31,862 matches
-
pe pacient din față. Nu Încăpea Îndoială: era bărbat, gol de la brâu În jos, cu picioarele larg desfăcute. Priveliștea nu era deloc măgulitoare. Penisul lui era palid și flasc, părul pubian, rar și blond. Brusc, tipul mai zdravăn așeză o bucată de material pe burta bărbatului, pe care colegul său puse o tăviță În formă de rinichi, cu o foarfecă, un clește, ceva ce părea o sondă, precum și... Stați. Ecranul se Înnegri din nou. Când filmul a continuat, o formă estompată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
reușeau cumva să evite gropile din stradă, munții de moloz, mormanele de cărămizi și grinzile de lemn, gri și prăfuite, Îngrămădite de-a lungul fațadelor. Am trecut pe lângă trei femei așezate somptuos pe niște navete de bere răsturnate. Pe o bucată de pânză au Împrăștiat câteva tacâmuri ruginite și niște ace de cravată, care luceau ca niște bucățele de unt topit În soare. Lângă femei se afla un individ care căra pe puțin douăzeci de perechi de pantofi În jurul gâtului. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
le Întoarse privirile goale Înmiit. Judecând după discuția dintre ei, bărbații erau colegi de facultate la universitatea din zonă. După jumătate de oră veni și rândul meu. După ce m-am afundat În scaunul moale, Erhard Kretschmer mă acoperi cu o bucată de material foșnitor. Și pentru că asta Îmi aminti de filmul văzut cu o seară Înainte, m-am zvârcolit ca pe ace. Ici-colo pe materialul negru, am observat niște fire de barbă strălucind scurt, argintiu. Trebuie să fi fost rămășițe de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un rând se putea citi „cu salată“, În altul, „murături“. Am comandat „un platou cu cârnați și“, am Întrebat dacă era posibil să adaug și ceva salată sau murături, apoi am cerut și un pahar de cidru. Băutura era călâie; bucățile de cârnați cu care am fost tratat pluteau Într-o soluție cu oțet cu aspectul tulbure, dar inconfundabil al apei dintr-un acvariu. Întristată de o asemenea companie, salata se ofilise; castraveții erau de-a dreptul necomestibili. Am terminat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
goli meticulos sertar după sertar. Scrisori, facturi și chestionar, toate au fost adunate Într-un teanc ordonat pe birou, celelalte obiecte aterizând pe podea. Văzându-le cum zboară, nu mai știam ce m-a convins cândva să le păstrez. O bucată de chihlimbar plină de praf, cu un țânțar pe dinăutru? Un articol Îngălbenit din Tageblatt, despre Cancelarul Sănătății, cu o fotografie a echipei și a pacienților, pozând cu mândrie pe scările fundației? Patru, nu, cinci cărți poștale nefolosite din sudul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-o pe jos, se postă În fața unei chiuvete răblăgite, cu genunchii Îndoiți și bărbia Întinsă - de parcă s-ar fi uitat Înspre o realitate foarte Îndepărtată. În fața lui atârna o oglindă mică În care, din perspectiva mea ignorantă, se vedea o bucată de cer senin. Scuipându-și În palme cu delicatețe, Își trecu degetele prin păr, se scărpină pe spate și căscă din nou. — Și unde zici că mi-e haina, Sascha? În timp ce Îl așteptam pe Anton să se spele pe dinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe care Pieplack și Diels au făcut-o la mine acasă. I-am spus chiar și despre vânzătorul de Înghețată italian. Singurul lucru pe care l-am omis să-l menționez a fost suspiciunea mea crescândă, că Dora avea o bucată de film pe care o primise de la Karp și care se pare că avea de-a face cu trecutul ei. Din moment ce Anton Îmi recuperase cleștișorii pentru pantaloni, nu vedeam nici un motiv ca să-l implic pe partenerul meu În acest caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe cap, mă scuzi și tu c-am uitat să-ți aduc haina? Acum stăteam În restaurantul pe lângă care trecusem mai devreme. Între timp, domnul uleios plecase, la fel și femeia cu mâna ridicată. Anton Își ștergea farfuria cu o bucată de pâine. Astea le numești tu griji? Ștergându-și gura, Îi făcu un semn chelnerului. Mai Întâi cafea, apoi Lakritz Îți va povesti despre ce-s alea griji. Credeam că În ultima vreme te cheamă Knisch. — Knisch? A, da, „Knisch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și marginile estompate, ca portretele vechi, astfel că, dacă stau să mă gândesc, semăna cu un ochi urduros. Numai după ce-am cercetat irisul, mi-am dat seama la ce se referea Dora. Dacă nu mă Înșelasem, poza era o bucată mărită a fotografiei care ilustra articolul pe care-l citisem În dimineața În care m-a dus să vizitez Fundația. Nu era cumva un portret de grup, m-am Întrebat, fotografiat pe scările care duc la Fundație, chiar În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
