2,404 matches
-
vara anului 1930 - primul film vorbitor ce a rulat aici a fost producția în limba germană „Atlantic” -, în vreme ce sala „Clasic” se va transforma, începând cu luna mai a anului 1931, în „cinematograful sonor clasa I <<Capitol>>” - cu un nou administrator, bucureșteanul Ioan Vartolomeu. Cu totul diferit a fost destinul cinematografului „Victoria”. Fidel ecranizărilor fără sunet, acesta avea să dispară total din paginile de reclamă ale ziarelor locale din anii ’30 - printre ultimele filme care au rulat aici s-a aflat și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ăîn Scrisorile XXXI și XXXII.î Scrisori, p. 62, 63, 78, 83, 86, 244. talente a Capitalei"... Într-un loc spune că a întrebat, pe vremea lui Cuza, pe doctorul Meyer, dacă n-a constatat un grad de sminteală la bucureșteni și că acest doctor i-a răspuns că sminteala ajunsese la gradul al doilea. Cum că din pricina acestei lupte cultura muntenească a fost mai în scădere, ne-o mărturisesc de la început scriitorii vremii. M. Kogălniceanu, în 1855, zice: " În Moldova
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cauzele lui "Eminescu"? Este Bucureștiul Orașul (...așadar al treilea Oraș, după Roma veche și Paris), când el nu-i măcar încă nici "Oraș" în toată puterea cuvîntului? S-a creat acolo de-a lungul vremii viața aceea urbană milenară? Sunt bucureșteni suprasaturați de civilizație și de cultură? Dar noi suntem încă la începuturile vieții urbane, ale culturii, ale civilizației, ale literaturii! Noi n-am creat încă nici măcar toate genurile literare. Suntem departe de a fi epuizat măcar poezia țării, a provinciei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
brațe unul pe altul, se sărută. Se strigă mereu "Ceaușescu și poporul". Încercăm, eu și Atanasiu, să culegem impresii de la participanți, el mereu cu casetofonul, eu cu carnetul. Suntem înconjurați îndată de o mulțime de doritori să ne dea declarații, bucureșteni și provinciali, tineri și vârstnici. Toți aprobă și își exprimă adeziunea la poziția oficială a țării față de evenimentele din Cehoslovacia"(Buzilă: 1999, 49; subl. în orig.). A fost discursul lui Ceaușescu din 21 august 1968 unul convenit în prealabil cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al său, Ana, explicând (ca un autoportret perfect) însăși devenirea acestui cineast unul dintre creatorii de vârf ai cinemaului românesc. (Jon Gostin) 1994 STEAUA FĂRĂ NUME Mihail Sebastian Teatrul Național București Claudiu Bleonț Miroiu și Carmen Galin Mona Spectacolul Naționalului bucureștean cu Steaua fără nume, de Mihail Sebastian, în regia lui Alexa Visarion, la 50 de ani de la premieră, reușește din primele clipe să risipească și scepticismul și prejudecățile ce situează textul în zona conflictelor desuete, a dulcegăriilor și sentimentalismelor ieftine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Trei au fost modalitățile prin care s-a defulat artistul român în totalitarism. Simțind că starea opresivă e de durată incalculabilă și că instalarea într-un regim de exprimare totală este de neatins, unul după altul, începînd din anii șaizeci, bucureșteni care-și însușiseră instrucția solidă în institutul bine populat cu maeștri, dar și curajoși din provincie, iau calea Occidentului și, scoțînd capul deasupra nivelului mediu, atrag atenția și se realizează, iar, prin număr, se constituie într-o sui generis Uniune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sindromul fricii și al șireteniei operează dizgrațios, mai mult în cazul celor cu fundul pe scaune grase, miile și miile de români care au ieșit în stradă, înfruntînd moartea, numai să-i știe răsturnați pe dictatori, miile și miile de bucureșteni, și nu numai, care l-au înconjurat pe regele Mihai în revenirea sa din 1992, simpatia masivă și sinceră întîlnită acum de regina Ana ne îndreptățesc să credem că nația profundă n-a murit și că, în ființa ei ancestrală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta presiune propagandistică. Mapă cu exerciții cam pe aceeași temă: fabrica de frînghii din vecinătate. Acestea toate aici, în zona blajină spre deosebire de adeziunile strident colorate ale unor bucureșteni vorbăreți și oricînd disponibili aveau aerul unor șolticării humuleștene, unor mici coțcării care să păcălească vigilența comisarilor poporului. Într-o cu totul altă culoare se așeza, acum cîteva după-amiezi, în preajma unor pubele, întrebarea cvasiidentică formulată de alt pictor care, prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
