20,388 matches
-
adverse cutanate mediate imun Au fost observate erupții cutanate severe care pot fi mediate imun. S-au observat cazuri rare de sindrom Stevens-Johnson (SSJ) și necroliză epidermică toxică (NET), unele dintre acestea cu evoluție letală. Dacă apar simptome sau semne caracteristice tratamentul cu nivolumab trebuie oprit și pacientul direcționat către o unitate specializată pentru evaluare și tratament. Dacă pacientul a dezvoltat SSJ sau NET pe parcursul utilizării nivolumab este recomandată oprirea definitivă a tratamentului ● Alte reacții adverse mediate imun La mai
ANEXĂ din 27 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298489]
-
adverse cutanate mediate imun Au fost observate erupții cutanate severe care pot fi mediate imun. S-au observat cazuri rare de sindrom Stevens-Johnson (SSJ) și necroliză epidermică toxică (NET), unele dintre acestea cu evoluție letală. Dacă apar simptome sau semne caracteristice tratamentul cu nivolumab trebuie oprit și pacientul direcționat către o unitate specializată pentru evaluare și tratament. Dacă pacientul a dezvoltat SSJ sau NET pe parcursul utilizării nivolumab este recomandată oprirea definitivă a tratamentului ● Alte reacții adverse mediate imun La mai
ANEXĂ din 27 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298489]
-
debutul clasei a IX-a, dar continuând și cu clasa a X-a, sprijinul acordat are în vedere: – nevoile de dezvoltare personală a elevilor, cu accent pe acomodarea și integrarea într-o nouă clasă/nouă școală; ... – conștientizarea, de către elevi, a diferențelor caracteristice schimbării nivelului de educație, având în vedere trecerea de la un nivel gimnazial - cu elemente minimale de diferențiere curriculară/învățământ general - la nivelul liceal care introduce elemente de specializare; ... – construirea unui curriculum echilibrat, majoritar comun tuturor elevilor, care să permită ajustări
NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299357]
-
respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Rațiunea procedeelor sistematice de interpretare se întemeiază pe natura sistemică a ansamblului normelor de drept, în care normele se află într-o legătură funcțională, caracteristică elementelor unei structuri (Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25). ... 17. Așa fiind, fiecare normă se completează prin celelalte și își dezvăluie întregul sens
DECIZIA nr. 164 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299858]
-
art. 2.500 din Codul civil, ci reclamanta, ca organ de stat abilitat de Legea nr. 50/1991, solicită instanței autorizarea punerii în executare a unor măsuri de natură administrativă, publică, ce nu pot fi afectate de stingerea dreptului material la acțiune caracteristic dreptului civil. ... 79. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 80. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că la nivelul
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
MS 1.1.1 Controlul pășunatului în habitatele de pajiști din aria naturală protejată pentru asigurarea conservării speciei Crambe tataria și a speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica. MS 1.1.2 Menținerea în stare favorabilă a habitatelor caracteristice speciei Crambe tataria MS 1.1.3 Interzicerea culegerii indivizilor de Crambe tataria. MS 1.1.4 Controlul și prevenirea incendierilor de vegetație în vederea asigurării conservării populațiilor speciei de plante: Crambe tataria și populațiilor speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
MS 1.1.1 Controlul pășunatului în habitatele de pajiști din aria naturală protejată pentru asigurarea conservării speciei Crambe tataria și a speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica MS 1.1.2 Menținerea în stare favorabilă a habitatelor caracteristice speciei Crambe tataria MS 1.1.3 Interzicerea culegerii indivizilor de Crambe tataria. MS 1.1.4 Controlul și prevenirea incendierilor de vegetație în vederea asigurării conservării populațiilor speciei de plante: Crambe tataria și populațiilor speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
MS 1.1.1 Controlul pășunatului în habitatele de pajiști din aria naturală protejată pentru asigurarea conservării speciei Crambe tataria și a speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata, Pseudophilotes bavius hungarica. MS 1.1.2 Menținerea în stare favorabilă a habitatelor caracteristice speciei Crambe tataria. MS 1.1.3 Interzicerea culegerii indivizilor de Crambe tataria MS 1.1.4 Controlul și prevenirea incendierilor de vegetație în vederea asigurării conservării populațiilor speciei de plante: Crambe tataria și populațiilor speciilor de nevertebrate: Catopta thrips, Gorty na borelii lunata
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de habitat, din cauze antropice M01.02 Secete și precipitații reduse A M01.01 Schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele) MS 1.2.7 Crearea de habitate acvatice caracteristice speciilor Bombina variegata, Bombina bombina MS 1.2.8 Eliminarea vegetației arbustive pentru asigurar ea habitatelor caracteristice speciilor Bombina variegata, Bombina bo mbina MS 1.2.9 Prevenirea și combaterea colmatării habitatelor acvatice, management activ MS 1.2.10 Realizarea de ecoducte și conectarea sitului cu lunca Arieșului MS 1.2.13 Interzicerea plantării pe teren deschis, în afara fondului forestier, a speciilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
