3,002 matches
-
alcoolisa...” Aici textul are imperfectul cu accent grav pe finală: professà accentul fiind imposibil de confundat, pentru că imediat mai jos cu un rând avem trei ă-uri: „...germană că paralisià generală...” între care iarăși se pune un a accentuat grav. Căciula pe ă este foarte clar conturată, ca un cerc larg, aproape închis, de la stânga la dreapta. Acest imperfect: „doctrina eronată ce profesa” presupune „profesa cândva”, ne arată o detașare în timp, afirmația este făcută după o etapă, după ce se consumă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
uniți Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Radu Mironovici și Corneliu Georgescu, cei care străbătând seria închisorilor, au purtat pe umerii lor toată greutatea mișcării naționale de cinci ani încoace. Rugăciunea La ora 10 am plecat toți în costum național, cu căciulă, cu zvastica mare în dreptul inimii, în coloană de marș, direcția Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a oficiat o rugăciune pentru pomenirea sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
gură". Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan: soțul Vitoriei Lipan, concentrează în jurul său toate acțiunile și întreg zbuciumul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile și iubitor de animale: "ș-a hrănit el cu mâna lui un câne pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
februarie 1963 și se anunțase că Dunărea amenință cu ruperea digului. Și-atunci, Într-o seară, după ce am servit masa, ne-a scos pe platou În colonie acolo, ne-a adunat pe toți..., gardienii Îmbrăcați cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi În ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi cam de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
frigul foarte mare a făcut ravagii... Din cauza frigului, foarte mulți, pur și simplu, au murit... Eu am avut noroc că Înfruntam frigul fără probleme. Prima iarnă când am fost la liceu În Brad am făcut-o În pulovăr și fără căciulă și era -15 grade. Și colegii mei tremurau. Zicea: „Nu mai fă tu pe deșteptul că nu ți-i frig”. Zic: „Da’ ce dracu’ faceți la -37? Aici Îs -15 grade, asta pentru mine nu e iarnă”. Pe urmă Îmi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lui câte un pic, că vinea și mânca... Și m-o văzut gardienii pe vizetă și o zis că, de-i mai dau mâncare..., m-or băgat la izolare... la șo’reci... Și cum am lucrat la telefoane, aveam o căciulă de-ale cu clape, sistem de-ăla rusăsc, da’ nici n-am mai adus-o de la Gherla Înapoi, am dat-o la cineva, că nu mi-a mai trebuit... Și-apoi, odată am lăsat căciula aproape cu mâncare și l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lucrat la telefoane, aveam o căciulă de-ale cu clape, sistem de-ăla rusăsc, da’ nici n-am mai adus-o de la Gherla Înapoi, am dat-o la cineva, că nu mi-a mai trebuit... Și-apoi, odată am lăsat căciula aproape cu mâncare și l-am prins. M-am lăsat pe el, da’ nu l-am omorât... și-apoi i-am dat drumu-’napoi. Era un șo’rec pintenos, pe un picior avea alb așa... Nu era șobolan, era mic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
meu, că gata, am murit. Da’ nu, că m-a pozat! Da’ eu n-am știut asta... M-a tuns, așa cum ești mata (la chelie - n.n.), și mi-a dat o căciulă-beretă, de aia militară, că era toamnă. Zice: „Ține căciula așa!”. Am ținut căciula așa și unu’ de o parte, unu’ de o parte m-a luat de braț și m-a dus la celulă... Da’ eu nu pot să știu număru’ de celulă... Și zice: „Pune căciula În cap
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
murit. Da’ nu, că m-a pozat! Da’ eu n-am știut asta... M-a tuns, așa cum ești mata (la chelie - n.n.), și mi-a dat o căciulă-beretă, de aia militară, că era toamnă. Zice: „Ține căciula așa!”. Am ținut căciula așa și unu’ de o parte, unu’ de o parte m-a luat de braț și m-a dus la celulă... Da’ eu nu pot să știu număru’ de celulă... Și zice: „Pune căciula În cap!” (plânge - n.n.). Când am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Zice: „Ține căciula așa!”. Am ținut căciula așa și unu’ de o parte, unu’ de o parte m-a luat de braț și m-a dus la celulă... Da’ eu nu pot să știu număru’ de celulă... Și zice: „Pune căciula În cap!” (plânge - n.n.). Când am pus căciula În cap a fost cu DTT! Și mi-am pus-o așa și apoi nu puteam să mai stau, că Îmi chica jos, colo-șa, pe celular... Am stat jos, nu puteam vede
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și unu’ de o parte, unu’ de o parte m-a luat de braț și m-a dus la celulă... Da’ eu nu pot să știu număru’ de celulă... Și zice: „Pune căciula În cap!” (plânge - n.n.). Când am pus căciula În cap a fost cu DTT! Și mi-am pus-o așa și apoi nu puteam să mai stau, că Îmi chica jos, colo-șa, pe celular... Am stat jos, nu puteam vede’, și n-am știut ce am... Era de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de azi, mai puțin informat despre condițiile de lucru inumane de la Biblioteca Academiei din București, ca de altfel și din case; în sălile bi bliotecii, iarna, temperatura cobora deseori la 4-5 grade și se studia cu paltonul pe umeri, cu căciula pe cap și mănușile pe mâini. Custodița de la catedră, mai fericită, își așeza