7,134 matches
-
European Political Parties; The Case of Polarized Pluralism", in J. Lapalombara, M. Weiner, Political Parties and Political Development, Princeton Univ. Press, Princeton, 1966, pp. 138-139. 43 P. Guerguieva, "Quels clivages pour les partis politiques bulgares?", op. cit. 44 Asupra partidelor agrare bulgare vezi și N. Ragaru, M. Halamska, "Quels porte-parole pour le monde rural? ", Le Courrier des pays de l'Est, 1013, martie 2001, pp. 29-50. 45 P. Guerguieva, "Quels clivages pour les partis politiques bulgares?", op. cit, p. 33. 46 E.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Institutului de Științe Politice din Aix-en-Provence. Este autorul a numeroase articole și lucrări asupra partidelor politice dintre care amintim Partidele politice în Occident: sociologia istorică a fenomenului partidelor (Ellipses, 2003). ANTONY TODOROV este profesor în științe politice la Noua Universitate Bulgară din Sofia. Este autorul mai multor articole asupra regimurilor comuniste și asupra postcomunismului în Bulgaria. TOMASZ ZARYCKI este profesor-asistent la Universitatea din Varșovia și director adjunct al Institutului de Studii Sociale. Este autorul mai multor articole asupra clivajelor politice în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comunismului /266 3. Comunismul și clivajele modernității /269 Note / 272 Clivaje vechi comuniști/anticomuniști în Bulgaria după 1989. Natură, impact și viitor (Petia GUEORGUIEVA) / 273 1. Întrebări, probleme și ipoteze principale /273 2. Clivajul foști comuniști/anticomuniști în peisajul politic bulgar /281 3. Concluzii /285 Note /286 Lista de autori /291 În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): Cine decide? Partide, reprezentanți și politici în Parlamentul României și cel european, Sergiu Gherghina Construirea democrației. La frontierele spațiului public european, Daniela Piana
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
slave pentru Români, București, 1894 și numeroase ediții de cronici și documente, printre care Cronicile slavo-române din secolul al XV-lea, publicate de loan Bogdan, ed. revăzută de P. P. Panaitescu, București, 1958 ; Ilie Bărbulescu, Istoria literaturii și gramatica limbii bulgare vechi, Iași, 1930. P. P. Panaitescu, ca istoric, s-a ocupat de epoca evului mediu românesc, de relațiile Principatelor cu rușii, polonii, bulgarii (spre exemplu Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Gh. Ureche și Miron Costin, București, 1925) despre
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cronicarilor Gh. Ureche și Miron Costin, București, 1925) despre literatura slavo-română: La litterature slavo-roumaine (XV-XVII siecle) et son importance pour Vhistoire de la litterature slave, 1931. Emil Turdeanu s-a ocupat mai ales de relațiile româno-bulgare în evul mediu: La litterature bulgare au XlV-eme siecle ei sa diffusion dans Ies Pays Roumains, Paris, 1947. Despre toate aceste probleme se pot culege însă informații bogate și din lucrările de istorie literară propriu-zisă, pentru perioada respectivă. In legătură cu literaturile slave mai noi, lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
într-un mediu ostil. Un astfel de sentiment poate doar să încurajeze un puternic naționalism. Cehii credeau, de asemenea, că trăiesc într-un mediu ostil. Majoritatea cehilor nu avea încredere în ruși (62%), polonezi (77%), români (77%), unguri (67%) sau bulgari (64%), dar doar 44% dintre aceștia nu aveau încredere în germani. Cea mai surprinzătoare descoperire este că o minoritate cehă semnificativă nu avea încredere în slovaci 24. Cum se poate explica o asemenea tendință? Lipsa de încredere între națiuni este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
câteva regiuni unde extrema dreaptă era relativ puternică (10-15% din voturi), oscilația era redusă. Minoritățile maghiară și germană, concentrate în câteva ținuturi, votau pentru partidele proprii; prezența acestor minorități reducea oscilația electorală. În regiunile locuite de minorități ca rusă, ucraineană, bulgară sau turcă, presiunea administrativă și corupția electorală erau practicate pe scară mai largă decât în alte părți. Mai mult decât atât, în acele regiuni, candidații minorităților etnice figurau pe listele partidelor mari. Aceste grupuri etnice din sud-estul țării nu aveau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