regulate, ajungând apoi Într-o stare de liniște fremătândă, plutind diagonal deasupra burții, cât pe-aci să-mi atingă buricul. Acum că mișcarea de răsturnare se opri, În loc să se umfle, sexul mi se Întări. Rulându-se fără nici un ajutor, o bucată a prepuțului era blocată momenta Într-o poziție dureroasă. Dar apoi firele crețe care se Împotriviseră la Început, au cedat și pielea se adună, Încrețindu-se ca gâtul unei broaște testoase. Prin urmare, la fiecare bătaie care pulsa și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pic mai tare În teaca asta strâmtă care-mi solicita atenția, a rupt toată vraja. Brusc, am rămas fără aer. Tulburat și dezumflat, am urmărit cât de repede se transformă cea mai independentă parte a unui corp bărbătesc Într-o bucată de carne neînsuflețită, c-o pată de umezeală lucind În crăpătura sa scorojită, ca un ochi sașiu, Înlăcrimat. Plictisit, am dat să-mi caut chiloții. Era clar, „elevația“ biologică completă era imposibilă. Nu exista sex fără imagini sau fantezii, memorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
umbră, dar În afară de astea doar buza, Încă umflată, trăda că am fost implicat Într-o bătaie. Am Înlăturat o crustă care mi se Încurcase În păr și apoi m-am pieptănat. Câteva minute mai târziu, lustruindu-mi pantofii cu o bucată de perdea, mi-am propus să nu uit ceea ce tocmai am trăit. Mi-am găsit pantalonii pe care-i băgasem sub saltea și mi-am mai vârât câteva lucruri În buzunar. Anton nu mi-a spus când se Întoarce, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
doar să las ușa descuiată, cu cheia În yală, pe dinăuntru. Dacă suspiciunile mele erau corecte, ar fi fost bine să am grijă: prietenul meu trebuia să aibă În continuare sentimentul acesta de securitate. Mâzgălind un bilețel scurt pe o bucată de hârtie, i-am mulțumit pentru ospitalitate. Apoi am băgat cheia În yală și am plecat. O oră mai târziu am ieșit În lumina orbitoare la sud de cimitirul lângă care locuiesc. Sub picioarele mele, metroul zgomotos Își continuă drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
locuința lui, cu spatele aplecat și pași mici. — Ne Îndreptăm spre front, ă, Knisch? Cele câteva smocuri de păr care-i Încadrau capul stăteau vâlvoi și, ca toți bătrânii, nu era bărbierit la fel de meticulos peste tot. Pe alocuri Își lipise bucăți de hârtie igienică pe fața ruginită. Am Încercat să le dezlipesc, dar domnul Vogelsang Își feri chipul și arătă spre ușa mea - degetele Îi tremurau și buzele, de asemenea. — Vezi-ți de treabă, Knisch. O chiurasă face plecăciuni doar În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
luptă. Podeaua era acoperită de pagini rupte, stilouri stricate, umerașe Îndoite și un rând de fotografii făcute ferfeniță - inclusiv cea a tinerei În cămașă Înflorată și boa. Ici-colo, dintre epavele plutitoare, ca ale unui vapor scufundat, mai apărea câte-o bucată a ceva ce fusese cândva rama unui pat sau o bibliotecă. Salteaua mea era tăiată și acum se sprijinea de perete cu interiorul expus În mod obscen. Tabachera Dorei era Îngropată adânc În părul de cal. Cele două taburete fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gândeam era lângă frizeria lui Kretschmer. Două ore mai târziu, m-am Întors acasă cu lista bifată. Acum tot ce trebuia să fac era să aștept venirea nopții. Negăsind nimic mai bun de făcut, am Început să mâzgălesc pe o bucată de hârtie. După câtva timp Începu să se repete o formă, jumătate floare, jumătate Înger, ceea ce mă Încânta cumva - până când mi-am dat seama cu ce semăna. Pentru a scăpa de bănuiala că schița ar putea fi portretul cuiva, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
