2,794 matches
-
o zi de deosebită importanță pentru organizația noastră de bază, întrucât în această adunare vom alege în conducerea org. de bază cei mai devotați și cei mai conștienți tovarăși care au dat dovadă de multă pricepere și conștinciozitate în muncă. Călăuziți de marea învățătură marxist leninistă, clasa muncitoare din țara noastră a pornit, după marele act din 23 august 1944, la construirea unei vieți libere și fericite. Însuflețiți de marea experiență a stahanoviștilor sovietici, clasa muncitoare împreună cu țărănimea muncitoare au luptat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de concepția în conformitate cu care învățământul igienei nu poate fi despărțit de condițiile practice ale terenului. Înființarea circumscripției-model (Tomești) pentru studiul morbidității terenului a fost o altă realizare de mare utilizare a Școlii de igienă din Iași. În evoluția Facultății de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
El lua parte la dezbaterile care se vor numi ale Academiei de la o masă mică, de lângă un pat pe care, de multe ori, era nevoit să se întindă. De acolo, îi cuprindea pe toți cu acea privire caldă, dar răscolitoare, călăuzindu-le gândurile într-o apropiată și strânsă înmănunchere de cugete și fapte care aveau să facă cinste orășelului care era Bârladul copilăriei sale. Bârladul acelei copilării total nefericite în care a resimțit mereu lipsa nu numai a căldurii părinților ci
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
inte lectual în spiritul heterodox al romantismului german, Eminescu a fost totuși creștin ortodox în adâncurile subconștiente ale personalității lui, sensibil la cosmic și la organic, la taină și la tradiție, arzând ca o flacără vie pe altarul românismului creator, călăuzit de o înaltă conștiință morală și de un mare patos vizionar" (Eminescu și credința, 2003). Reunite între copertele volumului Eminescu și credința (cu o prefață de Radu Preda. Editura Credinței, București, 2013), nu masiv, dar dens, aceste articole, care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
intra pe urma mea în vălmășagul lumii? Răscolindu-le filele, veți găsi aproape în fiecare rând întreg gândul și sufletul aceluia ce v-a încălzit de la leagăn cu dragostea sa. Fie ca povețele ce veți culege din ea să vă călăuzească mereu pe calea cea dreaptă, care, dacă nu străbate întotdeauna un câmp înflorit, conduce însă totdeauna la singurul liman de fericire, pacea sufletului, cea mai neprețuită comoară de care îi este dat omului să se bucure". Dealtfel, toți cei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea ursitei omului, iar apoi călăuzește sufletul omului În lumea de dincolo. După cum, În basme, călăuzește pe FătFrumos. Calul năzdrăvan n’are aripi ca Pegas, dar asta nu-l Împiedică să ajungă pe celălalt tărâm, cu stăpân - deh! povestea au zis-o oamenii, dornici de stăpâníi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea ursitei omului, iar apoi călăuzește sufletul omului În lumea de dincolo. După cum, În basme, călăuzește pe FătFrumos. Calul năzdrăvan n’are aripi ca Pegas, dar asta nu-l Împiedică să ajungă pe celălalt tărâm, cu stăpân - deh! povestea au zis-o oamenii, dornici de stăpâníi - cu prieten prin urmare cu tot. Eh, dacă pisica ar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
educației care, manifestînd insatisfacție fie față de caracterul filosofic al pedagogiei tradiționale, fie față de însuși termenul de pedagogie, au propus înlocuirea lui. Soluția oferită este însă artificială. Preocupările teoretice autentice asupra fenomenului educației nu pot să nu-și întemeieze ideile ce călăuzesc activitatea practicianului pe cercetarea, cu metode riguros științifice, a fenomenului educației din trecut și prezent. De altfel, Durkheim însuși apreciază că, neputîndu-se aștepta constituirea științei educației, pedagogia ar trebui să adune cît mai multe fapte vizînd educația și să le
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de aceea, ei trebuie să fie, prin întreaga lor conduită, "datoria personificată", îndeplinirea datoriei inspirînd respect și conferind educatorului autoritate. O astfel de autoritate rezultată din îndeplinirea datoriei, care nu are nimic apăsător sau violent, se impune copilului. Acesta își călăuzește activitatea nu după impulsuri interne, ci după ceea ce i se cere să facă. Opoziția, deseori semnalată de diverși teoreticieni ai educației, dintre libertate și autoritate i se pare lui Durkheim ca fiind artificială. Cei doi termeni se suprapun: "Libertatea" spunea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o impulsie naturală către creștere, către propria sa formare. Această impulsie cunoaște mai multe etape, care apar după un "plan providențial". "Sufletul copilului nu se dezvoltă la întîmplare; dezvoltarea lui nu se datorește stimulenților din lumea din afară, ci e călăuzită de sensibilități speciale, de scurtă durată, care îl conduc și-l fac să cîștige calități deosebite" (14, p. 38). Fiecare etapă ("perioadă senzitivă") presupune o anumită nevoie esențială; satisfacerea acestei nevoi pregătește drumul pentru apariția alteia. Sensibilitatea specifică acestor perioade
