2,558 matches
-
principal trebuia făcut de francezi în sectorul de sud. Poziția belgienilor față de organizarea unei posibile ofensive a fost exprimată clar de regele Leopold. Din punctul de vedere al regelui, belgienii nu erau capabili să declanșeze operațiuni ofensive, dată fiind lipsa blindatelor și avioanelor de luptă. De asemenea, regele a mai subliniat că, datorată înaintării rapide a germanilor, în teritoriul pe care încă îl mai controlau, belgienii mai dispuneau doar de alimente pentru două săptămâni. Leopold nu se aștepta ca BEF să
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
de pod care să apere portul francez Dunkerque și porturile belgiene de la Canalul Mânecii. În ciuda tuturor acestor argumente, varianta Șefului Marelui Stat Major Imperial a avut câștig de cauză. Gort a repartizat operațiunii doar două batalioane de infanterie și unul de blindate. În ciuda succeselor tactice inițiale, atacul nu a reușit să străpungă liniile germane în timpul luptelor de la Arras de pe 21 mai. După eșecul acestui atac, belgienilor li s-a cerut să se retragă pe aliniamentul râului Yser și să apere flancul stâng
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
a războiului de o mare criză de soldați. Cele mai multe unități germane sufereau din cauza lipsei soldaților, unele divizii numărând doar câteva mii de oameni. Pe de altă parte, inferioritatea numerică a germanilor era compensată parțial de sprijinul de artilerie și de blindate considerabil. Trupele germane erau comandate de "Generalfeldmarshall" Gerd von Rundstedt și de "Generalfeldmarshall" Walther Model, cel din urmă fiind considerat unul dintre specialiștii luptelor de apărare. Pe 16 noiembrie 1944, între orele 11:13 și 12:48, aliații au executat
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Volksgrenadier. Această mare unitate fusese formată în mare grabă din personal al Luftwaffe, tineri de 18-19 ani. Toate diviziile germane aveau efectivele incomplete dar, pe de altă parte, infanteria avea asigurat sprijinul artileriei mobile și a unităților de rezervă de blindate. Atacul Corpului VII a fost deschis de două acțiuni insistente ale Diviziei I de infanterie pe flancul drept și a Diviziei a 104-a pe cel stâng. În cadrul atacului inițial, Divizia I a obținut succese limitate împotriva pozițiilor Diviziei a
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
12-a Volksgrenadier. Coridorul îngust dintre Diviziile I și 104 era unul dintre puținele locuri care se pretau la folosirea masivă a tacurilor. Deși cele patru sate au fost cucerite în trei zile, terenul noroios a împiedicat mișcarea rapidă a blindatelor, iar pierderile în tehnică de luptă au fost foarte grele - 49 din cele 69 de tancuri din dotare au fost distruse. Înaintarea Diviziei I a continuat să fie înceată. Germanii ocupau poziții defensive favorabile, plasate pe înălțimi, de unde supravegheau în
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
luat pe 21 noiembrie decizia disperată să transfere toate piesele disponibile de artilerie în zonă pentru ca să deschidă un culoar sigur pentru înaintarea Diviziei I. În timp de prima fază a ofensivei terestre era în plină desfășurare, prima jumătate a Diviziei blindate a 3-a a primit sarcina să acționeze pe flancul de nord (stâng) al Diviziei I. Atacul blindatelor a dus la cucerirea Frenzerburg (de lângă Inden). Această luptă a durat până pe 28 noiembrie. Între timp, feldmareșalul Rundstedt a hotărât să arunce
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
culoar sigur pentru înaintarea Diviziei I. În timp de prima fază a ofensivei terestre era în plină desfășurare, prima jumătate a Diviziei blindate a 3-a a primit sarcina să acționeze pe flancul de nord (stâng) al Diviziei I. Atacul blindatelor a dus la cucerirea Frenzerburg (de lângă Inden). Această luptă a durat până pe 28 noiembrie. Între timp, feldmareșalul Rundstedt a hotărât să arunce în luptă o parte a rezervelor, acestea fiind două divizii, care fuseseră inițial destinate Ofensivei din Ardeni. Au
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
mari pierderi americanilor. După cinci zile de lupte, americanii nu au reușit să înainteze decât 2,5 km, dar pierduseră deja 1.500 de oameni. În același timp, germani au schimbat din nou ordinea de luptă. Divizia a 116-a blindate, care participase la organizarea mai multor contraatacuri în fazele de început ale luptei, a fost retrasă pe 21 noiembrie ca să participe la Ofensiva din Ardeni. La fel s-a procedat și cu Divizia a 275-a de infanterie, care avea
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
