KorAP: Find »[drukola/base=carcinom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...160 >

3,988 matches

Corola-website/Law/227715_a_229044

de carență de iod și la cei cu istoric de expunere la radiații. Nodulul tiroidian poate apare în cadrul mai multor boli: Benigne 1. Gușa multinodulară 2. Tiroidita Hashimoto 3. Chisturi simple / hemoragice 4. Adenom folicular 5. Tiroidita subacută Maligne 1. Carcinom papilar 2. Carcinom folicular 3. Carcinom cu celule Hurtle 4. Cancer medular 5. Cancer anaplazic 6. Limfom malign primar tiroidian 7. Metastaze tiroidiene ale altor cancere Ghidul de față abordează problema nodulilor tiroidieni benigni, patologia malignă a tiroidei fiind abordată

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
iod și la cei cu istoric de expunere la radiații. Nodulul tiroidian poate apare în cadrul mai multor boli: Benigne 1. Gușa multinodulară 2. Tiroidita Hashimoto 3. Chisturi simple / hemoragice 4. Adenom folicular 5. Tiroidita subacută Maligne 1. Carcinom papilar 2. Carcinom folicular 3. Carcinom cu celule Hurtle 4. Cancer medular 5. Cancer anaplazic 6. Limfom malign primar tiroidian 7. Metastaze tiroidiene ale altor cancere Ghidul de față abordează problema nodulilor tiroidieni benigni, patologia malignă a tiroidei fiind abordată separat. Importanța clinică

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
cei cu istoric de expunere la radiații. Nodulul tiroidian poate apare în cadrul mai multor boli: Benigne 1. Gușa multinodulară 2. Tiroidita Hashimoto 3. Chisturi simple / hemoragice 4. Adenom folicular 5. Tiroidita subacută Maligne 1. Carcinom papilar 2. Carcinom folicular 3. Carcinom cu celule Hurtle 4. Cancer medular 5. Cancer anaplazic 6. Limfom malign primar tiroidian 7. Metastaze tiroidiene ale altor cancere Ghidul de față abordează problema nodulilor tiroidieni benigni, patologia malignă a tiroidei fiind abordată separat. Importanța clinică a nodulilor tiroidieni

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
de afecțiuni non-tiroidiene, în context de sindrom anxios. Durerea bruscă se datorează de obicei unei hemoragii apărute într-un chist. Totuși, la pacienții la care apare o creștere rapidă a dimensiunilor unui nodul tiroidian, trebuie întotdeauna luat în discuție un carcinom anaplazic sau un limfom primar malign tiroidian. Semne: În ciuda valorii predictive slabe a palpării și a variațiilor mari intra- și interobservaționale, trebuie întotdeauna efectuată inspecția și palparea atentă a tiroidei, precum și a regiunilor antero- și laterocervicale. Compresia structurilor anatomice vitale

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
Frotiurile trebuie evaluate de un anatomopatolog specializat în leziunile tiroidiene ● Capcane diagnostice: - Rezultatele fals negative se datorează de obicei unor frotiuri inadecvat recoltate. - Rezultatele fals pozitive se datorează de obicei unor elemente de "suspiciune". - Zonele "gri" ale rapoartelor citologice sunt carcinoamele foliculare, carcinomul cu celule Hurtle și elementele citologice sugestive, dar nu diagnostice pentru carcinomul papilar ● Standardizarea terminologiei va îmbunătăți actul medical. Diagnosticul citologic ar trebuie să se încadreze în una din cele 4 categorii: benign, malign, suspect și nondiagnostic - Inadecvat

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
evaluate de un anatomopatolog specializat în leziunile tiroidiene ● Capcane diagnostice: - Rezultatele fals negative se datorează de obicei unor frotiuri inadecvat recoltate. - Rezultatele fals pozitive se datorează de obicei unor elemente de "suspiciune". - Zonele "gri" ale rapoartelor citologice sunt carcinoamele foliculare, carcinomul cu celule Hurtle și elementele citologice sugestive, dar nu diagnostice pentru carcinomul papilar ● Standardizarea terminologiei va îmbunătăți actul medical. Diagnosticul citologic ar trebuie să se încadreze în una din cele 4 categorii: benign, malign, suspect și nondiagnostic - Inadecvat, necorespunzător, non-diagnostic

