3,144 matches
-
reprezentările în care aceasta este identificabilă. Eroinele nu sunt doar muncitoare merituoase, ci și femei ”cu oarecare gingășie în figură, înnobilitate de bunătate”, trăsături care ajută la imaginarea lor în viața particulară ca ”mame grijulii și bune gospodine”. Discutând despre bustul unei muncitoare evidențiate, o lucrare de Dorio Lazăr, autoarea eseului remarcă faptul că sculptorul ”pune în lumină trăsăturile ce-i subliniază caracterul dârz, fără a lipsi această figură de anumite trăsături de feminitate”. (p.10) Masculinizarea trăsăturilor nu este prezentată
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
Ion Iliescu, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul național Steaua României, în grad de Cavaler. La împlinirea vârstei de 67 de ani i s-a acordat „Meritul academic” pentru creația literară și pentru susținerea proiectelor Academiei Române. Sunt cunoscute mai multe statui (busturi) ale poetului: Surse primare Articole biografice Interviuri Din presă
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu regional, înființarea de biblioteci și reviste culturale. În septembrie 1932, la mai bine de un an de la moartea acestuia, autoritățile au dezvelit un bust din bronz, situat astăzi în fața Bibliotecii Județene, operă a sculptorului I. Dimitriu-Bârlad, după masca mortuară luată de Antonio Ruta". Autoritățile au atribuit în 1960 numele lui Ioan N. Roman străzii ce leagă bulevardul Alexandru Lăpușneanu de străzile Mihai Viteazu și
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
începutul carierei și achiziționa cele mai valoroase opere create de aceștia, precum Alexandru Padina, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian. Sculpturile existente ca exponate în colecția sa erau create de Brâncuși (Cap de copil), Milița Petrașcu, Dimitrie Paciurea (Bust de femeie), Cornel Medrea și Oscar Han (Arcașul). În anul 2008, casa sa aflată în postura de Muzeu a intrat într-un proces de renovare și consolidare a clădirii și o mare parte din lucrări au fost restaurate. Astăzi, pe lângă
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcului de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală. A contribuit la detalii din iconostasul Bisericii Cașin, este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia și George Coșbuc din parcul Carol I. La Câmpulung, în Grădina Publică, se află sculpturile sale "N. Bălcescu" și "Autoportret". Tot în localitate mai sunt "Țăranca din Muscel" și grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda și
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
Loango"(1886), textele istorice "Istoricul luptei pentru drept în ținutul Câmpulungului Moldovenesc"(1911) și "Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc"(1915), lucrarea "Amintiri despre Eminescu"(1914). În centrul orașului Siret (unde s-a nascut) i s-a înălțat un bust. În prezent, pe soclul bustului poetului Mihai Eminescu din Suceava se află un altorelief cu chipul lui .
Teodor V. Ștefanelli () [Corola-website/Science/307106_a_308435]
-
luptei pentru drept în ținutul Câmpulungului Moldovenesc"(1911) și "Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc"(1915), lucrarea "Amintiri despre Eminescu"(1914). În centrul orașului Siret (unde s-a nascut) i s-a înălțat un bust. În prezent, pe soclul bustului poetului Mihai Eminescu din Suceava se află un altorelief cu chipul lui .
Teodor V. Ștefanelli () [Corola-website/Science/307106_a_308435]
-
în domeniul rețelelor electrice din literatura tehnică românească. La 18 ianuarie 2011 a fost organizat "Simpozionul de Rețele și Sisteme Electrice - In Memoriam Martin Bercovici". Cu această ocazie, în fața clădirii Facultății de Energetică din cadrul Universității „Politehnica” București a fost dezvelit bustul profesorului Martin Bercovici, realizat de sculptorul Alexandru Hanc. A publicat numeroase lucrări de specialitate dintre care cităm:
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
propus lui Ion Antonescu deportarea țiganilor din orașe și izolarea acestora în lagăre de muncă forțată din Transnistria „ca urmare a multiplelor cazuri de furturi” săvârșite de ei pe teritoriul României, propunere acceptată de primul ministru. În semn de recunoștință, bustul profesorului Constantin C. Stoicescu este expus la loc de cinste în Muzeul Universității din București, iar sala de lectură din Palatul Facultății de Drept din Capitală poartă de asemenea numele profesorului Constantin C. Stoicescu.
