2,573 matches
-
rivularis, Satyrus dryras Scop)dar și euro-asiatice(Papilio machaon, Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
tehnicii de țesere a covoarelor datează de cel puțin 3.500 ani. Covorul Pazyryk este considerat ca fiind cel mai vechi covor din lume. Câmpul său central este de culoare roșu închis și are două margini largi, una reprezentând o căprioară și cealaltă un cal persan. Cu toate acestea, se crede că covorul din Pazyryk nu este un produs de origine nomadă, ci un produs al centrului de producție de covoare achaemenide. Mărturiile istorice demonstrează faptul că nobilimea achaemenidă a regelui
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
letale. Totuși, majoritatea scenelor agresive se sfârșesc cu poze și sunete amenințătoare. Masculii se împrietenesc repede cu femelele și sunt gata chiar să împartă cu ele hrana. În sălbăticie tigrii se alimentează îndeosebi cu copitate. Tigrul bengalez preferă cerbii, sambarii, căprioarele axis, porcii sălbatici și nilgaii. Tigrul siberian vânează și el cerbi, mistreți, dar și cerbi sika, căprioare, moști; tigrul sumatrian — sambari, mistreți și tapiri malaezieni. Tigrii încearcă să doboare și prăzi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din când
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
femelele și sunt gata chiar să împartă cu ele hrana. În sălbăticie tigrii se alimentează îndeosebi cu copitate. Tigrul bengalez preferă cerbii, sambarii, căprioarele axis, porcii sălbatici și nilgaii. Tigrul siberian vânează și el cerbi, mistreți, dar și cerbi sika, căprioare, moști; tigrul sumatrian — sambari, mistreți și tapiri malaezieni. Tigrii încearcă să doboare și prăzi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din când în când, ei vânează animale mai „exotice” pentru ei — maimuțe, fazani, iepuri și chiar pește. Rația unui
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
nivea"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); cocos de munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de ursul brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Amfibieni și reptile: salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
comunitară omonim și are o deosebită valoare științifică, pe această suprafață coabitează 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații. Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioară ("Capreolus capreolus"), jderul de copac ("Martes martes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), apolonul negru (un fluture din specia " Parnassius mnemosyne"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), vipera cu corn
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca) • (Lunca) • (Mahmudia) • (Murighiol) • (Nalbant) • (Niculițel) • (Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi) • (Sarighiol de Deal) • (Sarinasuf) • (Sâmbătă Nouă) • (Somova) • (Telita) • (Topolog) • (Trestenic) • (Valea Nucarilor) • (Visterna) • (Vișina) • (Acâș) • (Apă) • (Berveni) • (Bolda) • (Cehăluț) • (Culciu Mic
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Brașov) • (Câtă) • (Comana de Jos) • (Comana de Sus) • (Cristian) • (Criț) • (Crizbav) • (Cuciulata) • (Dacia) • (Fântână) • (Felmer) • (Fișer) • (Hălmeag) • (Hoghiz) • (Homorod) • (Jibert) • (Lovnic) • (Mateiaș) • (Măieruș) • (Meșendorf) • (Ormeniș) • (Racoș) • (Râșnov) • (Rotbav) • (Vulcan) • (Aghireșu) • (Aiton) • (Apahida) • (Aruncuta) (Băgară) • (Băită) • (Boian) (Bont) • (Buza) • (Căianu) • (Călărași) • (Căprioara) • (Câmpia Turzii) • (Ceanu Mic) • (Cheia) • (Chinteni) • (Cluj-Napoca) • (Ciumăfaia) • (Ciurila) • (Cluj-Napoca) • (Copăceni) • (Cubleșu Someșan) • (Deușu) • (Dezmir) • (Feldioara) • (Florești) • (Gârbău) • (Gheorgheni) • (Gligorești) • (Iacobeni) • (Iară) • (Izvoru Crișului) • (Jucu de Sus) • (Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai Viteazu) • (Moldovenești) • (Mureșenii de Câmpie) • (Pădurenii
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
trăit de unul singur durerosul proces al transformării. Îngrozit de ceea ce devenise, el a încercat în repetate rânduri să se sinucidă, dar, din cauza tăriei sale, nu a izbutit. Într-o noapte, nemaiputând îndura foamea, el a atacat o turmă de căprioare. Ulterior, și-a dat seama că nu este necesar să se hrănească cu sângele oamenilor pentru a supraviețui. Carlisle are o teorie conform căreia, atunci când un om se transformă în vampir, aduce cu el o abilitate din viața anterioară și
Lista personajelor din Amurg () [Corola-website/Science/314668_a_315997]
-
distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
