6,140 matches
-
surprinzătoarea sa retragere din showbiz, mi-am luat familia și am mers să-l vedem În concert În Cincinnati, unde am rămas uimit văzând că și-a prezentat nu numai formația, ci și personalul de la lumini și cel tehnic. Șoferul camionului său chiar a primit urale când Brooks l-a adus pe scenă pentru a fi prezentat publicului. Ce credeți, a fost un moment motivant pentru acel angajat? Reputația lui Brooks În ceea ce privește relația cu ceilalți merge și mai departe. În timpul concertului
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
exact când intram în clasa întâi, ne-am mutat într-un apartament nou, intr-adevăr, eram, cred, la începutul clasei întâi, ne-am mutat și asta a fost ăă... o experiență foarte plăcută. Îmi amintesc foarte bine cum a venit camionul și cum au încărcat lucrurile și au venit să mă ia la școală - am mers la școală și la (numele cartierului, numele școlii) și au venit în mijlocul orei ca să-mi zică: „Asta e, gata, ne mutăm”. Încă îmi amintesc de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
o luăm cu noi”. Sora ei trăiește în acele momente ceva asemănător cu ceea ce Sara însăși a simțit pe parcursul perioadei de shiva - o experiență a pierderii, a lipsei de înțelegere și a neajutorării. Bunurile familiei erau împachetate și încărcate în camion, părinții păreau s-o părăsească, iar ei nu i se dădea nici o explicație. Numitorul comun al celor două episoade este acela că explicații convenabile pentru asemenea situații ciudate ar exista totuși; nu că s-ar fi găsit vreo explicație morții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
bebeluși... În prealabil, cercetătoarea arătase că amintirile pot fi serios deformate de evenimente ulterioare. Astfel, au fost proiectate câteva diapozitive ce prezintă un accident de circulație: apare brusc o mașină verde, care dă peste un biciclist, pentru a evita un camion. Dacă întrebările sunt de genul: „De ce mașina albastră a dat peste biciclist?”, iar mai târziu se întreabă ce culoare avea mașina, mai mulți „martori” spun că era albastră, când, de fapt, era verde. Unul dintre motivele acestor false amintiri este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de primăvară și aerul este încă rece ca apa de la frigider. Dar soarele e puternic și-mi proiectează imaginea zgribulită în vitrina de la Articole electrocasnice. Tramvaie vin și se duc. O fată trece cu o butelie în cărucior. Un uriaș camion TIR staționează cu capota lăsată în jos și șoferul meșterește ceva la firele portocalii care ies din motorul negru. Șoseaua e galben strălucitoare. Totul mă emoționează, pentru că totul există cu aceeași intensitate. Iar dacă văd niște biluțe cu elastic, de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cel puțin o treime decât munca bărbaților (vezi și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Există o segregare de gen a ocupațiilor și o plată mai mică a posturilor ocupate de femei. Rămâne un „mister” de ce, de exemplu, peste tot șoferii de camioane sunt plătiți mai mult decât asistentele medicale, gunoierii decât infirmierele, agenții de circulație decât învățătoarele. Ceea ce propun feminiștii (marxiști sau liberali, deopotrivă) este ca munca să fie apreciată doar după: a) cunoștințe, calificare și abilități solicitate; b) cerințe mentale legate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aceste cinci industrii, trei sunt din ramuri economice dominate de femei. Cel puțin acestea puteau trece drept strategice, pe criterii de utilitate. Dar subvențiile, creditele și sprijinul guvernamental au fost îndreptate spre industria de armament, spre industria producătoare de tractoare, camioane și autobuze, spre industria minieră și spre alte industrii dominate de bărbați, toate prin excelență falimentare. Rămâne ca explicație plauzibilă, după părerea mea, faptul că prin domeniu strategic guvernanții înțeleg domeniul în care lucrează categorii de a căror proteste se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai curajos, că pe urmă au început să se cocoațe la grămadă pe mașini, careva a adus chiar un steag din ăla găurit și l-a înfipt în grătarul de la cupa excavatorului, ca într-o redută. Se apropiară de un camion ce zăcea, fără roți, cu burta lipită de pământ. Petrache continuă, simțind că fata se strânge și mai tare în el : — N-avea cine să-i oprească, au smuls tot ce se putea, au spart parbrizele, au tăiat cu cuțitul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cunoască și să simtă că-i iubești. Păi, ce, ne vede ? — Pe