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ființele în formație au o putere de simțire deosebită, dar de scurtă durată, ce le ajută să cîștige anumite calități și care dispare îndată ce acestea au fost cîștigate... Prin urmare, creșterea nu e ceva fără înțeles, ci o muncă minuțios călăuzită de instincte periodice trecătoare ce îmboldesc ființa umană în dezvoltarea spre o activitate determinantă..." (14, p. 32). Maria Montessori ne introduce într-o teorie pe care o vom reîntîlni aproape la toți reprezentanții educației noi: dezvoltarea copilului este pusă în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care să permită efectuarea unei activități intelectuale. O astfel de alcătuire a conținutului învățămîntului din cele trei categorii de discipline creează condiții pentru educarea elevilor în spiritul idealismului activ, adică al formării, după aprecierea sa, a unor oameni ce se călăuzesc în viață după idealuri pe care sînt capabili să le și înfăptuiască. Cultura formativă integrală se asigură prin: a) dobîndirea culturii generale (cu funcțiile sale formativă și informativă) și b) prin utilizarea metodelor capabile să stimuleze activitatea elevilor. Și în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
subordonat metodei, iar alta care avea în vedere, în mod exclusiv, "spiritul creator" al profesorului. În realitate, preciza pedagogul român, profesorul nu poate avea roade în activitatea sa, dacă nu ține seama de "legile naturale" ale cunoașterii după care se călăuzește metoda didactică. Adaptarea acestor "legi" la firea individuală și la împrejurările în care se desfășoară procesul instructiv constituie opera personală a educatorului, creația sa. Metodele care după părerea sa ar contribui cu precădere la asigurarea cutlurii formative sînt cele care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din asta un secret (16 bis). Disciplina liberă se întemeiază pe convingeri. Întrucît acestea nu sînt accesibile copilului de vîrstă mică, cultivarea lor este precedată de formarea anumitor deprinderi, care trebuie să fie în armonie cu normele morale ce vor călăuzi activitatea viitorului adult. La formarea deprinderilor de comportament se ajunge prin îndrumarea morală a voinței copilului, care cuprinde patru mijloace: supravegherea, pedeapsa, recompensa și exemplul. Nu vom insista asupra acestor "mijloace directe" de educație, foarte cunoscute de altfel, deși în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetărilor spre fenomenul educației ca atare, în care sînt implicați elevul, educatorul și conținutul procesului instructiv-educativ. O lucrare de epistemologie pedagogică presupune însă și o cercetare asupra valorii cunoașterii științifice, a obiectivității rezultatelor la care s-a ajuns. Ștefan Bârsănescu, călăuzit de spiritul pedagogiei culturii, nu încearcă să explice o orientare sau alta prin adeziunea la o anume direcție filosofică determinată istoric. Tocmai această detașare de realitatea social-economică îi permite autorului să vadă tendința spre "unitate", acolo unde, tot datorită unei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de care urmează să ne ocupăm, are un element în plus pe care, de altfel, l-am întîlnit și la I. C. Petrescu acela de a elabora o teorie a educației desprinsă din înseși realitățile specifice poporului român și care să călăuzească atît politica școlară, cît și activitatea instructiv-educativă din instituțiile de învățămînt. Se aprecia că impasul în care se afla școala în perioada interbelică era și o consecință a împrumuturilor din domeniul teoriei pedagogice care au îndepărtat școala de viața poporului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
illichian de educație nu pot funcționa spontan; este necesară o coordonare a activității lor. Pentru aceasta, s-a simțit nevoia creării a "trei tipuri de competențe": "administratorii educației", care organizează și asigură funcționarea rețelelor; "consilierii pedagogici", cu rolul de a călăuzi pe părinți și copii în folosirea rețelelor puse la dispoziție; "inițiatorii" cei care, făcînd parte dintr-o rețea sau alta, vin în întîmpinarea celor ce vor să învețe ("Esprit", nr. 3, martie 1971, apud 2, p. 75). Ce sînt, de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
