se vor întreba dacă nu cumva e vorba despre o nălucire dintre cele ce tulbură visele. După cufundarea în lumea tenebrelor, eroul celebrează întoarcerea la lumină. Firește, această coborâre în bezna Infernului și această revenire la lumina zilei sunt de neconceput fără ajutorul zeilor, privilegiu de care se bucură din plin semizeul Heracles. Dar tot zeii sunt și cei din pricina cărora el va avea parte de o nouă experiență la fel de tulburătoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
goale, căutându-și mereu un loc unde să se statornicească, se oprește la marginea unei păduri, se așază pe o piatră necioplită, pe o stâncă neatinsă de mâna omului și care aparține zeițelor terorii (phobos), „fiice ale pământului și ale beznei”, Eumenidele atotvăzătoare. Ajuns la capătul vieții, al cărei sfârșit fusese prorocit de Apollo, Oedip se pune imediat sub protecția acestor puteri deopotrivă binevoitoare și temute. Este o primă afirmare a ambivalenței rolului prevăzut pentru eroul aproape muribund al lui Sofocle
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
absent și îi fixează psyche-ul, adică acea parte a omului care, în concepția grecilor, rătăcește între lumea celor vii și lumea celor morți și care, ca fantomă, reprezintă o putere primejdioasă sau, dimpotrivă, protectoare. Acest colossos poate fi coborât în bezna mormântului, dar poate și să se ridice deasupra acestuia. Dintr-o piatră ori dintr-o statuie apare uneori, grație puterii ritualului de evocare, cel plecat dintre pământeni. Căci colossos-ul este semnul contactului posibil cu morții, semnul unui mort ce poate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
toate întruchipările acestor alterități înfricoșătoare a căror expresie radicală e spectrul. Nopțile shakespeariene sunt apăsate de spaimă, nopți de groază în care se poate întâmpla orice, nălucire sau miracol. Oare nu seamănă lumea din Hamlet cu „acea lume cufundată în beznă, în care domnește un amestec nedeslușit de tăcere și vacarm”, cum spune Jean-Pierre Vernant, și unde Gorgo marchează pragul dintre „pe de o parte, lumina, vorba rostită clar și răspicat, amintirea nealterată, forma limpede conturată și, pe de altă parte
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spaimele întunericului. Dar oare nu tot într-o noapte asemănătoare, în actul al treilea din Regele Lear, întrebarea inaugurală din Hamlet se va face din nou auzită? O noapte vijelioasă, o noapte când nici măcar jivinele care, aidoma fantomelor, „rătăcesc prin beznă” („wonderers of the dark”) nu îndrăznesc să-și părăsească vizuina. Noaptea unei furtuni căreia omul nu-i poate ține piept, noapte încărcată de forța unei alterități terifiante ce pare să aparțină unui univers de dincolo de uman, într-atât suferința și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Gorgo la adăpostul întunericului celui mai deplin. O noapte a secretului pecetluit o dată pentru totdeauna. Numai că noaptea din Macbeth nu va fi refugiul visat, ferit de orice privire și învăluit în tăcere. Actul al doilea se deschide într-o beznă adâncă: toate făcliile cerului s-au stins. Nu e totuși o noapte netulburată; dimpotrivă, e o noapte torturată de coșmarul fărădelegii plănuite, bântuită de fantome, de întâlnirea cu alterități primejdioase. O noapte populată de viziuni malefice, de imaginea înfricoșătoare a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vară, dar copacii-s goi, sfrijiți, Acoperiți cu mușchi și vâsc hidos. O rază nu răzbate, -un suflet nu-i Afar’ de buha nopții și corbi cobe. Și arătându-mi groapa asta-a groazei Mi-au spus c-aici, în bezna grea a nopții, Puzderii de strigoi și șerpi cu șuier, Broscoi umflați și-arici, tot mii și mii, Înalță-atâtea vaiere-ascuțite, Că orice muritor care le-aude Pe loc își pierde mințile sau moare 1. Locuri unde va fi înjunghiat Bassianus
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
părea așadar că, în Macbeth, vrăjitoarele se plasează oarecum între apariția efectivă a unui mort întors printre cei vii și viziunea interioară, halucinată, a asasinatelor, a fantomelor-fantasme lăuntrice, anunțătoare și purtătoare de moarte. În sufletul lui Macbeth, ca și în bezna nopții vrăjitoarelor, sălășluia de multă vreme crima; ea nu făcuse decât să înainteze tăcut, pas cu pas, ca o fantomă. Între cele două întâlniri ale lui Macbeth cu vrăjitoarele, nu există, într-adevăr, două fantome, în sensul unor năluciri, al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]