6,961 matches
-
de autoafirmare și de joie de vivre, dau împreună o hoardă de amărâți, adică de nevoiași triști și atât. Mihaela: Traume ascunse Zece ani e o criză de intrare în pubertatea democrației, maestre, cum zicea tovarășul Lenin, e boala copilăriei capitalismului, iar ce spui tu îmi amintește de mine ast-vară la țară, încercând să explic cu un ou și două pahare ce e aia o eclipsă totală de soare. Inserție. Mi-ai scris o scrisoare pe care am rătăcit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
franceză. Toți răspundeau încruntându-se, ca și cum ar fi văzut iar fantomele trecutului. Eu mi-am adus aminte de Tămaș. Și am zâmbit. Mihaela: Ajunuri de Crăciun Ieri am văzut o manifestație pe străzile Oxfordului. Era organizată de comuniștii locali: „Jos capitalismul!”. Am cujetat intens la asta. Sigur, primul meu impuls (și al lui Andrei) a fost: măi băieți, ce ar fi să încercați voi vreo zece ani de comunism ca să vă potoliți? Interesant e că sentimentul de fetiță cu chibrituri mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu chibrituri mi-a dispărut. În primii ani mă strivea tot ce era sfârșit de iarnă în Occident: străzile pline cu ghirlande și beculețe, vitrinele ucigător de bogate, rafturile tixite cu podoabe, muzica revărsată din toate ușile magazinelor. Comerț, ispită, capitalism. În mine trăia încă foarte acut memoria activă a Crăciunului anilor ’80. La apogeu, reclama strigată prin megafon în parcul central al Hunedoarei: „Ia caloria! Cumpără vată pe băț!”. Era aproape singurul produs care se mai oferea în Orășelul Copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
după ancienne regime. După vremea când suferința ne unea contra. Urmează teribilul cerc vicios din care nu știu cum se iese: ca să ne unim pentru, avem nevoie de bucurie. Ca să ne bucurăm, avem nevoie de unitate pentru. În Oxford sunt manifestații „Jos capitalismul”. Foarte frumos și democratic. În România actuală, manifestațiile sunt, chiar dacă nu explicit, tot pe aceeași temă. Problema e că noi nu avem ce da jos. Avem niscai bogați de consum, băieții segregați lângă Băneasa, Snagov și pe la Corbeanca. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
frumos și democratic. În România actuală, manifestațiile sunt, chiar dacă nu explicit, tot pe aceeași temă. Problema e că noi nu avem ce da jos. Avem niscai bogați de consum, băieții segregați lângă Băneasa, Snagov și pe la Corbeanca. Dar nu avem capitalism. Nici măcar n-avem concept pentru acel referențial difuz. Cum să-i spunem lui Jos? Poate de aceea personificăm tot ce mișcă: „Jos Radu Vasile!”, „Jos Iliescu!”, Josurile noastre sunt succesoare firești ale lui „Jos Ceaușescu!”. Pe vremea când băiatului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tot timpul: „Dincolo, dincolo!”. Îl mutam dintr-o cameră în alta, fără rost. Gingiile lui habar nu aveau, continuau să-l doară. Și el continua să vrea „Dincolo”. Acuma ar trebui să scriu un panseu despre durerile naturale ale creșterii capitalismului din comunism. Nu am să o fac, fiindcă durerea rămâne indiferentă la teoriile noastre. Aș fi ipocrită să spun că ni s-ar mai atenua dacă filosofăm despre ea. În stările mele adânc depresive am detestat filosofia. Nu era bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a depins de noi, primum movens, nu. Cel mult ne putem supăra pe ceea ce declară câștigătorii de Bingo că vor să facă cu banii, că nu au în față decât varianta consumului. Aici, în Oxford, locuiesc într-o casă „Jos capitalismul”. Are șase camere, două șemineuri, o grădină romantică in the backyard. Partea și mai spectaculoasă este aceea că actualmente doar Bill lucrează (e lector universitar). Din amărâtul de salariu academic întreține o soție și doi copii. Familia mea din țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
venezuelan, Eduardo Golarza. Un tip care fusese într-o gherilă comunistă și era refugiat politic la romanes, băieți buni. Atâta de viu era omul acela, că toți păream călâi pe lângă el. Culcase la pământ de toate: femei, inamici apărători ai capitalismului. Umbla mereu cu șișul în gheata dreaptă. Făcea mișto în fiecare seară de băieții din echipă: - Mai, voi va batesi din chind in chind, sau stasi asa, ca eunucii la fundu cadinelor? Pe aicea nu-i resboi niciodată mai? - Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sau am petrecut seara la un film. Până și întâlnirile informale cu prietenii mi-au creat un sentiment de vinovăție. Ca și când aș fi furat din „reformele” pe care musai generația mea trebuie să le facă. Generația tranziției de la comunism la capitalism și democrație, deh. Generația părinților mei a făcut tranziția inversă, mama ei de istorie! Presupun că îmi voi face serios o cultură cinematografică