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
negative se datorează de obicei unor frotiuri inadecvat recoltate. - Rezultatele fals pozitive se datorează de obicei unor elemente de "suspiciune". - Zonele "gri" ale rapoartelor citologice sunt carcinoamele foliculare, carcinomul cu celule Hurtle și elementele citologice sugestive, dar nu diagnostice pentru carcinomul papilar ● Standardizarea terminologiei va îmbunătăți actul medical. Diagnosticul citologic ar trebuie să se încadreze în una din cele 4 categorii: benign, malign, suspect și nondiagnostic - Inadecvat, necorespunzător, non-diagnostic: frotiuri fără sau cu puține celule - Benign sau negativ: noduli coloizi, tiroidita

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
necorespunzător, non-diagnostic: frotiuri fără sau cu puține celule - Benign sau negativ: noduli coloizi, tiroidita Hashimoto, chisturi, tiroidite - Suspect sau nedeterminat: rezultat citologic care sugerează o leziune malignă dar nu îndeplinește toate criteriile pentru un diagnostic de certitudine, aici fiind inclus carcinomul folicular, carcinomul cu celule Hurtle și carcinoamele papilare atipice - Malign sau pozitiv: cancere tiroidiene primare sau secundare (metastatice). Indicații privind repetarea puncției unui nodul tiroidian ● Urmărirea unui nodul benign ● Creșterea nodulului ● Refacerea chistului Nodul tiroidian 4 cm ● Puncție-aspirație cu ac

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
frotiuri fără sau cu puține celule - Benign sau negativ: noduli coloizi, tiroidita Hashimoto, chisturi, tiroidite - Suspect sau nedeterminat: rezultat citologic care sugerează o leziune malignă dar nu îndeplinește toate criteriile pentru un diagnostic de certitudine, aici fiind inclus carcinomul folicular, carcinomul cu celule Hurtle și carcinoamele papilare atipice - Malign sau pozitiv: cancere tiroidiene primare sau secundare (metastatice). Indicații privind repetarea puncției unui nodul tiroidian ● Urmărirea unui nodul benign ● Creșterea nodulului ● Refacerea chistului Nodul tiroidian 4 cm ● Puncție-aspirație cu ac fin cu

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
celule - Benign sau negativ: noduli coloizi, tiroidita Hashimoto, chisturi, tiroidite - Suspect sau nedeterminat: rezultat citologic care sugerează o leziune malignă dar nu îndeplinește toate criteriile pentru un diagnostic de certitudine, aici fiind inclus carcinomul folicular, carcinomul cu celule Hurtle și carcinoamele papilare atipice - Malign sau pozitiv: cancere tiroidiene primare sau secundare (metastatice). Indicații privind repetarea puncției unui nodul tiroidian ● Urmărirea unui nodul benign ● Creșterea nodulului ● Refacerea chistului Nodul tiroidian 4 cm ● Puncție-aspirație cu ac fin cu rezultat inițial non-diagnostic Nodulul nu

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
dozați T[4] liber și ATPO (Recomandare C) Dozarea de rutină a tireoglobulinei nu este recomandată pentru diagnosticul nodulilor tiroidieni sau a gușii polinodulare ● Calcitonina serică trebuie măsurată doar dacă puncția-aspirație cu ac fin sau istoricul familial ridică suspiciunea de carcinom medular tiroidian (Recomandare B) Tratament Tratamentul nodulilor tiroidieni se face în funcție de rezultatul ecografiei și al biopsiei prin puncție-aspirație cu ac fin. Rezultat pozitiv (malign) la biopsia prin puncție-aspirație Pentru un nodul tiroidian cu rezultat pozitiv (malign) la biopsia prin puncție-aspirație

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
rezultat pozitiv (malign) la biopsia prin puncție-aspirație cu ac fin se recomandă tratament chirurgical; discutați posibilele complicații și obțineți un consult chirurgical, de preferat la un chirurg cu experiență în chirurgia endocrină (Recomandare B) Pentru cei mai mulți pacienți, în special cu carcinoame diferențiate cu dimensiuni 1 cm, boli familiale sau la cei cu leziuni multifocale, invazie capsulară sau ganglionară evidențiate clinic sau ecografic, se indică tiroidectomie totală sau cvasitotală. Ganglionii limfatici din compartimentul central al gâtului (nivelul 6), trebuie excizați, mai ales

