3,117 matches
-
ea mai târziu. ─ Din cărți. Când s-a ajuns să vorbim printre altele și de marii noștri poeți, de Mihai Eminescu, Janeta cu zâmbetul pe buze i s-a adresat: Este adevărat că Eminescu ar fi scris versurile: „De la beat cârciumă vin Merg pe grad de drum mă țin.” El neluând-o în seamă, Janeta a institat, Este adevărat, domnule profesor? Noi am izbucnit toate în râs (soția, fiica lui, eu). ─ Palavre, a răspuns prietenul meu nedând importanță întrebării, continuându-și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ceară audiență la domn și să-i mulțumească. Așa a făcut și tata. Ei, ce-i? au fost vorbele cu care l-a întâmpinat Mihai Sturza. -Să trăiești, Măria Ta, am venit să mulțumesc pentru boerie, răspunse tata. Prin ce cârciume te-i tăvăli de-acu înainte? îl întrebă Sturza. Și atâta a fost audiența... Se vede că au fost unii, cari după ce i-a boierit, se tăvăleau prin cârciume și necinsteau boieria și vorbele lui Mihail Sturza erau un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ta, am venit să mulțumesc pentru boerie, răspunse tata. Prin ce cârciume te-i tăvăli de-acu înainte? îl întrebă Sturza. Și atâta a fost audiența... Se vede că au fost unii, cari după ce i-a boierit, se tăvăleau prin cârciume și necinsteau boieria și vorbele lui Mihail Sturza erau un fel de morală. Când ne-a istorisit-o tata, s-a pus Mihai pe un râs, de nu-l mai puteam opri2. Gheorghe Eminovici n-a băut niciodată, dar se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
respectivă, ipoteștenii erau prisecari, crâșmari, haidăi și plugari 2, adică oameni care veniseră și se așezaseră pe moșie asumându-și obligații față de stăpânii ei. În ceea ce privește bisericuța familiei, informația este directă: în cele din urmă [...] prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut biserica, ce se află astăzi din cărămidă [...] pe temelie de piatră 3. Aceeași sursă (dar și multe altele care întăresc afirmația), atestă faptul că biserica din cătunul Ipotești [...] cu hramul "Sfinții Voievozi" [...] a fost făcută pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în comun... Cel mai sângeros tiran din istoria omenirii. Și străzile înguste, lăturalnice, erau tixite de lume care se înghesuia spre Piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. Fără a vroi, pașii mă purtau singuri... La capătul străzii, în dreptul cârciumei, „La cucoșul tânăr”, din colț cu Ștefan cel Mare, mă pomenii luat de mulțime. Cârciuma gemea de mușterii... prinși în alt fel de vârtej, decât cel din Piață. O bună parte din mulțimea înghesuită pe străzile lăturalnice, rămase tăcută.. într-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de lume care se înghesuia spre Piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. Fără a vroi, pașii mă purtau singuri... La capătul străzii, în dreptul cârciumei, „La cucoșul tânăr”, din colț cu Ștefan cel Mare, mă pomenii luat de mulțime. Cârciuma gemea de mușterii... prinși în alt fel de vârtej, decât cel din Piață. O bună parte din mulțimea înghesuită pe străzile lăturalnice, rămase tăcută.. într-o tăcere grăitoare... într-o expectativă, parcă... Altă parte.. sub un simțământ de adâncă mâhnire
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
asculte !”, am murmurat eu îndurerat. Și, din nou gândul îmi scormoni mintea.. „.. Oare, ceilalți.. vor veni !.. Oricum, să mă grăbesc..!” ... Dacă altădată, demult... pe vremea copilăriei și adolescenței mele, la Seminar se putea ajunge ușor: din Ștefan cel Mare... pe lângă cârciuma „La cucoșul tânăr”, se intra în fosta uliță Lozonschi, și doar la câteva case mai la vale, pe partea stângă, începea gardul înalt, de fier forjat, pe un postament masiv de piatră, care înconjoară clădirea Seminarului de jur împrejur. Așa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de jur împrejur. Așa îl țin minte,.. dar, de atunci, de la desființare, n-am mai avut drum pe acolo niciodată... ... Când am ajuns în Ștefan cel Mare, cam pe unde știam... nu mică mi-a fost surpriza. Pe locul fostei cârciume, din Ștefan cel Mare, pe locul fostei piațete, de unde porneau radial câteva străzi, printre care și Lozonschi,un bloc uriaș se înălța închizând complet calea... Ca în poveștile cu vrăjitoare rele..!”, miam zis eu. Pentru ca să ajungi în fosta stradă Lozonschi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urât de armată. Că armata a intervenit, că omoară oameni". "Băi, băiete, băi, cum așa? Ceva nu-i în ordine". Îl trimit pe Gogan, pe șoferul meu: "Băi, ia du-te până la Amfora și trage cu urechea!" Aveam eu o cârciumă unde mă mai duceam. A venit într-o oră înapoi și a zis: Dom'le, am intrat, au început ăia să mă fluiere, să mă huiduie". Era îmbrăcat militar. S. B.: Aoleu! Urât. Îngrijorător. M. M.: A venit CI-stul și