a 28-a cu Divizia a 8-a de infanterie SUA, care urma mai apoi sprijine atacul în plină desfășurare a Diviziei a 4-a. Divizia a 8-a a primit sprijinul tancurilor din rezerva Diviziei a 5-a de blindate. Divizia nou intrată în luptă a preluat obiective Diviziei a 4-a, cucerirea Hürtgen și Kleinhau, declanșând atacul pe 21 noiembrie. Înaintarea Diviziei a 8-a fost continuă, dar înceată. Divizia a 4-a a reușit să ajungă la Grosshau
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Diviziei a 8-a fost continuă, dar înceată. Divizia a 4-a a reușit să ajungă la Grosshau pe 25 noiembrie, dar nu a reușit să cucerească localitatea datorită rezistenței puternice a defensivei germane și proastei colaborări cu unitățile de blindate. În același timp, unitățile de blindate de rezervă au încercat să desfășoare un atac direct asupra Hürtgenului, tentativă care s-a încheiat cu un eșec total în fața puternicilor poziții antitanc germane. În noul atac declanșat pe 28 noiembrie doar de
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
din urmă în cadrul Operațiunii "Clipper" prin atacul combinat americano-britanic până pe 22 noiembrie. Atacul principal a fost executat de Corpul XIX al Armatei a 9-a de sub comanda generalului Gillem, care a trebuit să înfrângă rezistența Corpului LXXXI german și a blindatelor din forțele de rezervă (Corpul XLVII Panzer). Planul de atac presupunea o înaintare rapidă spre Jülich cu trei divizii. Divizia a 2-a blindată SUA trebuia să înainteze în linie dreaptă spre Linnich și de aici mai departe spre Rur
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
-a de sub comanda generalului Gillem, care a trebuit să înfrângă rezistența Corpului LXXXI german și a blindatelor din forțele de rezervă (Corpul XLVII Panzer). Planul de atac presupunea o înaintare rapidă spre Jülich cu trei divizii. Divizia a 2-a blindată SUA trebuia să înainteze în linie dreaptă spre Linnich și de aici mai departe spre Rur. În centru, Divizia a 29-a de infanterie SUA trebuia să înainteze direct spre Jülich, iar la sud, Divizia a 30-a de infanterie
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
cucerite. Acest succes a alarmat comandamentul german și Rundstedt a autorizat mutarea Diviziei a 9-a Panzer pentru organizare unui contraatac puternic în zona celor două orașe. Divizia a fost întărită cu un batalion de tancuri grele, cu 36 de blindate Tiger III. Germanii au reușit la Immersdorf să intre în oraș, dar au fost respinși în cele din urmă până seara. Luptele principale s-au desfășurat la Puffendorf. Dat fiind faptul că Divizia a 2-a blindată SUA ia hotărât
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
cu 36 de blindate Tiger III. Germanii au reușit la Immersdorf să intre în oraș, dar au fost respinși în cele din urmă până seara. Luptele principale s-au desfășurat la Puffendorf. Dat fiind faptul că Divizia a 2-a blindată SUA ia hotărât să atace din Puffendorf pe direcția Gereonsweiler, coloanele americanilor au fost surprinse în plină deplasare de 30 de tancuri germane. În timpul luptelor care au urmat, americanii au suferit pierderi grele și au trebuit să se retragă pe
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
americanii au suferit pierderi grele și au trebuit să se retragă pe pozițiile de plecare. În continuare, luptele s-au desfășurat în jurul orașelor. În cursul acestei zile, germanii au înregistrat pierderea a 11 tancuri, în vreme ce americanii au pierdut 57 de blindate. În ciuda acestor realități, după scurtă vreme americanii reluând înaintarea, împingând înapoi încet și sigur liniile germane prin combinarea atacurilor de infanterie, de artilerie și a raidurilor de aviație. În noaptea de 20/21 noiembrie, cele două tabere s-au confruntat
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
orașele Strass și Gey. Orașul Gey fusese deja teatrul unor lupte foarte grele, în timpul cărora Divizia a 4-a SUA a fost practic scoasă din luptă. Militarii odihniți ai Diviziei a 83-a, sprijiniți de tancurile Diviziei a 5-a blindate, au reușit să cucerească cea mai mare parte a orașului Strass și să ajungă la porțile orașului Gey în aceeași zi. Gey era apărată de Divizia a 353-a Volksgrenadier. Drumurile noroioase și câmpurile minate au împiedicat desfășurarea în zonă
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
cărora sacrificarea garnizoanei britanice de la Calais a fost un preț prea mare plătit pentru reușita evacuării de la Dunkerque Pe 10 mai 1940, germanii au lansat o ofensivă împotriva Franței, Belgiei și Olandei. În doar câteva zile, un puternic corp de blindate german a reușit să realizeze o străpungere a centrului frontului francez lângă Sedan și a continuat înaintarea în forță spre vest. Pe 21 mai, germanii au cucerit Abbeville la vărsarea râului Somme, reușind astfel să izoleze unitățile militare aliate din
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