tataia nu poți să-l păcălești... Tataia. Adică tatăl mai mare. De altfel, singurul pe care-l avusese, după ce părinții îi muriseră, amândoi, într-un accident de mașină. Camionul intrase dinadins, spunea bătrânul, atunci când se așeza în jilț și se tânguia. Credeau că eu sunt înăuntru, pe mine voiau să mă omoare. Mă întreabă de fiecare dată, continuă Cosmina. Mi-e frică de ăsta cu coada rotată să nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar vrea să te prindă, să trebuiască să te înconjoare ? — O să ne prindă Crăciunul frecând la podele, suspină Costică. Și nu e decât Sfântul Andrei, mâine e abia 1 De cembrie... Jandarmii roboteau împrejurul mașinii, de fapt un fel de camion. Dădură prelata la o parte, să coboare cei dinăuntru. Se vedeau, în remorcă, niște cazane care răspândeau în aerul rece aburi rotunzi. — Miroase a fasole, dibui orbul, care simțea toate încrețiturile aerului, ca liliecii. — Eu simt mai degrabă miros de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de busuioc, fâșii de veșminte și chiar câțiva bocanci desperecheați. Jandarmii nu mai pridideau întinzând farfuriile de plastic umplute cu polonicele, unii se trăgeau deoparte, ca să mănânce cu mâinile, înghițind pe nemestecate, și să se poată întoarce la reduta din jurul camionului pentru o nouă năvală. Primul se dezmetici Ologu, se târî în coate, trăgându-și piciorul ca pe o coadă de șopârlă, până dibui cârjele. Se ridică în șezut, privind lung spre mulțimile care se desfăceau, satisfăcute pentru o clipă, ca să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să priceapă încotro să-și îndrepte rugămintea. În jurul lor era însă pustiu, doar urmele amestecând sfâșieri, sfărâmări și desperecheri aminteau de tăvălugul de adineaori. La vreo douăzeci de metri mai la vale, câțiva oameni în halate albe, ce coborâseră din camionul Jandarmeriei, râcâiau cu polonicele fundul cazanelor, pentru a astâmpăra ultimele asalturi ale mulțimii care, acolo unde primise deja, agita farfuriile golite, iar acolo unde nu primise încă, întindea brațele, cu palmele larg desfăcute. Pentru Coltuc, rămas într-o parte și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de-o să alergi pe-aicea ca o cometă... Orbul își primi bastonul, se propti în el și, călăuzit de femeie, apucă de umeri flăcăul, săltându-l pe cărucior. Ologu privi spre poalele dealului, acolo unde oamenii primarului încărcau ceaunele în camionul Jandarmeriei și se pregăteau de plecare. Mulțimea rămase stingheră, unii boscorodiră pe seama primarului, care putea să le împartă mai mult într-o zi sfântă ca asta. În urma lor se vedeau farfuriile, risipite pe jos, ca un stol de păsări albe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei. Pe unii de-ai noștri i-au dus în niște locuri unde se tipăreau bani falși și se țineau droguri. Pe alții, cum am fost și eu, i-au trimis să golească locul de la Universitate. Ne-au dus cu camioanele și ne-au zis că pe drum să învârtim ciomegele deasupra capului, să facem gălăgie mare. La lumea de pe trotuare am văzut că-i plăcea. Da’ pe ăia care ne duceau nu-i cunoșteam, striga câte unul din ei, șo
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
treptele piramidei. Ceilalți doi se apropiară, în tăcere. — Uite, colo ! spuse, în cele din urmă, Pârnaie. Aia nu e o capotă de mașină ? Iadeș ocoli locul, privind cu băgare de seamă. — Să mor io, se minună, dacă ăsta nu e camion de-ăla, de umblau rușii cu el ! S-ar fi bucurat moșu-meu, care înjura întruna pe comuniști, să-l vadă... Și, dacă ar mai fi văzut și-un gipan de-ăla american, cu turelă, ar fi murit de bucurie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
salbele ca niște ghirlande sunau ca un candelabru care vestește cutremure. Din această cuadratură pe care Pârnaie și ai lui o priveau fără a o înțelege, cercul se reîntoarse la Faraon, care, victorios, cu chipul lui smolit, ținea de portiera camionului ruginit ca de un trofeu. Își împinse, cu degetul, borul pălăriei spre ceafă și se uită când la cei trei, strânși unul în altul la mijloc, când la Calu, așteptând semnalul să se năpustească. De năpustit însă fără niciun semnal