Constantin C. Stoicescu () [Corola-website/Science/307167_a_308496]
-
A fost membru a peste 25 de societăți științifice internaționale, inclusiv a Societății Americane de matematică, a Societății Internaționale de astronautică ș.a. Acad. Dimitrie I. Mangeron a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Podgoria Copou, la mormântul său fiind amplasat un bust de bronz. În prezent, bulevardul ieșean care străbate splaiul Bahluiului de la Facultatea de Chimie Industrială la Facultatea de Construcții și Arhitectură poartă numele academicianului .
Dimitrie Mangeron () [Corola-website/Science/307191_a_308520]
-
și Geografie a Universității de Vest din Timișoara "Medalia „Constantin I. Istrati”" pentru merite deosebite în formarea de tinerilor chimiști. În Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) nr. 41 din 1924, editura Ramuri, Craiova, la pagina 143 apărea următorul necrolog: Un bust al doctorului Constantin Istrati, realizat de sculptorul Raffaello Romanelli, îi străjuiește mormântul din Cimitirul Bellu din București.
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
de la Mirăslău, cei trei vor fi ținuți în cetate ca ostatici, iar după uciderea voievodului, Doamna Stanca a stat aici ca roabă. În anul 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraș, a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
inaugurării palatului de Justiție a fost emisă "Medalia inaugurării Palatului de Justiție din București", sculptată de Louis Stelmans. Medalia, în două variante, una din bronz patinat și alta din alamă argintată, ambele cu diametrul de 6 cm, prezintă pe avers bustul spre stânga al regelui Carol I și legenda, în exergă: „CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe revers este modelată personificarea Justiției, un personaj feminin, așezat pe un tron, cu spadă în mâna dreaptă (simbol al păzirii legilor) și un volum
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
releva un comportament excesiv din partea acestora, practicat în scop vădit represiv și fără să fie justificat de necesitatea menținerii ordinii publice sau a combaterii acțiunilor de destabilizare a statului . Ca urmare a reabilitării sale, i s-a putut ridica un bust de bronz în orașul Rădăuți, bust care a fost dezvelit la data de 23 mai 2008.
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
practicat în scop vădit represiv și fără să fie justificat de necesitatea menținerii ordinii publice sau a combaterii acțiunilor de destabilizare a statului . Ca urmare a reabilitării sale, i s-a putut ridica un bust de bronz în orașul Rădăuți, bust care a fost dezvelit la data de 23 mai 2008.
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
construit în 1953 și inaugurat cu ocazia "Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților", care avea o capacitate de 2000 de locuri. În prezent teatrul, aflat în administrarea Ministerului Culturii, este într-o stare avansată de degradare. În parc se află busturile lui N. Basilescu (cum apare în inscripția de pe soclu) și Nicolae Bălcescu, cel din urmă dând pentru o vreme și numele parcului. În se găsește și "Clubul Copiilor Sector 1 - Bazilescu", unde școlarii pot merge la diferite cercuri educative: muzică
Parcul Bazilescu () [Corola-website/Science/307304_a_308633]
-
domină mai ales prin înălțime. Există și o mică cascadă, grupuri de stânci care bordează lacul și un podeț. Lacul este de mici dimensiuni și are formă organică. În noiembrie 2003, preșdintele Ion Iliescu și premierul Adrian Nastase au dezvelit bustul celebrului violonist Ion Voicu, tatăl omului politic Mădălin Voicu. Bustul, realizat de maestrul Ion Irimescu a fost amplasat în Parcul Ioanid, situat în fața casei în care a trăit violonistul. Cu această ocazie, numele parcului a fost schimbat în .
Parcul Ion Voicu () [Corola-website/Science/307320_a_308649]
-
grupuri de stânci care bordează lacul și un podeț. Lacul este de mici dimensiuni și are formă organică. În noiembrie 2003, preșdintele Ion Iliescu și premierul Adrian Nastase au dezvelit bustul celebrului violonist Ion Voicu, tatăl omului politic Mădălin Voicu. Bustul, realizat de maestrul Ion Irimescu a fost amplasat în Parcul Ioanid, situat în fața casei în care a trăit violonistul. Cu această ocazie, numele parcului a fost schimbat în .