simplu pentru a-și potoli un instinct profund ce vine din vremuri neguroase ale omenirii, un tip de bestialitate, prost acoperită de diverse ideologii și care reușește să „dinamizeze masele” (vezi studiul excelent despre „masse” al romancierului austriac de origine bulgară Elias Canettiă. Foarte mulți comentatori ai „misterului” acestei dictaturi sui-generis, chiar și În cadrul dictaturilor comuniste din Estul Europei reduc armele și metodele ceaușiste la un simplu și brutal exercițiu al dictaturii militare, cu accente ideologice. Or, Ceaușescu, oricât ar părea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în schimb știa cel mai bine dintre scriitorii noștri limba română. Venea din "adâncuri etnice", o vechime pe care și-o afirma cu mândrie și o deslușea și la Eminescu (despre care s-a fabulat că ar fi de obârșie... bulgară, orientală, armeană, suedeză, sârbă!): "copil al unei rase nobile și bătrâne" (În Nirvana), get-beget românești. Și, în fond, "românitatea nu este o categoric biologico-etnică, ci una spirituală", adaugă Theodor Codreanu. Cel care a fost acuzat de dispreț față de români, "ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau goană după cumpărături pentru că, din păcate, n-am cumpărat mare lucru. Am tras la cel mai mare hotel, o clădire de 14 etaje. Cazarea a fost elegantă. Dimineața la 7 am plecat sprea Târnovo, la poalele Balcanilor, primul oraș bulgar ca frecvență turistică. Oraș montan, așezat pe deal și vale, cu o arhitectură care îți amintește de orașele siciliene, văzute desigur doar la Teleenciclopedia. În aceeași zi ne-am întors în țară, în București unde am înnoptat. Deci practic, cam
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și modul în care au fost obținute informațiile. Printre altele, în fața trupelor române se aflau, la data respectivă, Corpurile de Armată 4, 6, 8, 11, 13, 17, 21, 26 și Carpatin austro-ungare, 18 german, Divizia 15 turcă și Armata Toșef (bulgară), cu Diviziile 1 Infanterie, 12 mixtă (bulgaro-germană) și 1 cavalerie. La 29 aprilie 1918 colonelul Nicolae Condeescu, șeful Biroului Informații din Marele Cartier General, a înaintat un raport forurilor superioare cu propuneri de reorganizare a structurii informative a armatei. Generalul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o activitate diplomatică foarte bine articulată. În scopul ieșirii din izolare, guvernul de la Moscova a inițiat acțiuni de propagandă, în principal în statele slave. O notă a Serviciului de Siguranță Giurgiu, de la începutul anului 1925, a informat, dintr-o sursă bulgară, despre organizarea propagandei sovietice, condusă de un trio în frunte cu Cicerin, alături de Coop și Rotstein. Primul avea în coordonare propaganda pentru Europa Centrală (Germania, Austria și Cehoslovacia), Anglia și S.U.A.; al doilea se ocupa de Polonia și țările scandinave
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în birouri speciale revoluționare balcanice, pentru fiecare țară în parte, și tipărea revista „Fédération Balcanique” la Viena în limbile germană, franceză și în cele balcanice. Biroul revoluționar al Partidului Comunist bulgar era condus de Gavril Gerov și Georgi Minajlov (primul, reprezentantul Ajutorului Roșu Internațional, iar al doilea al Sindicatelor Internaționale Roșii), cel din Grecia îi avea în frunte pe T. Graciduis și G. Peri (cu aceleași funcții ca și colegii din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să-și creeze aderenți. Nu în ultimul rând, în Transilvania, acțiunea de spionaj și cea de propagandă erau bine ancorate, „progresând spre perfecționare”, prin completare și sprijin reciproc. Un alt obiectiv informativ a fost, în primii ani după 1918, spațiul bulgar, zonă în care se aflau elemente alb-gardiste în frunte cu generalul Denikin, care intenționau să pornească spre Rusia dar, în același timp, apreciau că Basarabia li se cuvine. Pe de altă parte, zona frontierei cu Bulgaria a fost un teren
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
provocând, cu barbarie și sadism, victime printre țărani, comercianți, coloniști, autorități civile sau militare. În esență, granița era amenințată de bande de tâlhari, denumiți comitagii, adepți ai unor ideologii naționalist-șovine sau naționalist-comuniste, care atacau români, turci, tătari, macedoneni și chiar bulgari, în scopul inducerii sentimentului de panică și izgonirii din zonă. Pe termen lung, prin diferite metode - politice, economice, teroriste - și cu sprijinul tacit sau evident al guvernului de la Sofia, se dorea retrocedarea Cadrilaterului și chiar a întregii regiuni Dobrogea către
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Sofia, se dorea retrocedarea Cadrilaterului și chiar a întregii regiuni Dobrogea către Bulgaria. La 20 ianuarie 1919, Mihail Moruzov, în calitate de șef al Brigăzii de Siguranță Tulcea, a înaintat un raport către Direcțiunea Siguranței Generale privind starea de spirit a locuitorilor bulgari din Dobrogea. Unii dintre aceștia s-au aflat în serviciul trupelor bulgare în perioada 1916-1918, iar ulterior au plecat în Bulgaria de teama repercusiunilor pe care le-ar fi suferit conform legilor românești. Totuși, acest curent de emigrare era susținut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Bulgaria. La 20 ianuarie 1919, Mihail Moruzov, în calitate de șef al Brigăzii de Siguranță Tulcea, a înaintat un raport către Direcțiunea Siguranței Generale privind starea de spirit a locuitorilor bulgari din Dobrogea. Unii dintre aceștia s-au aflat în serviciul trupelor bulgare în perioada 1916-1918, iar ulterior au plecat în Bulgaria de teama repercusiunilor pe care le-ar fi suferit conform legilor românești. Totuși, acest curent de emigrare era susținut „din îndemnul șefilor mișcării bulgare” cu sediul la Tulcea, între care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aceștia s-au aflat în serviciul trupelor bulgare în perioada 1916-1918, iar ulterior au plecat în Bulgaria de teama repercusiunilor pe care le-ar fi suferit conform legilor românești. Totuși, acest curent de emigrare era susținut „din îndemnul șefilor mișcării bulgare” cu sediul la Tulcea, între care se numărau Cristu și Mișu Cialicoff, Petre Hagi Ivanoff, Ivan Ivanoff, Stoicu Stoicoff, Iordan Boțoff și alții. Îndemnul la dezertare avea drept pretext faptul că bulgarii vor reveni în Dobrogea și, în acest sens