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
evoluției nodulilor tiroidieni, de aceea terapia cu levotiroxină în timpul sarcinii nu este indicată (Recomandare C) ● Monitorizarea unui nodul tiroidian care crește în cursul sarcinii se face prin puncție-aspirație cu ac fin și prin ecografie (Recomandare C) Dacă diagnosticul citologic de carcinom tiroidian se pune în timpul trimestrului I sau II de sarcină, pacienta ar trebui operată în cursul celui de-al III-lea trimestru, când riscurile anestezice sunt minime. Dacă diagnosticul citologic este pus în trimestrul III de sarcină, tratamentul chirurgical poate

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
cauzale de sindrom Cushing paraneoplazic și poate da unele indicații de tratament antitumoral. Diagnosticul de certitudine. Adenomul hipofizar corticotrop, tumora secretantă de ACTH ectopic și tumora suprarenală secretantă de cortizol sunt certificate de examenul anatomopatologic și imunohistochimie pozitivă. Rareori există carcinoame hipofizare ACTH-secretante, dar unele adenoame hipofizare corticotrofe pot avea mare putere de invazie locală și sunt dificil de tratat. Tumorile suprarenale secretante de cortizol sunt în majoritate benigne, dar pot fi și maligne. În concluzie, în toate sindroamele Cushing clinica

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
doza eficace este aproape de doza toxică. ... ------- E) Centre specializate din Europa Reacțiile adverse constau în intoleranță digestivă, ataxie, confuzie. Instalarea efectului este lentă cu normalizarea cortizolemiei în aprox 80% din cazuri. Chimioterapia nespecifică are o rată de succes mică în carcinoamele suprarenale sau hipofizare sau cu secreție paraneoplazică de ACTH. Sunt în investigație noi clase de medicamente de tip temozolomid sau inhibitori mTOR. Evaluarea postoperatorie (clinic și hormonal) se realizează la 1, 3, 6, 12 luni și, apoi anual în caz

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
fluorodeoxiglucoza (FDG) evidențiază tesutul activ metabolic. Are o sensibilitate foarte bună dar o specificitate redusă. 5. Teste genetice și pentru tumori adiționale. Se recomandă în cazul suspicionării unui feocromocitom familial sau în cadrul unei neoplazii endocrine multiple. - teste biochimice: calcitonină pentru carcinomul medular tiroidian, PTH pentru adenomul de paratiroidă, etc. - Teste genetice (gena RET, gena Von Hippel-Lindau (VHL), gena neurofibromatozei 1(NF1), gena succinildehidrogenazei B, C și D (SDHB, SDHC, SDHD)). Se efectuează la nivel de centre de excelențe (Instituțiile Coordonatoare ale

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
împart în două: tumori funcționale (insulinoame, gastrinoame, VIP-oame, glucagonoame, tumori carcinoide) și tumori nonfuncționale. TNE se pot asocia cu tumori ale altor glande endocrine, în special cu MEN (Neoplazie endocrină multiplă): MEN I (paratiroidă, hipofiză, pancreas endocrin) și MEN II (carcinom medular tiroidian, medulosuprarenală, paratiroidă). Sindromul carcinoid este expresia clinică a eliberării în circulația sistemică de amine bioactive (serotonină, histamină și tachikinine) și apare, de regulă, în stadiile de boală metastatică. Simptomatologia clasică include flush cutanat tranzitor, diaree, crampe abdominale. După

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
de precizarea histopatologică a gradului de diferențiere (slab, moderat sau bun). Aceasta permite o clasificare corelată cu răspunsul la terapie și cu prognosticul bolii. E. Tumori neuroendocrine cu secreții hormonale specifice. Teste diagnostice specifice se aplică pentru insulinoame, gastrinoame, feocromocitoame, carcinoame medulare tiroidiene, cu evidențierea hormonului produs în exces în sânge (prin imunodozări) sau în țesutul tumoral (imunohistochimic). Tipuri de TNE conform Clasificării clinico-patologice a OMS (2000): 1. tumori neuroendocrine bine diferențiate - funcționale - nefuncționale 2. carcinom neuroendocrin bine diferențiat - funcționale - nefuncționale

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
aplică pentru insulinoame, gastrinoame, feocromocitoame, carcinoame medulare tiroidiene, cu evidențierea hormonului produs în exces în sânge (prin imunodozări) sau în țesutul tumoral (imunohistochimic). Tipuri de TNE conform Clasificării clinico-patologice a OMS (2000): 1. tumori neuroendocrine bine diferențiate - funcționale - nefuncționale 2. carcinom neuroendocrin bine diferențiat - funcționale - nefuncționale 3. carcinom neuroendocrin slab diferențiat 4. tumori mixte endocrine-exocrine 5. mase de tip tumoral GHID TERAPEUTIC Obiectivele Controlul simptomatologiei, reducerea volumului tumoral și a metastazelor cu ameliorarea calității vieții și prelungirea supraviețuirii. Metode terapeutice: A

