3,909 matches
-
Formele fără fond Progres și adevăr Puține texte din cultura română au avut o posteritate mai încărcată decât articolul lui Maiorescu, În contra direcției de astăzi în cultura română. Și poate că Maiorescu ar fi anticipat el însuși cu dificultate poziția canonică pe care o va deține în imaginarul intelectual românesc campania sa de la 1868. Laconic și încărcat de acea vibrație ideatică ce îi definea stilul prozei de idei, articolul din 1868 nu doar introduce o paradigmă de lectură, ci oferă vocabularului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
din Europa de Est, ceea ce presupunea o ierarhie acceptată și de Vatican, recunoașterea de către guvernele comuniste a jurisdicției Romei asupra catolicilor în probleme de credință, precum și libertatea de comunicare cu episcopii. Interesul Sfântului Scaun pentru restabilirea unei ierarhii care să aibă învestitură canonică a înlesnit negocierile în problema consacrării ca episcop a pr. Petru Pleșca, conducătorul agreat de guvern al diecezei latine de Iași, la sfârșitul anului 1965. (Trebuie precizat însă că Petru Pleșca nu fusese consacrat episcop de Iași, ci de Voli
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
percepute ca adevărate reprezentante ale universalității Bisericii. Potrivit sintezei deja citate, problemele expuse de delegația Vaticanului la 9 octombrie au fost: „1) Reînființarea treptată, pas cu pas, a Episcopiilor romano-catolice din România, cu propuneri pentru numirea (și soluționarea în drept canonic a numirilor) de episcopi. Astfel, au cerut ca mons. Augustin Francisc să primească o demnitate religioasă, urmând a fi înlocuit, cu rang de arhiepiscop, prin ajutorul lui, [Victor] Iacobec. Mons. Pleșca, în același fel, să fie înlocuit (după o primă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dualism - ideea că Binele și Răul au forțe egale. Considerând că Iisus a abolit Vechiul Testament, exegeza maniheană se preocupă exclusiv de Noul Testament, conducîndu-se după reguli de interpretare ale episcopului manihean Faustus. Potrivit acestei viziuni, Noul Testament nu are statut de scriitură canonică deoarece este opera apostolilor și discipolilor lui Iisus, nu opera Lui directă. Lectura sa nu e suficientă pentru mântuire, ea semnifică salvarea, dar nu o cauzează. Critica maniheană vizează așa-numitele anomalii și inconsecvențe ale 90 91 textului, datorate remanierilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din perspectiva teoriei comunicării cu ajutorul acestei scheme. După cum afirmă M. Dinu, „cu excepția, ceva mai complicată, a buddhismului, toate religiile presupun o comunicare interpersonală cu divinul. Numai că, de data aceasta, schema generală a comunicării suferă unele modificări în raport cu forma sa canonică.” Să caracterizăm, mai întâi, destinatarul. Aici trebuie să facem distincția lui Pascal între Dumnezeul filosofilor cu care comunicarea nu poate avea sens (mai exact, nu este posibilă aplicarea termenilor teoriei comunicării la acest concept de Dumnezeu) - și Dumnezeul cel viu
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de cea a soarelui. Structura este acum însă Mesaj 1: Sursă, Destinatar: Mesaj 2. În această situație omul nu poate înțelege întreaga profunzime a mesajului lui Dumnezeu. Există uneori și intermedieri prin îngeri, iar atunci structura comunicării are forma celei canonice. Conceptele clasice ale teoriei comunicării nu pot descrie mai departe ceea ce este îndeobște cunoscut ca fenomen religios. Am putea spune că acestea sunt limitele lor explicative. De aceea, pentru o analiză mai detaliată și, sperăm, mai adecvată, suntem nevoiți să
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și chiar de excluderea limbii române din cultura religioasă a Basarabiei. În anul 1829, Sinodul Diligent de la Sankt-Petersburg a dispus trecerea eparhiei “Chișinăului și Hotinului” sub tutela Patriarhiei Moscovei. În acest fel biserica Basarabiei a fost smulsă definitiv din trupul canonic unitar al Mitropoliei Moldovei și impusă unei jurisdicții abuzive și necanonice. După 1860 toate cărțile bisricești scrise în limba română au fost scoase, iar în locul lor au fost introduse cărți în limba rusă. A urmat o adevărată prigoană instituită asupra
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
pe care etica socială ecleziastică a legat-o de multe ori de doctrina cametei. Cererea făcută discipolilor lui Hristos în evanghelii și alte scrieri ale Noului Testament este ceva cu totul diferit de renunțarea la dobândă asupra capitalului împrumutat. Interzicerea canonică a dobânzii este un produs al doctrinei medievale despre societate și negoț și nu avea nimic de-a face la origine cu creștinismul și învățăturile sale. Condamnarea morală a cametei și prohibirea dobânzii a precedat creștinismul. Ele au fost preluate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