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de legile românești. Un alt raport înaintat de Moruzov, avansat între timp șef al Serviciului Special de Siguranță din Dobrogea, conținea o notă a unui agent acoperit referitor la situația din Bulgaria. Printre altele, agentul a informat despre înarmarea populației bulgare din nordul țării, cu scopul „de a produce panică și de a răscula populația din Cadrilater” împotriva autorităților civile și militare ale guvernului român. Acest lucru a fost posibil prin dezarmarea parțială la care a fost supusă armata bulgară, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
populației bulgare din nordul țării, cu scopul „de a produce panică și de a răscula populația din Cadrilater” împotriva autorităților civile și militare ale guvernului român. Acest lucru a fost posibil prin dezarmarea parțială la care a fost supusă armata bulgară, la care s-a adăugat o lipsă de control din partea trupelor de ocupație ale Antantei. Din punct de vedere politic, la Sofia se discuta despre o înțelegere între Stamboliinski și generalul rus alb Denikin, privind o cooperare militară contra României
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contra României, Bulgariei revenindu-i Cadrilaterul, iar Rusiei - Basarabia. Această idee avea la bază prevederile Tratatului de pace de la Neuilly-sur-Seine, prin care în Bulgaria se desființa serviciul militar obligatoriu, fapt care a nemulțumit corpul ofițeresc. În perspectiva disponibilizării, Liga Ofițerilor bulgari a intrat în contact cu generalul Denikin pentru încadrarea viitorilor militari trecuți în disponibilitate în armata sa. La rândul lor, comuniștii bulgari se aflau în strânse legături cu «omologii» unguri, colaborarea lor urmând „să provoace o revoluție în interiorul Ardealului după
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Bulgaria se desființa serviciul militar obligatoriu, fapt care a nemulțumit corpul ofițeresc. În perspectiva disponibilizării, Liga Ofițerilor bulgari a intrat în contact cu generalul Denikin pentru încadrarea viitorilor militari trecuți în disponibilitate în armata sa. La rândul lor, comuniștii bulgari se aflau în strânse legături cu «omologii» unguri, colaborarea lor urmând „să provoace o revoluție în interiorul Ardealului după urma căreia, speră dânșii, să se întindă și în vechiul regat”. Imediat după încheierea războiului, în primăvara anului 1919, în localitatea Razgrad
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
perturba ordinea publică în Dobrogea și a exploata situația spre a forma convingerea că populația nu suportă administrația românească și, în consecință, regiunea trebuie redată Bulgariei pentru pacificarea spiritelor. Din punct de vedere politic, Societatea „Dobrogea” era subvenționată de guvernul bulgar, de unde primea directive în acțiunile politice pe care le punea în practică, în timp ce, din punct de vedere militar, se afla subordonată, evident acoperit, Statului Major de la Sofia. Misiunile operative constau în plasarea refugiaților, sub formă de coloniști, de-a lungul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și pedepsirea în caz de neconformare; 2) terorizarea elementului turco-tătar și românesc pentru a părăsi regiunea; 3) crearea de situații încordate care să ducă la măsuri excepționale, iar acestea să fie prezentate ca acțiuni de terorizare și prigoană a populației bulgare de către statul român. În caz de război, planurile militare prevedeau ca nucleele informative să execute instrucțiunile primite de la Sofia, iar unitățile de comitagii să distrugă comunicațiile și clădirile administrative, să producă incendii la obiectivele industriale și panică în rândul populației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
administrative, să producă incendii la obiectivele industriale și panică în rândul populației civile. Pentru pregătirea tineretului dobrogean în acest scop, în timpul executării stagiului militar, aceștia efectuau misiuni informative ordonate de atașatul militar din București și transmise prin preotul de la biserica bulgară din localitatea respectivă. În această perioadă, la mijlocul anilor ’20, serviciul de informații al U.R.S.S. a ajuns la concluzia că „terenul este prielnic pentru întreprinderea de acțiuni teroriste și de propagandă comunistă”, astfel încât, în urma unor manevre abile, a reușit prin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]