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
tiroidiene, cu evidențierea hormonului produs în exces în sânge (prin imunodozări) sau în țesutul tumoral (imunohistochimic). Tipuri de TNE conform Clasificării clinico-patologice a OMS (2000): 1. tumori neuroendocrine bine diferențiate - funcționale - nefuncționale 2. carcinom neuroendocrin bine diferențiat - funcționale - nefuncționale 3. carcinom neuroendocrin slab diferențiat 4. tumori mixte endocrine-exocrine 5. mase de tip tumoral GHID TERAPEUTIC Obiectivele Controlul simptomatologiei, reducerea volumului tumoral și a metastazelor cu ameliorarea calității vieții și prelungirea supraviețuirii. Metode terapeutice: A. Chirurgia radicală sau citoreducțională a tumorii primare

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
E. Tratamentul cu Interferon este în investigații; se poate administra singur sau asociat cu analogi de somatostatină. II. Criterii de includere în tratamentul cu analogi de somatostatină: 1. Diagnostic histopatologic de tumoră neuroendocrină bine/moderat diferențiată (carcinoid sau nefuncțională) și carcinom neuroendocrin bine/moderat diferențiat (carcinoid sau nefuncțională) cu imunohistochimie pozitivă cromogranina A, sinaptofizină, NSE și index de proliferare KI-67, și cu tumora prezentă sau metastaze prezente postoperator. 2. Prezența elementelor clinice de sindrom carcinoid și unul dintre markerii serici crescuți

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
de risc 2. Confirmarea cazului: La pacienții cu ARR pozitiv este necesară efectuarea a 1 din cele 4 teste dinamice de confirmare/excludere 3. Stabilirea subtipului prin: ● efectuare CT (pentru stabilirea subtipului și excluderea formațiunilor tumorale mari care pot reprezenta carcinoame adrenocorticale) ● AVS: dozare venoasă adrenală bilaterală la pacienții cu indicație în vederea diferențierii între boala adrenală uni și bilaterală și stabilirea conduitei terapeutice (efectuarea adrenalectomiei laparoscopice sau tratament medicamentos) ● se sugerează efectuarea de teste genetice în vederea depistării aldosteronismului glucocorticoid remediabil la

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
slabă CLASIFICAREA SUBTIPICĂ: Se recomandă ca la pacienții cu ARR și un test de confirmare pozitive să fie supuși unei scanări tomografice adrenale computerizate (CT) ca un studiu inițial în testarea subtipică precum și pentru excluderea maselor mari care pot reprezenta carcinoame adrenocorticale. Descoperirea pe CT adrenală a unor modificări sau aspect normal dar cu modificări ale testelor sus menționate trebuie folosită în conjuncție cu AVS și dacă e necesar se vor face teste auxiliare. APA se poate vizualiza în nodule hipodense

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
folosită în conjuncție cu AVS și dacă e necesar se vor face teste auxiliare. APA se poate vizualiza în nodule hipodense mici (în mod normal cu diametre IHA glandele adrenal pot fi normale pe CT sau să arate modificări nodulare. Carcinoamele adrenale producătoare de aldosteron plasmatic au aproape întotdeauna 4cm în diametru și numai ocazional sunt mai mici. În majoritatea cazurilor au fenotip suspect de imagine pe CT. CT adrenală prezintă câteva limitări. APA mici pot fi interpretate incorect de radiolog

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]
ETIOLOGIE: - adenom solitar - 80%. Adenomul paratiroidian este o colecție de celule principale înconjurată de o margine de țesut normal. - hiperplazia celor patru glande paratiroide - 15-20%; poate fi sporadică sau o componentă a sindroamelor de neoplazie endocrină multiplă I și II. - carcinom paratiroidian - FORME CLINICE 1. HIPERPARATIROIDISMUL PRIMAR CLASIC În urmă cu câteva decenii hiperparatiroidismul primar era considerat o boală rară dar cu morbiditate și mortalitate semnificative, ce afecta mai ales scheletul și rinichiul. Afectarea osoasă clasică se numeste osteitis fibrosa chistica

ORDIN nr. 1.324 din 18 octombrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea endocrinologie. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227715_a_229044]