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
B.: V-ați văzut? M. M.: Domnule, pe la Târgul Expozițional, pe acolo, nu știu în ce situație m-am văzut cu unul dintre ei. Eu, în blugi și cu sandale. Ei, echipați de sus până jos. "Ce faci?" "Sunt patronul cârciumei de lângă locul acesta. Sunt acolo, sunt dincolo". Alte treburi despre ei nu știu. Știu numai că le ziceau "cei din colivie" și să nu avem niciun fel de legături, să nu le facilităm nimic. La un moment dat, trimiteam oameni
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
95 de ani de la înființarea armei de tancuri, la Pitești, unde am ținut un discurs fiind cel mai mare în grad dintre tanchiștii care mai sunt în viață. Sunt general cu patru stele, luate la trupe, nu după aceea la cârciumă sau la partide. Și am fost și șef de promoție. M-am întâlnit cu foarte mulți colegi: și generali, și simpli ofițeri. Prin natura situației, noi am fost mai uniți, vă dați seama patru oameni într-un tanc, împărțind o
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
unele elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se practică În grup cu: banda, În taraf sau În formație; - are drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
țări320. Muzica americană country și western a devenit populară În orașe, cântăreții australieni (Tex Morton, Buddy Williams, Slim Dusty), imitând pe cei americani, pentru ca apoi să-și scrie propriile cântece pe teme precum rodeo-urile americane, nelegiuiții, picnicurile din tufișuri, cârciumile, tâlharii din tufișuri, poveștile vânătorești, basmele și miturile populare. Australienii și-au dezvoltat un stil hibrid de muzică country, Împreună cu turneele de muzică și rodeo, cu propriile sale vedete de muzică country, discuri, stații radio. În ciuda acestui fapt, a continuat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sosiți În număr tot mai mare, În a doua jumătate a secolului al XIX, În epoca „Goanei după Aur” (Australia..., p. 36).. 380 Localitatea avea la mijlocul secolului al XIX-lea 40.000 de locuitori, dar fără sistematizare și canalizare, 215 cârciumi (ibidem, p. 38). 236 Construcția primei căi ferate traseul Sydney Luneville (1850), beneficiile obținute În perioada „Goanei după aur” au contribuit la prosperitatea coloniei New South Wales și a orașului Sydney, care devine cel mai important centru economic, politic, cultural
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Amintirea acelor timpuri mai sunt păstrate În vechiul The Rocks. Denumit după falezele de gresie de pe care primii deținuți au tăiat cărămizi pentru clădirile publice, unul dintre cele mai murdare și periculoase cartiere din Sydney, un labirint dickensian de depozite, cârciumi și bordeluri, hoți și criminali, a devenit treptat o locație mai aerisită, cu arhitectură tipic britanică, de secol al XIX-lea, case cu un etaj sau două, cu balcoane forjate, mici prăvălii și taverne cu firme atractive, biserici, parcuri și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
creațiunii; trebuie să aibă răbdare, să aștepte cu demnitate până va fi detronat”, O conferență), iar viața - un mare chef. „Voi să beau, voi să beau...” S-a remarcat faptul că eroii lui Caragiale beau mult, oriunde și oricând. Berăria, cârciuma, birtul, cafeneaua, cafeneaua- cofetărie, café-chantant, bufetul, ospătăria, uneori și băcănia, sunt spații nu doar familiare lor, ci și parte integrantă din existența lor. Fiecare dintre ele devine adevărat centrum mundi; aici se pune Țara la cale și tot ce se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mintea Încinsă a «republicanului» Leonida dimensiunea unei desfășurări teribile de forțe ale Reacțiunii. Când nu participă la petreceri populare nocturne, cu ambiții radicale sau pașnice, personajul se pierde Într-un periplu ce pare fără de sfârșit, prin tot soiul de cârciumi, ca amicul Nae (din Situațiunea) ori ca Lache Preotescu (din O lacună...); Mache cumpără de la o cofetărie bomboane și prăjituri, dar Lache pare hotărât să-i zădărnicească planul de a- și revedea logodnica: intră la Gambrinus la o bere