constituirii universităților studențești, dar Papa a obligat-o să cedeze, profitând de aceasta pentru a introduce la Bologna sistemul licentia docendi, acordată aici de arhidiacon. Spre 1230 Universitatea din Bologna era solid constituită, cel puțin în domeniul dreptului civil și canonic". Christophe Charle, Jacques Verger, Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001, pp. 13-14. 199 Pierre Grimal vorbește despre existența universităților începând cu secolul I, d.Hr. Civilizația romană, Editura Minerva, București, 1973, vol. I, p. 110. 200 Diarmaid Mac Culloch
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o mică curiozitate a arhivelor, o curiozitate care cred eu că ar trebui puțin lămurită. Divorțul există, e legal, se pronunță în Țările Române, este un fenomen cât de cât popular? Constanța Ghițulescu: Divorțul există, pentru că este acordat de către dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe... Cătălin Avramescu: Trebuie s-o spunem, spre deosebire de dreptul prevalent în țările mai ales catolice, unde divorțul, în principiu, nu există decât în cazuri excepționale. Constanța Ghițulescu: Da, iar Îndreptarea Legii, tipărită în vremea lui Matei Basarab la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
conform dreptului comun și mariajul, să spun, conform dreptului civil? Mihai-Răzvan Ungureanu: În cazul acesta, lucrurile stau altfel, pentru că, la noi, dreptul civil vine de la anii 1860 în jos, spre noi. Noi suntem încă în teritoriul de coabitare al dreptului canonic și al dreptului social; amândouă însă au aceeași sorginte... Cătălin Avramescu: Să zicem rânduiala pământului. Mihai-Răzvan Ungureanu: Rânduiala pământului, da. Amândouă au aceeași sorginte, numai că, la un moment dat, spre secolele V-VI, legiuirile post-bizantine încep... se și despart
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Bahtin și Kristeva; spiritul bricoleur, eclectic, heteroclit, democratic (în sens cultural), antielitist, deschis, pluralist-liberal, încrezător în noile sinteze socioculturale și în formele de comunicație (și comunitate) care se nasc din metisajul cultural actual, din reorganizarea și diversificarea radicală a structurilor canonice, din revizionismul generalizat în istorie, filozofie și știință, din noua rezistență la clișeele etnico-rasiale sau (hetero)sexiste bazate finalmente pe lipsa de comunicare dintre mine și tine»". În schimb, H.-R. Patapievici e acuzat de semidoctism (!), dogmatism monocord, antimodernism și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
istorice dintre Dumnezeu și Mireasa sa, poporul lui Israel (această abordare este reflectată în cartea apocrifă a IV-a a lui Ezdra - cap. 5, 24-26 și 7, 26, apoi în 2 Cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor este una dintre cărțile canonice ale Vechiul Testament, atribuită regelui Solomon. Situația descrisă în Cântare oglidește epoca lui Solomon (1, 5-5; 3, 7; 4,4; cf. 3 Rg. 5, 10; 10, 28). Toată tradiția veche i-o atribuie acestuia. În privința aceasta, nimeni n-a ridicat vreo
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
mai bun al secolului XX, dar considerat, în același timp, ca prea puțin reprezentativ pentru literatura română ( de unde și poziția lui oarecum marginală în curriculum-ul școlar). Pe o linie cît se poate de bloomiană, pentru Matei Călinescu un text canonic e unul în primul � dacă nu și ultimul) rînd recitibil, iar Craii de Curtea-Veche e nu numai predispus la relectură ( o dovedește studiul care încheie ediția românească a lui A citi, a reciti), dar și încă prea puțin ( re
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
facem în baza unor criterii. Cum ajungem la ele? Cum le valorificam valoarea și utilitatea? Dacă acestea sunt rezultatul unor experiențe culturale care se dovedesc incapabile să surprindă ce este unic și ireductibil într-o opera care se sustrage sensibilității canonice? Criticismul kantian? Nu, un travaliu prea obositor în fața fiecărei provocări. Poate că ar fi mai înțelept să păstrăm un clar-obscur în zona de inevitabilă redundanta a oricărui criteriu. În ciuda acestor precauții, orice ierarhie, oricât de reducționista ar fi, îl recomandă
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
să progreseze pe albia unui liberalism luminat și eficient. De aceea consideră încă în 1990 că în întreg ultimul deceniu al acestui veac care stă să se încheie una dintre marile teme de dezbatere ale vieții intelectuale va fi "dezbaterea canonică" în jurul liberalism-naționalism. Autorul nostru se arată îngrijorat că se aud "zgomotoase voci...care insistă ca generația criterionistă (și anume tocmai în faza ei juvenilă și radicală, iar nu în realizările ei mature) să fie proclamată drept model pentru viitorul culturii
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