video la televizorul meu minuscul. De ce nu? Ar merge cam două-trei filme pe săptămână pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o română slavizată ca accent și cu firești amestecuri engleze în vocabular. Liusia este realmente un personaj. O femeie liberă. Mama fiicei ei, Maria. Crescută în comunismul care împingea femeile spre demonstrații de virilitate profesională și, iată, aproape de pensionare în capitalismul cel mai competitiv, tot în industrii virile (metalurgie), oscilând între Florida și Bloomington ca loc de mas și de popas după ce își încheie epopeea mișcatului profesional pe globul pământesc. Cred că povestea ei ar merita o carte. Și mă întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
emailate și de forța fantastică pe care o răspândește în jur. Seara de Crăciun am petrecut-o la mama Cristinei, Mioara. O femeie incredibilă. Intră în al 90-lea an de viață. După socotelile noastre, ea a trăit tinerețea în capitalismul românesc interbelic, maturitatea în comunism și bătrânețea în capitalismul american. La 70 de ani a început să lucreze la New York și a reușit să își strângă bani de pensie și de o căsuță foarte cochetă, cea în care trăiește acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în jur. Seara de Crăciun am petrecut-o la mama Cristinei, Mioara. O femeie incredibilă. Intră în al 90-lea an de viață. După socotelile noastre, ea a trăit tinerețea în capitalismul românesc interbelic, maturitatea în comunism și bătrânețea în capitalismul american. La 70 de ani a început să lucreze la New York și a reușit să își strângă bani de pensie și de o căsuță foarte cochetă, cea în care trăiește acum. Ne-am adunat, Cristina cu Luckey, Adriana cu Matei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
insistent pe liderul român să fie critic față de ceea ce a văzut în China, apreciază că ,,sistemul ce-l practicăm este bun doar în raport cu cel din trecut, nu este bun la modul absolut", pentru ca mai apoi să încuviințeze că ,,Așa este. Capitalismul are multe lucruri mai bune ca ale noastre în ceea ce privește managementul și administrația; ar trebui, de asemenea, să învățăm din lucrurile lor bune". Insistența pe lângă liderul român de a se pronunța critic față de practicile politicii din China mi-a ridicat adesea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lui de către ambasadă, anumite elemente ale sale au servit ca sursă de inspirație pentru elaborarea și adoptarea cunoscutului sistem românesc al mandatariatului. Acesta a avut, însă, o existență meteorică, fiind stopat, deoarece regimul Ceaușescu l-a apreciat ca generator de capitalism. Un mecanism economic similar celui ungar a fost adoptat și în Cehoslovacia, la care s-a renunțat ca urmare a invaziei militare. Elementul comun, neagreat de Nicolae Ceaușescu, la mecanismele economice ungar și cehoslovac, precum și la sistemul mandatariatului românesc, era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
luptei flămânzilor pentru supremație, pentru pivnițe și cămări, pentru toate celelalte. Mi se păreau dușmănoase astfel de gânduri, împotriva Lumii în care trăiam, contrare ideologiei dialectice în care fusesem educat, nocivă mai ales progresului și demoralizantă pentru lupta noastră cu capitalismul al cărui sfârșit iminent era pe aproape, după cum învățasem încă de la grădiniță, când plângeam de jalea lui Wuwing cel mic, puiul de coreean ai cărui părinți căzuseră vitejește în lupta împotriva americanilor imperialiști. Wuwing cel mic mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vreunui lustragiu, pentru a-și arăta astfel măreția spirituală și generozitatea creștină, zise Fermín. Modul cel mai eficient de a-i face inofensivi pe săraci e să-i Înveți să-i imite pe cei bogați. Asta-i otrava cu care capitalismul Îi orbește pe... — Acuma să nu te pornești pe doctrina socială, Fermín, fiindcă, dacă te aude unul din preoții ăștia, o să ne alunge În șuturi, i-am retezat-o eu, văzînd cum doi preoți se uitau la noi cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dispoziție respectiva mașină, iar delegatul grupului era „proprietarul firmei de turism“! Din mutrele și apucăturile lor se vedea clar că nu mai dețin și alte „mijloace de producție“ În afara celor aduse cu ei, dar erau directori. Trista măsură exactă a capitalismului În Balcani era ușor de studiat cu aceste câteva cazuri. Așa Îmi Închipui că arătau și “Întreprinderile“ burgheze românești Înainte de război. Noi eram cinci ghizi români, adică eu, doi alți foști profesori, un arhitect În concediu medical și un fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