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de la aceeași masă bea altceva: coana Zamfira - Țuică, domnul Iancu Bucătarul - „rachiu de drojdii cu picături de pelin”, iar domnul Tomița Barabanciu - „rachiu de izmă cu piper”; ultimii doi află În băutură remediu pentru afecțiunile lor (Ultima emisiune...). Tratamentul de cârciumă e administrat cu dichis: domnul Iancu „a trebuit să facă (omul) multă vreme o cură de serioasă de rachiu de drojdii cu picături de pelin” În Încercarea de a scăpa de friguri, iar domnul Tomița Își tratează un mai vechi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
doar printr-o schimbare a discursului său, alți lideri liberali precum Ștefan Golescu treceau de faza retorică, redactând circulare de tipul celei din 1861 prin care îi împiedicau pe evrei să se stabilească în comunele rurale în calitate de antreprenori de hanuri, cârciumi și le interziceau să arendeze proprietăți 584. Pentru a nu generaliza, trebuie spus că existau și destui lideri politici moderați precum Dimitre Ghica care, din poziția sa de ministru de interne, încerca să oprească unele abuzuri și expulzări din sate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 74. 658 A. Stan, op. cit., p. 181. 659 Memoriile regelui Carol I..., pp. 238-239. 660 Un exemplu în acest sens îl reprezintă apariția în 1873 a unei legi inițiate de conservatori pentru băuturile spirtoase care interzicea evreilor să aibă cârciumi sau debite de băuturi alcoolice la sate, în Gabriel Asandului, Istoria evreilor din România 1866-1938, Iași, Institutul european, 2003, p. 23. 661 Liviu Brătescu, I.C. Brătianu și politica externă a României 1866-1888, Iași, Editura Universității Al. I. Cuza, 2013, pp.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Fotografiez de jos, cu aparatul ținut în dreptul abdomenului, un cântăreț cu flașnetă, îmbrăcat ca Charlie Chaplin, care de obicei își face veacul în zona turistică apropiată a „Centrului Istoric” (oare de ce nu mă pot obișnui cu această denumire ?), invadată de cârciumi și cafenele, goale însă la această oră. Flașnetarul a părăsit zona sa de predilecție pentru a veni aici, dar nu are prea mult succes cu muzica și biletele de papagal ; pelerinii sunt prea grăbiți și prea săraci pentru a mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Carol, și lucrau pe față în toate compartimentele statului: de la marea industrie, prin Auschnit, până la „concesionarii” de magazii din toate stațiile CFR-ului, care cumpărau recoltele țăranilor la prețuri derizorii. Comerțul en gros și en detail era în mâinile lor. Cârciumile cu băuturi alcoolice preparate chimic umpleau satele Moldovei și ale Transilvaniei ca ciupercile otrăvite. Munții și pădurile intrau în mâna exploatatoare a acestor omizi nemiloase. La Ploiești și Buzău firmele cele mai mari de manufactură, încălțăminte, librăriile, restaurantele, erau în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ce nebun s-o fi găsit s-o construiască? Anul zidirii trebuie să fi fost o mie nouă sute zece. Dar de ce Shruff? Am întrebat pe doi dintre puținii mei (deocamdată) informatori locali, adică pe cucoana de la prăvălie și pe patronul cârciumii din sat, și amândoi mi-au spus, fără să-mi poată furniza nici o lămurire suplimentară, că shruff înseamnă „negru“. (Shruff, să vină de la schwartz? Foarte improbabil.) N-am fost încă în stare să descopăr nimic în legătură cu istoria casei. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și o unică prăvălie generală. Nu pot obține ziarul The Times și nici baterii pentru vlăguitul meu aparat de radio cu tranzistori, ceea ce nu mă necăjește prea tare, după cum nu mă supără nici lipsa totală de măcelării. Există o singură cârciumă, „Leul Negru“. Căsuțele sunt încântătoare, clădite solid, din piatra locală, galbenă, dar singurul edificiu de oarecare interes arhitectural este biserica, o construcție arătoasă din secolul al XVIII-lea, cu o galerie. De bună seamă, eu nu sunt bisericos, dar m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Poate că voi continua s-o fac; efectuarea acestor munci simple îți dau o deosebită satisfacție. Am uitat să spun că am descoperit în sat o a doua prăvălioară, care vinde articole de fierărie, pitită printre șirul de case din spatele cârciumii. Se numește „Magazinul pescarilor“ și, fără îndoială, pe vremuri se găseau aici echipamente pentru pescărit. Dar azi-dimineață am descoperit că în prăvălia asta pot cumpăra parafină și cilindri de gaz. Am mai cumpărat și lumânări, o nouă lampă de gaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]