glorificarea dictaturii militare a lui Ion Antonescu". Și, apoi, descrie luările de atitudine contrarii, citîndu-i pe preopinenți, și adaugă că "simpatiile mele ideologice m-ar așeza mai aproape de criticii decît de glorificatorii criterioniștilor". Dar ține să menționeze că această înfruntare canonică între ultranaționaliști și radical-democrați ar putea să abată atenția de la trecutul imediat, comunismul și sechelele sale de astăzi. Și relevă judicios, că majoritatea proeminentelor personalități cultural-științifice și artistice dintre războaie (și le citează) nu s-au lăsat atrase nici de
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
dintre războaie (și le citează) nu s-au lăsat atrase nici de extrema stîngă, nici de extrema dreaptă, ci s-au păstrat, curajos sau șovăielnic dar inteligent drept jaloane ale existenței sociale decente și normale. Și intrînd în fondul dezbaterii canonice preconizate precizează că între 1935-1938 Mircea Eliade n-a fost legionar și antisemit, ci numai legionaroid. Realitatea aceasta incontestabilă nu-i face în nici un caz cinste lui Eliade, iar episodul poate ridica legitime semne de întrebare privind întreaga sa orientare
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
degrabă ca o strategie subversivă a unui grup, bineînțeles optzecist, iar discuția se frânge de la sine. Foarte puține texte sunt de citit: cele semnate de Paul Cornea, Canon et bataille canonique, Mircea Martin, Prea multă dezinvoltură, și Ion Pop, Relaxarea canonică postmodernă, dar nici acestea nu sunt, practic, inedite. Eseul în franceză cu teoria ierarhiei piramidale a lui P. Cornea a mai fost publicat, dacă nu mă înșel, chiar în numărul special al revistei Euresis, M. Martin (care a publicat două
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
Borges (teoria „anxietății influențelor” este splendidă), o carte care se deschide cu o Elegie pentru canon ca o declarație de dragoste față de literatură, continuă cu niște interpretări de profunzime și propune curajos o listă „inevitabil subiectivă”. O listă de opere canonice căreia tot Mircea Martin i-a relevat paradoxul „desconsiderării fără examen” și al posibilității existenței „literaturilor necanonizabile”. Un demers, în fond, la îndemâna multora dintre cei care în câteva fraze își permit să expedieze aiurea problema canonului. În fine, cartea lui
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
Cu adevărat, nici una din cele două tabere întrevăzute, să le zicem, conservatoare și neoliberală, nu și-au definit convingător nici câmpul de acțiune, nici strategia. Nici susținătorii estetismului modernist, nici multiculturalii postmoderni nu au un text solid, clar și tranșant. Canonic. Și unii și alții (atâția câți sunt) se pierd în „ceruri înalte”. Unii par încremeniți într-un discurs secular, ceilalți nu pot explica concret cum e cu criteriul etic, unora le lipsește prospețimea, celorlalți precizia. Conflictul există, necesitatea schimbărilor plutește
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
teoreticieni cu practică în străinătate). De la acestea s-a pornit, dar prea departe nu s-a ajuns. Cam puțin. Și tot la Bloom se apelează, când termenii discuției ar trebui odată adecvați realității cultural-istorice românești. Altfel, în loc de o reală bătălie canonică, ne alegem cu o prelungită și inofensivă îmbrânceală. Istoria literaturii noastre e, cum știm, plină de paradoxuri, de trasee alogice, de sincope, de metamorfoze inexplicabile. De ce n-am fi măcar acum conștienți de impurismul câmpului literar românesc și să forțăm
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
Dacă există un contra-canon, atunci care e acesta și cine nu e de acord cu el? Până una alta, cine îi contestă pe Dimov, Naum, Radu Petrescu sau pe târgovișteni, nume tot aduse în discuție când e vorba de suplimentări canonice? În mod normal, câteva lucruri elementare ar fi trebuit, dacă nu lămurite cât de cât, măcar luate în discuție într-o dezbatere de asemenea anvergură. Dar culegerea nu are nici măcar o bibliografie minimală a subiectului. De aceea am și insistat
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
a lui Nodier, cu bibliofilul? Eu pățeam la fel. I-aș fi înjunghiat cu plăcere pe legătorii grăbiți la ghilotinarea blocului de pagini. Iar a descoperi un exemplar cu doi milimetri în plus la margini față de cel descris în bibliografiile canonice era culmea fericirii pentru mine. - Și pentru mine. - Să fie într-un ceas bun, atunci. Vă salut ca pe un frate în cultul “netunselor”. - Nu vă grăbiți. Interesul meu nu e estetic, ci lucrativ. - Tot aia-i. Îmi plăceți. Fac
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
o frățietate evanghelică, cu gândul precis de a trăi mai intens învățăturile Bibliei și ale Bisericii. Ne trudim să ieșim doar din comunul vieții, să creștem în Domnul pentru mântuirea sufletelor noastre. Oastea Domnului nu are nici o pretenție dogmatică sau canonică; nu avem nimic de adăugat canoanelor. Oastea Domnului nici nu a vrut, nici nu vrea să facă reguli peste sau contra Bisericii. Dar Oastea Domnului vrea să trăiască cu toată ființa regulile existente ale Bisericii“. Deci Părintele Iosif Trifa nu
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]