numerică, fără precedent, a populației, cât și prin marea diversitate a categoriilor sociale din lumea satului specifice acestei perioade de tranziție, determinate de continua adaptare a structurilor economice, sociale și politice la noul curs de evoluție al societății românești spre capitalism. Ținând seama că la interferența dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea componenta socială dominantă din Principatele Române o constituia lumea satului, iar agricultura era considerată cea mai însemnată sursă de venituri, raportul dintre factorul demografic și evoluția
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Valentino trăsnet sau o pereche superbă de Louboutins cu barete. —Păi, așa se face la investiții bancare, să știi. Asta am auzit și eu. Doar că nu-mi imaginam că vei sfârși printre bancheri. Iar Începea. —Oamenilor tăi le place capitalismul, nu-i așa? l-am tachinat eu. Mă refer la republicani, mai puțin la homosexuali. Își ridică sprâncenele sale cenușii, stufoase și mă fixă de pe canapea. —Drăguț. Foarte drăguț. Nu am nimic Împotriva bancherilor, draga mea, cred că știi asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a comunismului, regim ilegal și criminal. Guvernarea comunistă nu a avut lege. Au condus după bunul plac și din ordinele Moscovei care a făcut cele mai multe și înfiorătoare crime în rândurile legionare. Comunismul s-a născut în Occident, reacție legitimă împotriva capitalismului exploatator și jefuitor, conceput de evrei. Comunismul a transformat victimile în călăi pentru ca, la rândul lor, călăii să producă alte victime. El a fost conceput și manevrat de ființa iudaică, evreii fiind prezenți la conducerea tuturor partidelor comuniste din lume
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Lucrul cu publicul mi-a deschis orizontul retezat de traiul printre blocuri. Am trecut, ascendent, prin toate etapele într-un Complex de Hoteluri și Restaurante din capitală. Când am simțit că aici mi am atins limita, am plecat pe drumul capitalismului, lucrul la „patron”, care mi-a adus bucurii profesionale, respectul oamenilor, accesul către meseria pe care nu am avut curaj să o îmbrățișez la timpul potrivit contabilitate. însă, toate acestea și devotamentul față de familie, m-au răpit mie însămi, neavând
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
azi, romanul e legat de istorie și fără ea se asfixiază. Trebuia să tipăresc ceea ce scrisesem atunci și nu mai târziu, cu toate că romanul acesta despre țărănimea antebelică era neterminat: nu mă interesa dacă țărănimea română continua să se ruineze în capitalism, așa cum spunea o frază la sfârșitul volumului, pe care ulterior am scos-o, ci viața unei categorii umane pândită de vicleniile istoriei; ori, aceste viclenii erau abia anunțate. Cine poate însă să asigure un scriitor că o obsesie a sa
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
răspicat cuvântul de adversar al totalitarismului comunist!!!... și încă ceva: autorul sporește numele „lighioanelor” incriminate adăugând: lipitoarea, căpușa, lingăul, stârpitura, porcul, scroafa, bicisnicul, căpușa parlamentară etc., toate potrivindu-se ca o fină mănușă în originala noastră trecere de la comunism la capitalism. Spre exemplificare, mă voi opri doar la câteva din fiecare categorie de fabule (cele de ieri și cele de astăzi). Caracteristic pentru ambele feluri este o accentuată și categorică opoziție a scriitorului - adversar al defunctului regim, dar la fel de potrivnic și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
suprastructura politică, Marx a acordat o deosebită atenție studierii acestei orânduiri economice“. Capitalul, este nu numai opera economică fundamentală a lui Marx, ci și o importantă operă filozofică, o aplicare a dialecticii materialiste, la studiul societății umane. Marx analizează contradicțiile capitalismului, înlănțuirea și dezvoltarea lor, transformarea contradicțiilor, din factori de dezvoltare ai capitalismului, în factori ai negării și desființării sale. El aplică la studiul formațiunii capitaliste, logica dialectică, și cu deosebire metoda ridicării de la abstract, la concret (dezvoltând-o, în opoziție
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Capitalul, este nu numai opera economică fundamentală a lui Marx, ci și o importantă operă filozofică, o aplicare a dialecticii materialiste, la studiul societății umane. Marx analizează contradicțiile capitalismului, înlănțuirea și dezvoltarea lor, transformarea contradicțiilor, din factori de dezvoltare ai capitalismului, în factori ai negării și desființării sale. El aplică la studiul formațiunii capitaliste, logica dialectică, și cu deosebire metoda ridicării de la abstract, la concret (dezvoltând-o, în opoziție cu dialectica speculativă hegeliană, nu ca producere a realului, ci ca procedeu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]