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ambasadorul invizibil Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educații Dan Lungu, Raiul găinilor (ediția a III-a) Dan Lungu, Sunt o babă comunistă! (ediția a II-a) Filip Florian, Degete mici (ediția a III-a) Petru Cimpoeșu, Firesc Dumitru Țepeneag, Camionul bulgar în pregătire: Gabriel Chifu, Punct și de la capăt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spre a pune la punct mausoleul lui Hagienuș. Contrar așteptărilor, în ce privește executarea însăși, orientalistul convenise a angaja lucrarea. Ioanide îi făcuse niște combinații avantajoase, deplasând lucrători de la alte șantiere, reducîndu-i costul materialului la minim prin folosirea resturilor, îi transportase cu camionul statuia cu înger. Dacă Hagienuș n-ar fi comandat mausoleul, Ioanide era în stare să i-l facă gratis, simțind că opera avea un caracter de permanență și gratuitate. Lucrarea i-o executa Butoiescu, el, Ioanide, ținea să meargă o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu-ți convine în planulmeu? Botticelli se retractă cu putere, inhibi toată ilaritatea sa difuză, reală sau numai curat musculară, asigură pe Ioanide că monumentul are să iasă foarte frumos. Mai mult nu putu scoate de la el arhitectul. Când ajunseră cu camionul la cimitir, Ioanide sări în sus de ciudă. - Ce-i cu statuia, cine a pus-o de-a-ndărătelea? Pe fața lui Botticelli se produse iar o revoluție musculară, mai puțin perceptibilă. - Eu! zise el. - Pentru ce, omule? Pentru ce?Un surâs
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
producă nici o idee sinistră. Butoiescu, plimbat de braț de către Ioanide, luă o fizionomie din ce în ce mai concentrată, zâmbi mereu, însă de astă dată cu o nuanță de căință. Acum înțelesese. - Cum întoarcem acum asta, unde este macaraua? În fine, Butoiescu plecă cu camionul în căutarea macaralei și a doi oameni, iar Ioanide până atunci dădu explicații celor doi zidari, le arătă cum să așeze cărămida. Bazamentul era făcut. Asudat, arhitectul își scoase haina și și-o împături pe un mormânt, șapca și-o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asupra viitorului imediat, totuși rezerva până la campania viitoare scădea. Ar fi fost necesar să mai ia o lucrare, și nu din cele plăcute lui. "La asta duce intemperanța femeii, incapacitatea ei de ascetism", fu gândul său. Abia la amiază sosi camionul cu macaraua și, surpriză, Hagienuș în carne și oase. Butoiescu căutase la acesta o platformă joasă de piatră, pe care șezuse originar statuia, Hagienuș o găsise în pivniță, deasupra unui butoi de murături, și fiindcă auzise că Ioanide e la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
după acest ritual deșertară câteșitrei paharele pe gât. Peste câteva zile, Smărăndache răspândea în toate cercurile cunoscuților vestea că Ioanide și Hagienuș au făcut orgie cu femei într-un cavou din cimitirul Bellu la miezul nopții. Întorcîndu-se în oraș cu camionul, Ioanide își cheltui vremea trecând și pe la alte șantiere, dând instrucții lui Butoiescu, chiar după încetarea lucrului, astfel încît se întoarse acasă pe jos, cu șapca de mecanic lăsată pe frunte, după ora nouă. Cartierul lui era ca de obicei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puțin căutători de confort și cu un mare sentiment al infinitului, construiau colosal. Având în vedere această teorie, Ioanide căută a-și salva machetele și, astfel, Calea Victoriei imaginară, G. Călinescu cu statui ecvestre de Strongylion și Euthykrat, fu cărată cu camionul, spre mirarea copiilor de pe stradă. XXV Nu ura lui Pomponescu fu nefastă lui Ioanide, ci o fatalitate pândind pe amândoi adversarii, fără distincție. În toiul toamnei, într-o zi în care orizontul se umplu de un nor roșcat ca provenit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pândi transportarea lui Hangerliu la fort, atacând duba și furând pe deținut într-o mașină, cu care îl vor conduce într-un loc sigur. Prințesa propunea să se vină cu mai multe mașini de felurite soiuri, printre care și un camion automobil, spre a se bara drumul vehiculului penitenciarului. Metoda era de așa natură, încît un cunoscător era îndreptățit a crede că prințesa a luat lecții de la Gavrilcea. Unii dintre atacatori aveau să vină anume în uniforme de ofițeri, spre a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pe toți cei căzuți, folosind vocabularul lui Ioanide, Gaittany îi califica "dobitoci", "nenorociți", tratîndu-i discret cruțător, ca pe Pomponescu, însă expeditiv. Era în preziua de a căpăta o sinecură, cu titlu vag, foarte remuneratoare, dotată cu două automobile și un camion. Numai Smărăndache, care alerga în toate părțile, având în noul regim numeroși colegi din generația lui, nu căpăta nimic. Intra oriunde, ca de obicei, era primit de toți în chipul cel mai familiar, însă nu-i trecea nimănui prin minte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]