la picioare un reșou, cu riscul să fie demascată pentru sabotarea economiei naționale (la Editura Minerva, o dactilografă mai inventivă își adusese de acasă o pereche de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tată, Fă cum vezi că fac și eu. Vezi această casă lungă Ca pătulul de la noi? Aici, cu puțin în pungă Lesne te scapi din nevoi. Curtea judecătorească, Lăsată de Dumnezeu, Pe mari și mici să-i umbrească... la-ți căciula, fătul meu! Dreptatea aici lucește, Aici este cuibul ei, Mită nu se pomenește Scrie bun cât ai să iei. Dar ai să-i dai?... Și mai bine Că nimeni nu-ți dă vr-un zor. Plătești când ți-o veni bine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi d-ai lor. bucureștiul în 1871 91 — Taică, dar o văz pustie? — Reglementul așa vrea, Pân’ pe la Sântă Mărie Nimeni p-aci să nu dea. Așa e făcut boierul, Nu poate lucra mereu... Dar iată domnul graferul; Ia-ți căciula, fătul meu! Ăsta, vezi, este teatru Aci afli lucruri mari, Cum a băut împăratul, Cum s-au certat doi măgari, Fetele cum să iubească, Flăcăii, iarăși mereu, Cum să le tot amăgească! Ia-ți căciula, fătul meu! Aici s-adună
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iată domnul graferul; Ia-ți căciula, fătul meu! Ăsta, vezi, este teatru Aci afli lucruri mari, Cum a băut împăratul, Cum s-au certat doi măgari, Fetele cum să iubească, Flăcăii, iarăși mereu, Cum să le tot amăgească! Ia-ți căciula, fătul meu! Aici s-adună și Sfatul Domnului de ajutor, Care cârmuiește Statul Așa bine și ușor. Iată Vornicul cel mare, Al doilea Dumnezeu! Știi câtă putere are?... Jos la pământ, fătul meu! Nimic nu se mișcă-n țară De
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
costumul legionarului roman. Cei trei crai, adică magii, cu costume orientale, anume Gaspar, Melhior și Baltazar. Pruncul, copil între 12 și 14 ani. Paiața îmbrăcată cu haine strâmte și cu diferite petice. Moșul cu mască, barba lânoasă, cu cojocul și căciula întoarse pe dos. Vicleimul, bineînțeles, a degenerat. De unde vicleimul original avea un dialog inspirat din mistere sau nașterea lui Hristos, cu vremea s-a vulgarizat și chiar s-a trivializat. Astfel am ajuns la vicleimul zis „fără perdea“, care nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Septembrie ca să primim instrucția militară. Instructorul nostru era un domn căpitan Segărceanu din infanterie. După câteva săptămâni ni s-a cerut ca să ne uniformăm. Fiind în luna lui mai, ne-am făcut uniformele din pânză: tunica și pantalonii dorobănțești și căciula de oaie la fel. Îmi amintesc că, cu 22 lei, mi-am plătit toată această uniformare. În sfârșit de la mișcări și cele dintâi principii din școala soldatului, am primit, în sfârșit, și pușca Peabody. Acum eram soldați de-a binelea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
realizat; în anii următori s-au menținut însă legături foarte strânse, inclusiv de ordin militar, între Vom vedea mai departe care era situația Europei în preziua războiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregătea oștirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu căciuli, cizme, lopeți etc. etc. Fiindcă sferele guvernamentale știau ce se pregătește în apropiere și erau încredințate că partidul conservator va fi la cârmă în ziua cea mare.* La 25 iulie se pune piatra fundamentală a Circului. În București se înființează
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Berlin, cunoștea situația și sprijinea lucrarea generalului Florescu. Când au venit liberalii la putere și au început marea anchetă parlamentară împotriva gestiunii guvernului conservator, unul din capetele de acuzare a fost și acela că generalul Florescu făcuse mari depozite de căciuli dorobănțești, cât și mari depozite de lopeți scurte pentru arma geniului. În capul acestei strașnice campanii stătea inexorabil Dimitrie Sturdza, viitorul șef al partidului liberal, care era campionul celor mai drastice economii.103 316 bucureștii de altădată 102. În timpul guvernării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ministerului de Război. Intrând în conflict cu guvernul în această problemă, și-a dat demisia, care i-a fost primită la 21 februarie/5 martie 1877. La intrarea în război, colonelul Slăniceanu, ministrul de Război, s-a po menit fără căciulile care fuseseră vândute la licitație, iar la asediul Plevnei, lopețile române au făcut un mare serviciu mai ales că armata rusească nu le avea. Rușii, la început, n-au cerut concursul armatei române. Erau prea mândri ca să solicite ajutorul micii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anterioare: Generalul Florescu, ministrul de Război, înființă cele dintâi 16 regimente de do robanți. Aceste regimente erau obținute prin transformarea, reorganizarea și înmulțirea trupei de grăniceri. Grănicerii dispăreau deodată cu înființarea regimentelor de dorobanți și primeau o nouă uniformă inclusiv căciula care amintea pe Mihai Viteazu. Până atunci grănicerii purtau pe cap o coafură la fel cu calpacul bulgăresc. La 10 Mai se făcu o mare defilare la Șoseaua Kiseleff. Era o zi strălucitoare, un public foarte numeros se îngrămădea și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]