Primele lucrări încep în 1965, iar în iunie 1967 sunt inaugurate primele blocuri - Midia, Tomis, Histria, Callatis, Traian, Neptun, ridicate pe malul fostei mlaștini. Astăzi stațiunea este un adevărat oraș, având și blocuri de locuit. Restaurantul „Calul Bălan” și „Popasul Căprioarei”, aflat în pădurea Comorovei, nu merită ocolite de nici un turist, oricât de scurt ar avea sejurul pe litoral. „Jupiter” intră în circuitul turistic în iulie 1968, primele hoteluri fiind „Atlas” și „Olimp”, împreună cu primele căsuțe ale „Satului de Vacanță Zodiac
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
ul ("Cervus elaphus L.", familia "Cervidae") este un mamifer erbivor din categoria rumegătoare, paricopitate (Artiodactyla). Familia "Cervidae" cuprinde circa 49 de specii, din care se mai pot aminti căprioara, renul și elanul. Caracteristice pentru cerb sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi și culoarea brun-roșcată, cu un accentuat dimorfism sexual. ii masculi sunt mai mari decât ciutele (femelele) și, spre deosebire de acestea, prezintă coarne caduce. Ca ordin
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), mistreț ("Sus scrofa"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
clopoțel de munte ("Campanula serrata"), moșișoare ("Liparis loeselii"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), cerb lopătar ("Dama dama"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), orbete ("Nannospalax leucodon"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
de "Festuca porcii" și "Festuca carpatica". Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere și păsări. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), hermelină ("Mustela erminea"), viezure ("Meles meles"), noptar cu mustăți ("Myotis mystacinus"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
tunici ("attus") lungi până la coapse pentru bărbați și până la glezne pentru femei. Materialul era o țesătură din fibre interioare înmuiate, din scoarță de ulm. Se purtau legate cu o cingătoare, iar iarna se purta deasupra o vestă din blană de căprioară sau de alt animal. Femeile aveau tatuat un cerc în jurul gurii. Începând cu prima parte a erei Meiji, ainii au renunțat tot mai mult (de bună voie uneori, dar mai mult forțat) la modul de viață tradițional, și au început
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
regimului comunist, organizată la Sala Polivalentă. Imediat după Revoluție, în ianuarie 1990, Voltaj înregistrează în TVR „Marea e un dar”, o nouă compoziție a lui Istudor. Urmează câteva concerte alături de Tectonic și Asterisc. Vara lui ’90 este petrecută la „Popasul Căprioarelor” din Neptun, iar în toamnă, componența grupului se schimbă iar, lui Istudor, Constantin și Ilie alăturându-li-se nou-veniții Cristian Luca „Argintaru” (chitară) și Mircea Preda „Burete” (bas). În această formulă este înregistrată în TVR piesa „Erou, erou”, compoziție a
Doru Istudor () [Corola-website/Science/318437_a_319766]
-
și perseverentă, pentru că este un câine independent și uneori încăpățânat. Trebuie familiarizat intens cu numele său și cu acele comenzi de chemare și oprire care îi pot stopa acțiunile în care pleacă să adulmece. Este folosit la vânătoare de iepuri, căprioare, vulpi, fazani, mistreți. Câine de companie foarte plăcut, liniștit și echilibrat. Recomandat persoanelor mai în etate, care nu au un ritm de viață foarte activ. Își păstrează calitățile de vânător, putând fi util în câmp pentru a lua urma vânatului
Basset Hound () [Corola-website/Science/322976_a_324305]
-
1-2 cm. Sămânță e cafenie și conține ulei (ceară lichidă) aproximativ 54%. Un arbust în mediu produce 1 kg de polen, la care unii oameni sunt alergici. Frunzișul arbustului este hrană pe tot anul pentru o mulțime de animale inclusiv căprioara, pecarul, șeptelul, veverițele , iepurii, alte rozătoare, și păsări mai mari. Numai șoarecele din Deșertul Sonoră poate să digere ceară din nucă de jojoba. În cantități mari, semințele sunt toxice pentru mamifere, ceară nu poate fi digerata și pentru oameni este
Jojoba () [Corola-website/Science/322995_a_324324]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: capră neagră ("Rupicapra rupicapra", în zona alpină superioară), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
timp de aceștia, pentru a le împărți la săteni. Momotaro se întoarce la părinți și toți trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți." Dimineața, bebelușul începe să plângă de foame. Jack încearcă să-i facă rost de lapte mai întâi de la o căprioară, apoi de la un rozător arboricol, dar fără succes. În cele din urmă, găsește o cornută uriașă, pe care o ia prin surprindere și îi stoarce o țâță în tărtăcuța pregătită cu grijă. Apoi bebelușul îi scapă și se vâră prin
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]