te și mîngîi cu gîndul că stăm aici (pavăză Occidentului îmbuibat) de două mii de ani (Burebista, nu?) și că vom mai sta încă (cel puțin) tot pe-atîta. Cu piciorul pe scara vagonului, plec deja cu simțirea alertată la întîlnirea cu bucureștenii. Împărțiți și ei, știți doar, în două: unii cu sîrbii, alții cu americanii. Probabil măi voi afla în preajma Sfîntului Părinte,la vernisajul care mi-a perturbat vernisajul, voi fi, poate, în preajma înțeleptului Liiceanu (pro-american), sau în preajma nupreaînțeleptului CTP (pro-sîrb), voi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am vrut decît să contribui la augmentarea legendei sale. Bine, bine, dar cum... a căzut replica maestrului. Cu dicția aceea inconfundabilă, ușor poticnită atunci cînd ilustrul om era marcat emoțional. Ar fi putut în stilul atît de la modă atunci printre bucureșteni să răspundă pipărat argumentului meu, dar n-a făcut-o. Ca unul ce venea din cealaltă Românie, a crezut că e suficient dar atît: bine, bine, dar cum... Copilul Goethe era păzit să nu vadă lucruri urîte, mizerabile, de stradă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interetnică, sugînd din subiectul dorohoian mult suc hrănitor. Da' de unde! Aveam în acei ani, într-un Dorohoi majoritar evreiesc, cîteva prietenii cu evrei de-o seamă, de o mai mult decît normală frumusețe. Cărora le duc dorul. Pe scena "Municipalului" bucureștean se joacă acum Take, Ianke și Cadîr, răsreluata piesă a unui Victor Ion Popa cunoscînd, și el, atît de bine, multietnicul cernăuțean, în perioada cît fusese director al Naționalului de-acolo. Din spumoasa pseudocronică a lui Bedros Horasangian ("Observator cultural
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care taciturnul și îmbufnatul Ciucurencu, aflat, prin anii optzeci, la Iași, în sejur pleinairistic și participînd la o adunare de breaslă ieșeană, a fost rugat de un maestru local să-și spună părerea despre... școala ieșeană de pictură. Rictusul orgoliosului bucureștean, completat și de exclamația: Școală ieșeană de pictură?!?, a însemnat, de fapt, și răspunsul. Singurul valabil, de altfel. Căci, urmîndu-l în spirit pe acrul Ciucurencu, ar trebui să văd în termenul de școală (Școală ieșeană de pictură) aproximarea unei însumări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
absolutul valorii anonimatului. Că pictura lui place, e cu totul altă chestiune. Dar, la urma urmei, cui place? Sînt sigur că tablourile ieșeanului în imitarea unui Stahi (inimitabil!) cu exactități și prețiozități de-a dreptul uimitoare, au găsit imediat amatori bucureșteni înstăriți, destinîndu-și-le, evident, recentelor lor vile mai mult sau mai puțin riscate arhitectural. Cum, așijderi, oricît ar mai produce alt asemenea industrios de data asta bucureștean multiplu acaparator (printre altele, parlamentar..., evident, pesedist) nu va putea accede nicicînd la statutul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cubă atît de îndepărtată. Fantezistă, nu însă și nesemnificativă. Simetria poate aduce, cîteodată, servicii metodologice neașteptate. Vizita lui Gorbaciov la București făcută unui Ceaușescu oricum agonic a stat sub semnul unei împiedicări caraghioase. Nu mai puțin iată istoric premonitorie. Țanțoșul bucureștean nu poate evita împiedicarea în chiar momentul în care-și poftește, pe trepte, propriul gropar moscovit la tribuna discursului. Într-un moment în care noul scenariu european e deja semnat de Moscova și Washington. De care însă ignoranța paranoică a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mimări, simulacre, jocuri teatrale de la spiritul de luptă, cunoașterea nu este făcută pentru a tranșa și nu este "mereu ceva care vizează, în mod răutăcios, insidios și agresiv, indivizi, lucruri, situații"190 decât în cazul unor vestiți universitari (timișoreni și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
București, ci și vice-versa, cei din București să vină la Iași, căci dacă conglomerarea tuturor autorităților superioare În Capitală silesc pe provinciali să meargă oricând la București, cei de acolo sunt cu totul apărați de a călca prin provincie, așa că Bucureștenii n-au prilejul să cunoască și să Îndrăgească Iașul și pe Moldoveni și populațiile rămân străine Între ele. Oratorul propune ca Iașul să rămână centrul de știință al României, precum Bucureștii trebuie să rămână centrul politic. Mai cere apoi stabilirea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Nimic mai caracteristic de felul cum evoluează Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt Întâi Ardeleni și pe urmă bucureșteni. Moldovenii, din contra, Întâi se simt bucureșteni și pe urmă... iată că sunt moldoveni” .