antropice M01.02 Secete și precipitații reduse A M01.01 Schimbarea temperaturii (ex. creșterea temperaturii și extremele) MS 1.2.7 Crearea de habitate acvatice caracteristice speciilor Bo mbina variegata, Bombina bombina MS 1.2.8 Eliminarea vegetației arbustive din afara fondului forestier pentru asigurarea habitatelor caracteristice speciilor Bombina variegata, Bombina bombina MS 1.2.9 Prevenirea și combaterea colmatării habitatelor acvatice, management activ MS 1.2.10 Realizarea de ecoducte și conectarea sitului cu lunca Arieșului MS 1.2.13 Interzicerea plantării pe teren deschis în afara fondului forestier, a speciilor lemnoase
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
J01.01 Incendii MS 1.3.1 Reglementarea pășunatului în vederea menținerii stării de conservare favorabile a habitatelor de pajiști și tufărișuri MS 1.3.2 Interzicerea extinderii suprafețelor de plantații forestiere cu specii alohtone în arealul habitatelor de interes comunitar. MS 1.3.3 Menținerea structurii caracteristice habitatului prioritar 6240* Pajiști stepice „subpanonice " pentr u conservarea lui pe termen lung MS 1.3.4 Controlul și prevenirea incendiilor în vederea asigurării conservării habitatelor comunitare Habitatul 40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice F P A04.01 Pășunatul intensiv B01.02 Plantare artificială, pe teren
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
J01.01 Incendii MS 1.3.1 Reglementarea pășunatului în vederea menținerii stării de conservare favorabile a habitatelor de pajiști și tufărișuri MS 1.3.2 Interzicerea extinderii suprafețelor de plantații forestiere cu specii alohtone în arealul habitatelor de interes comunitar MS 1.3.3 Menținerea structurii caracteristice habitatului prioritar 40A0* Tufărișuri subconti nentale peripanonice pentru conservarea lui pe termen lung MS 1.3.4 Controlul și prevenirea incendiilor în vederea asigurării conservării habitatelor comunitare Habitatul 91I0* - Păduri stepice euro- siberiene de Quercus spp. F P B06 Pășunatul în pădure/în
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de cuestă impune o cuvertură de soluri de contact fiind influențată de eroziunea de versant. Astfel, există atât soluri tipice pentru zona joasă a Câmpiei Transilvaniei (cernisolurile, protisoluri și gleisoluri ale extremităților sitului în contact cu lunca) cât și antrisoluri caracteristice versanților degradați prin procese erozionale actuale. În clasa protisoluri (PRO), condiționate de topografia terenurilor, regăsim tipuri de soluri aflate în stadiu incipient de formare și anume aluviosolurile. Aluviosolurile sunt caracteristice extremității nordice a sitului, ocupă doar 11,37 ha, la limita
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
ale extremităților sitului în contact cu lunca) cât și antrisoluri caracteristice versanților degradați prin procese erozionale actuale. În clasa protisoluri (PRO), condiționate de topografia terenurilor, regăsim tipuri de soluri aflate în stadiu incipient de formare și anume aluviosolurile. Aluviosolurile sunt caracteristice extremității nordice a sitului, ocupă doar 11,37 ha, la limita cu zona de luncă a Arieșului. Materialul parental specific acestor soluri este reprezentat de către depozite aluvionare. Din cauza depunerilor de aluviuni noi aproape în fiecare an solurile respective fac
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în partea central-sudică și pășuni în amestec cu arbuști în partea central-nordică. În clasa cernisoluri (CER), condiționate de climatul temperat continental moderat, regăsim doar tipul faeoziom, care are acumulare de humus și însușiri fizice și biochimice favorabile. Faeoziomurile sunt caracteristice părții estice și nordice a sitului, pe o suprafață de 127,17 ha, în sectoarele inter fluviale, strâns legate de pedogeneza specifică Câmpiei Transilvaniei. Dintre procesele de solificare se remarcă cele de bioacumulare intensă și formarea humusului de tip mull calcic
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
0,36 °C /decadă în ultimii 57 ani. În profil anotimpual temperaturile au avut o creștere mai accentuată mai ales în sezonul de vară, la nivelul căruia s-au evidențiat cele mai puternice tendințe (0,51°C /decadă). În ansamblu, arealului îi sunt caracteristice valori medii ale umezelii relative; umezeala relativă medie multianuală este de 75 % în regiune, cu o maximă lunară în decembrie (88 %) și o valoare minimă de primăvara, în luna aprilie (67 %). Nebulozitatea medie anuală este de circa 6 zecimi. Anotimpul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de tranziție de la primăvară la vară, dar vulnerabilitatea la căderile de grindină este relativ redusă în regiune. Numărul anual de zile cu precipitații (>0,1 mm) este de aproximativ 140-145 zile/an. Cel mai mare număr de zile cu precipitații este caracteristic perioadei mai-iulie (circa 15-16 zile/lună), care este cea mai instabilă perioadă din an din punct de vedere atmosferic. La polul opus se situează luna februarie, cu o medie de precipitații de doar 8 zile/lună. Numărul mare de zile consecutive cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
