2,657 matches
-
ridice gloatele la luptă. Înaintea atacării Transilvaniei, el a instigat cu cinism, prin agenții săi, populația română la răscoală, după care, odată instalat la Alba Iulia, a înăbușit cu cruzime zisa răscoală. În Țara Românească a legat țăranii de moșiile boierești prin legea „Așezământului lui Mihai”, legarea de glie. Masele largi românești din Ardeal și Moldova n- au cunoscut vreo îmbunătățire semnificativă a stării lor în timpul domniei lui Mihai - dimpotrivă, dările au crescut, pentru că armata de mercenari costa mult. „Unirea” realizată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Deci : Tovarășul de la Partid o sărută sexualmente intens și public pe tovarășa mireasă a subalternului său pe linie politică. Scenă nu de nefilmat, de neimaginat în filmul românesc de până la Puterea și Adevărul. Șocul transmis spectatorilor de secvența acestui păcat boieresc roșu, scrisă și regizată perfect, amintind de dansul lui Burt Lancaster cu Claudia Cardinale în Ghepardul, apropie personajul lui Pavel Stoian până la cea mai mică distanță față de public pe care un comunist o atinsese vreodată pe ecranul românesc. Toate situațiile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fericit Nicolae, de către Mandric-Vaeni într- un tânăr înțelept și cult, care evocă moștenirea istorică a marilor regi Burebista și Decebal, ca să facă joncțiunea cu tabloul în care Ceaușescu e înconjurat de voievozi, începând cu Burebista. Mihai făcea parte din elita boierească a Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a lăsat pentru istorie, în legătură cu înfăptuirea Unirii, vorbele : „Pohta ce-am pohtit !”. Și pe acest om scenariul Buzduganului cu trei peceți îl transformă într-un gânditor marxist : Eu cred că nu drepturile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tapetată cu ulei și făină și se dă la cuptor timp de patruzeci până la patruzeci și cinci de minute. La sfârșit, când este gata, se pudrează cu zahăr sau se poate așeza deasupra un strat de dulceață de fructe. PÂINE BOIEREASCĂ 400 g făină, 200 g unt sau 180 g untură, 100 g zahăr, 1 ou, 1 praf de copt, esențe Se frământă aluatul, se ia deoparte o bucățică mai mică de aluat, se unge tava cu unt și se tapetează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fără grație: „Mama - Raluca, fata stolnicului Jurașcu“ mai evlavioasă, cumpără, zice-se, de la o rudă a fostului stăpîn [al Ipoteștilor - n. n.] Teodor Murguleț, o bisericuță fără turlă, cu clopotnița de lemn” [15], fel mărunt de a intra în tradiția ctitoriilor boierești. Raluca avea și vreo șase frați sau surori la călugărie[16], dar asupra propriilor copii nici ea și nici altcineva nu se vede să fi exercitat vreo influență religioasă. Nici unul dintre aceștia, deși mai toți au umblat pe la școli, n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dar s-a găsit o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa tuturor păsărilor. În ziua aceea vin toate păsările la dânsa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa tuturor păsărilor. În ziua aceea vin toate păsările la dânsa și ea le măsură cu dimerlia, numai vârful îl rade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
20 noiembrie / 2 decembrie 1890, p. 4331. 25 "Monitorul Oficial", nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 - 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea Liberă din Bruxelles, Legația României din capitală Belgiei și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
tapetată cu ulei și făină și se dă la cuptor timp de patruzeci până la patruzeci și cinci de minute. La sfârșit, când este gata, se pudrează cu zahăr sau se poate așeza deasupra un strat de dulceață de fructe. PÂINE BOIEREASCĂ 400 g făină, 200 g unt sau 180 g untură, 100 g zahăr, 1 ou, 1 praf de copt, esențe Se frământă aluatul, se ia deoparte o bucățică mai mică de aluat, se unge tava cu unt și se tapetează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu întreaga arhivă a acestuia, dar fusese probabil mai înainte publicat, după 275 original, de către profesorul Mihai Costăchescu . Ca și celelalte, actul era scris pe pergament, cu litere chirili ce, în limba slavonă veche și avea pecete domnească și peceți boierești atârnate, toate pierdute. A fost scris de uricariul Ion, iar mare logofăt era boierul Dobrul. Ultima dată acest uric a fost p ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea domnului Virgil Cara ivan, poate că s‐ 307 ar reconstitui, în cele din urmă, procesul dramatic de sistematică cotropire a ocinelor răzășești, de către fețele boierești de pe vremuri. La lumina unor asemene a acte poate că exproprierea cea mare n‐ ar părea chiar atât de nedreaptă.” Observație la care redacția notează: „Asemenea reviste credem că vor apărea numai pentru anumite regiuni, cum e cazul cu revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