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
noii sale pasiuni, aceea pentru teatru. Angajat la Teatrul Național, din 1930 montează - la început, secondându-l pe A. I. Maican - spectacole în care personalitatea i se manifestă tot mai accentuat, inclusiv în domeniul scenografiei. În 1938 semnează un contract cu Naționalul bucureștean, unde se impune, uneori șocând, prin maniera peste măsură de îndrăzneață de a aborda un text dramatic. Cu frenezia lui de revoluționar al scenei, împinge lucrurile până la a visa la un teatru fără actori. Din 1939 din nou la Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
tipurile triunghiului conjugal au acest statut de suprapersonaje cu note inconfundabile și cu valoare de prototipuri pentru tipologia din literatura postcaragialiană. Fără îndoială, Mitică și miticismul constituie emblemele evidente ale caragialismului. Dacă Negruzzi a descris Fiziologia provințialului, Caragiale conturează fiziologia bucureșteanului spiritual și volubil. În schița monografică Mitică, delimitarea arealului și a provenienței tipului studiat se face prin recursul la un silogism de tip "ionescian": "Mitică e bucureșteanul par excellence. Și fiindcă Bucureștii sunt un mic Paris și Mitică, se-nțelege
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
emblemele evidente ale caragialismului. Dacă Negruzzi a descris Fiziologia provințialului, Caragiale conturează fiziologia bucureșteanului spiritual și volubil. În schița monografică Mitică, delimitarea arealului și a provenienței tipului studiat se face prin recursul la un silogism de tip "ionescian": "Mitică e bucureșteanul par excellence. Și fiindcă Bucureștii sunt un mic Paris și Mitică, se-nțelege, este un mic parizian"29. De descendență populară și livrescă totodată, Mitică e un personaj-sinteză de esență balcanică,30 dar și falstaffiană. Așa cum demonstra Dan Grigorescu 31
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exemplu, sau în cea a lui Stănică Rațiu din romanul lui G. Călinescu, Enigma Otiliei și chiar a lui Pirgu din ineditul roman al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Aceștia par a ilustra la fel de bine tipul Don Juan-ului bucureștean caragialesc, atât pe cel insinuat în Mitică Lefterescu din schița Five o'clock, cât și pe cel al cuceritorului cabotin Nae Girimea. Profunzimea psihologică, sondată experimental în romanul Hortensiei Papadat-Bengescu, modifică substanțial componentele clasice ale tipului, asimilate atât de bine
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și promovarea metodei empirice a fost posibilă prin intuiția popoarelor arhaice. Medicul transilvan Ferentz Nyulas cercetează și el variolizarea practicată de țărani în mai multe sate din zona Făgăraș. Medicul Constantin Caracaș susține și popularizează descoperirea lui Jenner și pregătește bucureștenii pentru înțelegerea imperativului vaccinării antivariolice. Caracaș va fi inițiatorul construirii celui de al treilea spital bucureștean, cu contribuție publică și tot el va scrie și cea dintâi monografie igienico sanitară din Muntenia, intitulată Topografia Valahiei care va apare în 1830
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Greci, al Asociației Internaționale a Hispaniștilor și al Asociației Internaționale de Literatură Comparată și al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani, redactor al „Paginii elevului” în săptămânalul bucureștean de limbă neogreacă „Nea Zoé” (1964-1966). A colaborat cu traduceri și recenzii la „Amfiteatru”, „România literară”, „Luceafărul” „Echinox”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review” ș.a. După 1985 este prezent cu eseuri, studii și traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
să fie deja "asfixiat" sub greutatea ordinelor. O viață de om..., vol. III, p. 246. Regele Carol încerca să-l flateze pe Iorga acordîndu-i ordine doamnei Catinca, care, de altfel, erau pe deplin meritate 40 Argetoianu a protestat împotriva afirmației bucureștenilor cum că "guvernul lui era format în salonul doamnei Lupescu", spunînd că o întîlnise pe aceasta pentru prima oară în 1934. "Magazin istoric", Memoriile lui C-tin Argetoianu, p. 73. Dar acestea erau practicile Camarilei: nu era nevoie să o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ortodocși și ce fel de păstori îi conduc, care au lăsat să se smulgă din sufletele lor credința și au subscris „fatalității” destinul lor. Ei au uitat de înfricoșătoarele mineriade când acei inconștienți barbari, valuri, valuri, s-au năpustit asupra bucureștenilor; băteau și ucideau la întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu al comunismului în România, sunt unice în istoria crimelor politice, asemenea celor de la Pitești, Gherla, Zarca Aiudului, Canal, care au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]