bis, p. 53). Iată, așadar, că Aquinatul propunea magiștrilor să utilizeze calea euristică de îndrumare a procesului de asimilare a cunoștințelor de către elevi. De adăugat că în școlile neotomiste se practică educația fizică, motivîndu-se că numai așa corpul poate fi călăuzit de rațiune (aceasta, la rîndul ei, fiind ghidată de credință). În domeniul educației intelectuale se urmărește dobîndirea unei culturi bogate în vederea participării la viața culturală și religioasă a societății și, mai ales, pentru a se manifesta interes fată de idealurile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
social al tinerilor. Într-o altă lucrare, A Call to the Teachers of the Nation (Apel către profesorii națiunii), din 1933, acest pedagog îndemna cadrele didactice din S.U.A. să-și asume responsabilitatea reinstaurării tradițiilor democrației americane. Spre deosebire de politicieni, care sînt călăuziți de interese egoiste, profesorii aprecia Counts pot exprima, apăra și promova "interesele comune" și permanente ale oamenilor. Iată cum acest teoretician al educației fără un temei științific aștepta ca o parte a păturii intelectuale corpul didactic să devină forța socială
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sau reconstruit cu ajutorul unei activități; reconstruirea presupune elaborarea unor structuri operaționale, iar aceasta, la rîndul ei, implică o parte de invenție sau de reinvenție (3, p. 27). "A înțelege înseamnă a inventa ori a reconstrui prin reinventare" (6, p. 323). Călăuzită de teoria marelui psiholog, activitatea elevului, mai ales a aceluia între 7-8 și 11-12 ani, dobîndește un anumit sens: în procesul rezolvării problemelor, va efectua acțiunea corespunzătoare unui anumit gen de operații și va parcurge apoi etapele de interiorizare prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu înțelegerea, la copiii noștri care și ei sunt pentru noi unici în lume, în ciuda existenței în jur a sute de mii de copii, chiar în cazul copiilor adoptați, pentru că pe ei i-am îngrijit, i-am protejat, i-am călăuzit prin viață, le-am dăruit timpul, strădania, dragostea noastră. Și foarte important este să știm că suntem răspunzători pentru tot ce am îmblânzit în jurul nostru. Și taina Micului Prinț se poate extinde și la lucrurile neînsuflețite. Locuința noastră este și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
autoritatea centrală. Cel care ar fi obținut victoria nu numai că avea să domine administrația, dar să fie și agentul care urma să trateze cu guvernele străine și să primească împrumuturile externe. Ca și în Serbia, liderii greci proeminenți se călăuzeau după principiul neacceptării nici unei autorități centrale pe care să nu o poată controla ei înșiși. Istoria conflictului și a războiului civil din rîndurile revoluționarilor este complexă, aici putînd fi prezentate numai cauzele generale. Prima adunare generală ținută în scopul formării
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sau grupului care urma să controleze aparatul de stat. După cum am văzut, pe tot parcursul istoriei Balcanilor existaseră conflicte între conducător sau oricine deținea puterea executivă și notabilii și militarii care aveau legături cu anumite localități. Aceștia din urmă se călăuzeau de regulă după principiul pe care l-am văzut acționînd în timpul revoluțiilor grecilor și sîrbilor de a refuza recunoașterea autorității unui executiv pe care ei nu-l puteau controla. Așa cum vom vedea, acest grup avea să adopte adesea ideologia politică
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sinistru” s-a oprit brusc. Mă închin și-o spun acum ca și atunci, așa cum am fost educată, conform perceptelor noastre creștine, „ducă-se cu noaptea, nimic nu știm, nimic să fie! Bunul Dumnezeu să ne apere și să ne călăuzească pașii spre binele din noi și de lângă noi.” Între momentele de bine și de relaxare, de bucurie și împlinire, emoție și finalizarea acesteia, trebuie anunțat cu siguranță momentul „Caloianului ”, fără de care copilăria noastră ar fi fost mult prea săracă, i-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cultura în limba maternă, Bucovina fiind pe atunci Ducat, încorporat Imperiului Austro-Ungar. Elevul Tiganescu Vasile nu termină clasa întâi, deoarece în semestrul ÎI se îmbolnăvește de tuse convulsiva și este obligat să se retragă de la scoala. Nu abandonează școală ci călăuzit de dorința de a învăța se înscrie din nou, în anul școlar 1911-1912 la acelasi liceu, pe care va fi nevoit să-l întrerupă în clasa a VII-a datorită izbucnirii primului război mondial, când a fost recrutat și încorporat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]