frecvență foarte redusă, în care se pot isca vânturi care pentru scurt timp să atingă viteze mari (peste 25-40 m/s). Fragmentarea reliefului, altitudinea, panta, formele de relief și expoziția versanților imprimă diferențieri ale climei din regiunea studiată individualizând anumite topoclimate caracteristice. Topoclimatul spațiilor joase ale Culoarului Arieșului (zona de glacis și partea inferioară a fronutului de cuestă) are ca specific amplitudini termice mai ridicate comparativ cu spațiile interfluviale și inversiuni termice mai frecvente în perioada de iarnă, cuplate cu fenomenul de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Arieșului (zona de glacis și partea inferioară a fronutului de cuestă) are ca specific amplitudini termice mai ridicate comparativ cu spațiile interfluviale și inversiuni termice mai frecvente în perioada de iarnă, cuplate cu fenomenul de ceață. Topoclimatul interfluviilor înalte este caracteristic spațiilor interfluviale situate la cele mai mari altitudini (350-494 m), caracterizate de o expunere accentuată față de circulația maselor de aer, viteze mari ale vântului și mai puține situații cu calm atmosferic comparativ cu spațiile joase adăpostite. Inversiunile radiative de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu pietriș. Aceste pajiști au origine parțial naturală, parțial antropogenică. 10. Specii caracteristice Festuca valesiaca, Allium flavum, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys, Medicago minima, Helianthemum canum, Poa badensis, Scorzonera austriaca, Potentilla arenaria, Seseli hippomarathrum, Alyssum alyssoides, Artemisia austriaca, Chrysopogon gryllus, Astragalus austriacus, A. excapus, A. onobrychis, Oxytropis pilosa, Daphne cneorum
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Apar atât pe substraturi carbonatice cât și silicatice, formând o vegetație mozaicată compusă din pajiști stepice (6210) și elemente floristice de silvostepă sau specii de plante din pajiștile rupicole panonice (6190), adesea de-a lungul lizierelor de pădure. 10. Specii caracteristice Amygdalus nana (syn. Prunus tenella), Cerasus fruticosa, C. mahaleb, Spiraea media, Rosa spinosissima, R. gallica, R. pimpinellifolia, Amelanchier ovalis, Cornus mas, Crataegus monogyna, Acer tataricum, Cotoneaster integerrimus, C. tomentosus, C. niger, Allium sphaerocephalon, Anemone sylvestris, Asparagus officinalis, Buglossoides purpurocaerulea, Geranium
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici Quercion Zolyomi 1957. 10. Specii caracteristice Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. petraea, Acer campestre, A. tataricum, Sorbus torminalis, Tilia tomentosa, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euonymus verrucosa, Ligustrum vulgare, Prunus spinos a, Pyrus pyraster, Rhamnus cathartica, Ulmus minor, Buglossoides purpurocaerulea, Carex michelii, Dactylis
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
mai ridicată. Fluturii sunt slab atrași de lumina artificială. Adultul este de talie medie (anvergura de 35-48 mm), cu dimorfism sexual bine exprimat. La mascul, în repaus, aripile anterioare acoperă complet aripile posterioare. Desenul de pe extradosul aripilor anterioare este caracteristic cu aripile anterioare, de culoare ocru-gălbui deschisă până la bej- portocalie, acoperite cu un desen reticulat fin, de culoare închisă. Costa și marginea externă prezintă numeroase puncte de culoare întunecată. Pata discală de culoare ciocolatiu-roșcată are o formă caracteristică, cvadrangulară
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
este caracteristic cu aripile anterioare, de culoare ocru-gălbui deschisă până la bej- portocalie, acoperite cu un desen reticulat fin, de culoare închisă. Costa și marginea externă prezintă numeroase puncte de culoare întunecată. Pata discală de culoare ciocolatiu-roșcată are o formă caracteristică, cvadrangulară. Vârful abdomenului este rotunjit. Femelele sunt mai mari, iar aripile au o nuanță întrucâtva mai întunecată decât la masculi. Vârful abdomenului este ascuțit. Specie stepică xero-termofilă extrem de localizată, considerată inițial un relict postglaciar asociat speciilor xerofile de pelin
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de habitat (descriere) În toate sectoarele sitului G.5 Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat (geometrie) Ridicată (R) G.6 Confidențialitate Informații publice G.7 Detalii Este vorba despre dislocarea speciei rare stepice Salvia nutans, edificatoare și caracteristică pentru habitatul transilvan endemic 6240* de către specia mult mai comună îndeaproape înrudită Salvia nemorosa, în toate sectoarele sitului. Acestea sunt specii sintopice (clar separate la nivel morfologic, genetic, evolutiv, etc, dar nu și în ce privește nișele ecologice). Nișa
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]