chiar spațiul nostru de viață, are propria lui istorie, propriul lui curs, ajungând să se transforme dintr-o boală rezervată unor dezmoșteniți ai sorții („prostul satului”), sau dintr-o boală antamată doar celor cu timp de „huzur și răsfățuri” (boală boierească), într-o boală endemică a zilelor noastre, întreaga societate contemporană fiind, potrivit lui G. Deleuze și F. Guattari, un câmp al deconstrucției umane, al constrângerilor de tip schizofrenic (Deleuze și Guattari, 1980). În esență, din punctul nostru de vedere, dificultățile în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
, Constantin (4.VIII.1807, Brașov - 14.X.1887, București), editor și traducător. Aparține ramurii brașovene a unei vechi familii boierești de origine italiană, cunoscută în Țara Românească încă din secolul al XVI-lea. Tatăl, Dumitru Lecca, a fost unul dintre negustorii de vază ai Brașovului. În cartierul Șchei, el și frații lui au ridicat o biserică și mai multe școli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
la tron este minor, precum și în cazul în care regele nu poate domni 59. G. România. Parlamentul în România are vechi tradiții, el regăsindu-se încă din epoca medievală, este adevărat că nu în forma și accepțiunea de astăzi. Sfatul boieresc de tip feudal, deși era o reprezentare extrem de limitată și doar a unei anumite parți a unei clase, a marii boierimi, constituia totuși o formă incipientă de parlament sau de instituție de consultare pentru domnitor. Procesul de creare și modernizare
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58, 429-430; Iorga, Ist. presei, 17-18; Dicț. lit. 1900, 835-836; Faifer, Semnele, 53. F. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
François Mitterand și Ion Iliescu semnau aici, un an mai târziu, actul de naștere al celui mai important reper instituțional occidental al anilor '90 de la Iași, Centrul Cultural Francez. Plasat în mediul universitar elevat al Copoului, într-un impunător conac boieresc, alintat, încă din perioada interbelică, cu titlul de "Micul Trianon", pus la dispoziție de autoritățile locale, restaurat și amenajat prin eforturi conjugate româno-franceze, CCF-ul a reprezentat pentru lumea culturală, academică și civică a Iașului un dar și un prieten
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Iancu Nicola (sau Nicolae) pe numele său adevărat, B. a fost crescut de Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei. El l-a trimis la învățătură la „Sf. Sava”, în București, numindu-l apoi într-o slujba la Mitropolie. Ulterior, a primit ranguri boierești. În 1831, era mare vornic și cavaler al unui ordin rusesc. Încă din școala, în 1827, semnând Iancu Nicolae Moldovean, a transpus din grecește Culegere de înțelepciune de Dimitrie Dârvari și, după Nicolae S. Piccolos, românul lui Bernardin de Saint-Pierre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor Îmbunătățindu-se. Ca vîrstă, satul este destul de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești. O altă proprietate ruptă din feuda lui Lațco și a familiei sale ce a rămas Întreagă pînă În 1946, a fost a lui Sava din Lupoaia de care familie și sat ne ocupăm În continuare. Un document din 1749, În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cunoscută existența familiei Săvoiu, primul proprietar al moșiei Lupoaia. Săvoii au reprezentat pentru Gorj o familie de boieri patrioți. O personalitate importantă a fost Constantin Săvoiu-Surcel ctitor de școli și biserici În secolul al - XIX - lea. Pitar ca și rang boieresc a trăit Între 1812- 1878. Avea moșii la Lupoaia, Borăscu, Urdari, Groșerea, Craiova, Tg.Jiu. Pe plan politic, Constantin Săvoiu, a fost ales de mai multe ori, deputat de Gorj și senator de Mehedinți, fiind cunoscut pentru ideile liberale. A
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]