unitățile militare aliate din nordul Franței și Belgia de restul trupelor din sud. Grupul de tancuri, în frunte cu XIX Panzerkorps de sub comanda generaluluiHeinz Guderian, a efectuat o manevră prin care a urmărit zdrobirea ariergărzii unităților aliate deja încercuite. Corpul blindat al lui Guderian era format din trei divizii de tancuri (Panzer-Division) și o regiment de infanterie motorizată SS. Corpul de tancuri a înaintat de-a lungul țărmului Canalului Mânecii fără să întâmpine o rezistență notabilă, fiind doar ținta unora atacuri aeriene
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
grabă trupe în porturile Canalului, care urmau să fie folosite pentru reaprovizionarea BEF sau pentru evacuare. La Boulogne a fost repartizată o brigadă de infanterie de gardă. Mai multe unități britanice, care trebuiseră inițial să intre în componența Diviziei I blindată aflată în organizare la Pacy-sur-Eure (Normandia), au fost redirecționate către Calais. Pe 22 mai au sosit la Calais Regimentul al 3-lea regal de tancuri (3RTR), Bateria a 229-a antitanc de artilerie regală și Regimentul de infanterie „Regina Victoria
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
unui convoi de camioane cu alimente destinat unităților britanice din est. În după-amiaza zilei de 23 mai, grosul regimentului de tancuri a înaintat spre sud. Tanchiștii britanici au întâlnit la Guînes "Kampfgruppe" Kruger, o coloană formată din aproximativ jumătate dintre blindatele Diviziei I Panzer, care se apropia de Calais. Jumătate dintre tancurile britanice au fost distruse de germani în lupta de blindate care a urmat, iar cele care au supraviețuit s-au retras spre Calais. "Kampfgruppe" Kruger a continuat înaintarea spre
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
a înaintat spre sud. Tanchiștii britanici au întâlnit la Guînes "Kampfgruppe" Kruger, o coloană formată din aproximativ jumătate dintre blindatele Diviziei I Panzer, care se apropia de Calais. Jumătate dintre tancurile britanice au fost distruse de germani în lupta de blindate care a urmat, iar cele care au supraviețuit s-au retras spre Calais. "Kampfgruppe" Kruger a continuat înaintarea spre Calais, declanșând seara atacuri împotriva celor efectivelor celor două regimente de proiectoare ale artileriei britanice, ale căror soldați luptau ca infanteriști
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
spre Calais, declanșând seara atacuri împotriva celor efectivelor celor două regimente de proiectoare ale artileriei britanice, ale căror soldați luptau ca infanteriști în estul orașului. Detașamentul de tancuri care escorta camioanele cu alimente a fost la rândul lui atacat de blindatele germen în timpul nopții. Camioanele au reușit să se retragă, câteva tancuri au înaintat spre Gravelines, unde au distrus mai multe blindate germane mai înainte să fie depășite de coloanele Wehrmachtului în dimineața zilei următoare. Între timp, grosul Brigăzii a 30
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
infanteriști în estul orașului. Detașamentul de tancuri care escorta camioanele cu alimente a fost la rândul lui atacat de blindatele germen în timpul nopții. Camioanele au reușit să se retragă, câteva tancuri au înaintat spre Gravelines, unde au distrus mai multe blindate germane mai înainte să fie depășite de coloanele Wehrmachtului în dimineața zilei următoare. Între timp, grosul Brigăzii a 30-a de infanterie motorizată a sosit la Calais. Brigada era formată din Batalionul 1 pușcași (comandat de locotenent-colonelul Chandos Hoskyns) și
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
Cele două batalioane erau dotate cu transportoare blindate de personal într-o proporție mai mare decât alte unități. În timpul debarcării însă, bombardamentele germane i-a silit pe comandanții vaselor britanice de transport să părăsească docurile mai înainte să descarce toate blindatele infanteriei. Comandantul brigăzii, generalul Claude Nicholson, și-a asumat comanda portului și a tuturor unităților britanice de acolo. Subunitățile franceze aflate aici, (o companie și jumătate de infaterie, patru grupe de mitraliori și două baterii de artilerie de 75 mm
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
unitățile de infanterie care trebuia să o înlocuiască a întârziat în luptele de pe maul sudic al râului Somme. Din acest motiv, întăririle britanice trimise la Calais au ajuns pe poziții cu 24 până la 48 de ore mai înaintea atacului diviziei blindate germane. Schaal s-a plâns pe 24 mai că militarii săi sunt obosiți după o luptă grea de două zile la Stonne și că a pierdut peste jumătate din tancuri și o treime din transportoare în timpul bătăliei de mai sus
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]