femeie este minimă. De fapt, e o diferență de doar câțiva centimetri. Și, ca să nu fiu Înțeles greșit, mă grăbesc să adaug că nu mă refer la lungimea unei anumite părți anatomice, pe care tocmai am desenat-o pe o bucată de hârtie. Doar verticalitatea lor e aceeași, și nici măcar asta nu În Întregime. Nu, ceea ce vreau eu să spun e următorul lucru: diferența dintre sexe corespunde cu cea dintre Înălțimea tocurilor. Evident, această discrepanță poate varia de la o cultură la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
situație ca aceasta, prioritatea nu era nicidecum să afle ce se Întâmplase cu adevărat. Întrebarea care se punea era mai degrabă următoarea: de ce mă obligase Wickert să stau Încuiat În casă? Eram convins că am văzut numele lui Froehlich pe bucata de hârtie pe care Dora o strângea În pumn când a venit de la Kolberg. Probabil că acest Karp o lăsase să stea cu el, pe vremea când lucra ca asistentă la clinica lui Froehlich. Când am vizitat Fundația, Dora Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
situație ca aceasta, prioritatea nu era nicidecum să afle ce se Întâmplase cu adevărat. Întrebarea care se punea era mai degrabă următoarea: de ce mă obligase Wickert să stau Încuiat În casă? Eram convins că am văzut numele lui Froehlich pe bucata de hârtie pe care Dora o strângea În pumn când a venit de la Kolberg. Probabil că acest Karp o lăsase să stea cu el, pe vremea când lucra ca asistentă la clinica lui Froehlich. Când am vizitat Fundația, Dora Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
înnebunit capul de frică, să nu explodeze în cioburi, să nu mă împroaște cu scântei - dezastrul, vezi bine, mă obsedează la tot pasul. Pe urmă, fără cel mai mic zgomot, mă cațăr pe calorifer și șterg guguloiul încins cu o bucată de hârtie igienică. Supun unui examen atent perdeaua de la duș, cada, gresia, cele patru periuțe de dinți - Doamne ferește! - și, taman în clipa când dau să deschid ușa, convins că am șters toate urmele, inima-mi stă-n loc când zăresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mai sunt și altele?... Spune-mi, te rog, ce porcării mai bagi în gură, ca să dăm de capăt acestei diaree! Vreau un răspuns fără ocolișuri, Alex. Mănânci, cumva, și hamburgeri? Răspunde-mi, te rog, de-aia ai tras apa - erau bucăți de hamburger? — Ți-am spus că nu mă uit în WC când trag apa! Nu mă interesează, ca pe tine, cum arată căcuța altora. — Vai, vai, vai, ce clanță avem deja la treișpe ani! Cu cineva care-i pune o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Poftim, ia și o felie de pâine. Asta-i adevărata pâine evreiască de secară, cu grăunțe. Așa, Anne, zău că te descurci de minune, nu-i așa că se descurcă de minune, Sophie, pentru o începătoare? Așa, drăguță, ia și o bucată faină de pâine evreiască, și-acum ia și o furculiță de tocăniță de ficat - și a ținut-o așa până la șarlotă - așa, Anne, și șarlota-i kușer, sigur, bine-nțeles că așa trebuie să fie, aa, nu, aa, nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
puțin înainte de plecarea mea în concediu. Am cinat („Aveți ceva pește?“ îl întreabă taică-meu pe ospătarul de la restaurantul franțuzesc de lux unde-i ducă ca să le arăt că sunt om mare, „Oui monsieur, avem...“, „În regulă, adu-mi o bucată pește, dar vezi să fie caldă“, zice taică-meu), am cinat și, pe urmă, molfăindu-mi Titralacul (ca să-mi calmeze hiperaciditatea gastrică), mă mai plimb o vreme cu ei înainte de a-i urca într-un taxi care să-i ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
doză de decență? Să-mi fi venit mintea la cap, cum se zice? Ei bine, unde mi-or fi fost mințile în după-amiaza când, venind acasă de la școală, am găsit-o pe maică-mea plecată și frigiderul aprovizionat cu o bucată zdravănă, purpurie, de ficat crud? Cred că ți-am mărturisit deja chestia cu ficatul pe care l-am cumpărat de la măcelărie și pe care l-am cordit în spatele în spatele unui panou publicitar în drum spre bar-mițva. Ei bine, vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
învecinează cu străzile și casele din cartierul meu evreiesc, cel atât de sigur și prietenos. Știu unde locuiesc șiksele după felul perdelelor pe care le pun mamele lor la geamuri. Și-apoi, goimii pun la fereastra din față și o bucată mică de pânză albă cu o stea brodată pe ea, în cinstea lor și a băieților lor plecați în armată - o stea albastră dacă băiatul e în viață, una aurie dacă e mort. „Iată o măicuță cu stea aurie“, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]