Parcul Ion Voicu () [Corola-website/Science/307320_a_308649]
-
de pe fațada Băncii Naționale din București, relieful „Știința” de pe frontul palatului Universității Alexandru Ioan-Cuza din Iași. A lăsat și o serie de portrete și compoziții care se caracterizează prin finețea modelajului și prin adâncimea analizei psihologice: „Ionescu-Gion”, „Poetul E. Voinescu”, „Bust de fetiță”, „Copil dormind”, „Femeie odihnindu-se”, „Speriatul”, bustul pictorului Eugeniu Voinescu. Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița lui P. Grădișteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
frontul palatului Universității Alexandru Ioan-Cuza din Iași. A lăsat și o serie de portrete și compoziții care se caracterizează prin finețea modelajului și prin adâncimea analizei psihologice: „Ionescu-Gion”, „Poetul E. Voinescu”, „Bust de fetiță”, „Copil dormind”, „Femeie odihnindu-se”, „Speriatul”, bustul pictorului Eugeniu Voinescu. Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița lui P. Grădișteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle”, „Teodor Ștefănescu”, „Bustul lui Mihai Kogălniceanu”, „Mercur” (altă versiune
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
Copil dormind”, „Femeie odihnindu-se”, „Speriatul”, bustul pictorului Eugeniu Voinescu. Alte scupturi: „Flora”, (1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița lui P. Grădișteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle”, „Teodor Ștefănescu”, „Bustul lui Mihai Kogălniceanu”, „Mercur” (altă versiune), „Mecanica”, „Cafegiul” de la Ministerul de Finațe, busturile lui Titus Alexandrescu, Nicolae Kalinderu, Ion Zottu, Polixenia I. Zottu, basorelieful „Adam și Eva”, „Vittelius” și alte opere.
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
1881), „Frica de apă”, „Copilul care face bine” și „Prima lecție” (la Florența), „Portretul lui M.J.” (basorelief), „Fetița lui P. Grădișteanu”, „Zoe Sturza”, „Veronica Micle”, „Teodor Ștefănescu”, „Bustul lui Mihai Kogălniceanu”, „Mercur” (altă versiune), „Mecanica”, „Cafegiul” de la Ministerul de Finațe, busturile lui Titus Alexandrescu, Nicolae Kalinderu, Ion Zottu, Polixenia I. Zottu, basorelieful „Adam și Eva”, „Vittelius” și alte opere.
Ștefan Ionescu-Valbudea () [Corola-website/Science/308584_a_309913]
-
există o cerere mare pentru sculptura figurativă, el a plecat la München, pentru a se specializa în sculptura decorativă. Revenit în 1858 la București, a continuat să lucreze ca pictor și sculptor decorativ. A început să execute și comenzi de busturi, ceea ce a dus la recunoașterea talentului său și, în final, la numirea sa ca profesor la Școala de Arte Frumoase. A dus o intensă activitate în domeniul sculpturii statuare, portetistice și al celei decorativ-monumentale. A fost autorul, în colaborare cu
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Opera sa („Domnița Bălașa”, „Spătarul Mihail Cantacuzino”, „Ana Davila”) se caracterizează atât prin valorificarea cuceririlor academismului, cât și prin realismul viziunii. Ca portretist, a realizat busturile lui Theodor Aman și C.A. Rosetti. Creația lui Storck se remarcă prin construcția solidă a volumelor și prin păstrarea detaliilor semnificative, migălos modelate. A fost primul profesor de sculptură la Școala de arte frumoase din București (Școala de Belle-Arte
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
Oradea 1938 - două reliefuri la Banca Agricolă de pe strada Batiștei din București (piatră de Cîmpulung) - dispărute. 1939 - Monumentul scriitorului Alexandru Sahia din Comuna Mînăstirea (bronz). 1943 - „Sf. Anton de Padova”, sculptură monumentală din biserica franciscanilor din Novi Sad (lemn). 1951 - "Bustul lui Mark Twain" din Parcul Herăstrău, București (piatră artificială). 1953 - "Poștașul" în holul postei din Oradea. 1954 - Relief cu tema sportivă, în holul gării Arad (piatră artificială). 1956 - "Gheorghe Doja" Minist.Bucuresti 1,8 m. 1957 - Relieful de la bazinul acoperit
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]