3,275 matches
-
anunțat crearea a 22 de cardinali, între care se aflau arhiepiscopul de Făgăraș și Alba Iulia Alexandru Todea și arhiepiscopul italian Angelo Sodano . La 28 și 29 iunie ale aceluiași an, a avut loc, la Roma, „proclamarea festivă” a noilor cardinali. Trei ani mai târziu, la 20 iulie 1994, Alexandru Todea s-a retras de la conducerea efectivă a Mitropoliei Blajului, din motive de boală. A trecut la cele veșnice pe 22 mai 2002. Este înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
22 mai 2002. Este înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj. La data de 29 octombrie 2012, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară, cu valoarea nominală de 10 lei, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea, în atenția colecționarilor. Moneda este din argint, cu titlul de 999‰, de calitate "proof", are greutatea de 31,103 grame și diametrul de 37 mm. Cantul monedei este zimțat, iar moneda este emisă într-un tiraj de 500
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
exemplare. Pe avers este gravată imaginea Catedralei Sfânta Treime din Blaj, valoarea nominală a monedei, , Stema României, iar circular, de-a lungul marginii monedei, a fost gravat anul emisiunii (milesimul) și inscripțiile și . Pe reversul monedei se află gravat portretul cardinalului Alexandru Todea, anii între care a trăit, și , iar pe marginea monedei, în arc de cerc, textul: . Moneda are putere de circulație pe teritoriul României. Fiecare monedă din emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea” este ambalată
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
se află gravat portretul cardinalului Alexandru Todea, anii între care a trăit, și , iar pe marginea monedei, în arc de cerc, textul: . Moneda are putere de circulație pe teritoriul României. Fiecare monedă din emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea” este ambalată în câte o capsulă de metracrilat transparent și este însoțită de câte o broșură de prezentate a emisiunii numismatice, cu texte în română, engleză și franceză. În broșură este inclus certificatul de autenticitate, numerotat, cu semnăturile
Alexandru Todea () [Corola-website/Science/298820_a_300149]
-
Ioan Paul al II-lea a concelebrat în Catedrala „Sfântul Iosif” Sfânta Liturghie după ritul oriental împreună cu întreaga ierarhie a Bisericii Greco-Catolice din România. La sosire, papa a intrat mai întâi în capela de botez, unde l-a salutat pe cardinalul Alexandru Todea, în aceeași capelă în care episcopul Iosif Schubert l-a consacrat în noaptea de 19 noiembrie 1950 pe preotul de atunci, Alexandru Todea, în clandestinitate ca episcop. Banca Națională a României a anunțat punerea în circulație a unei monede aniversare, cu
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
VI-lea deoarece, din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus și mai multe neajunsuri. La 5 martie 1973, după decesul lui Hossu, papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969. În timpul de domiciliu forțat la mănăstirea Ciorogârla a fost vizitat periodic de ierarhi ortodocși, între care Justinian Marina, Teoctist Arăpașu și Gherasim Cristea. Conform memoriilor preotului greco-catolic Ioan Mitrofan, între cei care l-au vizitat pe cardinalul
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
cardinal în anul 1969. În timpul de domiciliu forțat la mănăstirea Ciorogârla a fost vizitat periodic de ierarhi ortodocși, între care Justinian Marina, Teoctist Arăpașu și Gherasim Cristea. Conform memoriilor preotului greco-catolic Ioan Mitrofan, între cei care l-au vizitat pe cardinalul Iuliu Hossu la Căldărușani s-a numărat și Andrei Andreicuț. Cardinalul Hossu a murit în 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din București. La căpătâiul său s-a alfat episcopul Alexandru Todea. Mormântul lui Iuliu Hossu se află în Cimitirul
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
a fost vizitat periodic de ierarhi ortodocși, între care Justinian Marina, Teoctist Arăpașu și Gherasim Cristea. Conform memoriilor preotului greco-catolic Ioan Mitrofan, între cei care l-au vizitat pe cardinalul Iuliu Hossu la Căldărușani s-a numărat și Andrei Andreicuț. Cardinalul Hossu a murit în 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din București. La căpătâiul său s-a alfat episcopul Alexandru Todea. Mormântul lui Iuliu Hossu se află în Cimitirul Bellu catolic. Dintre secretarii săi, Ioan Cherteș a fost vicar general
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Titlul aliajului monedei este de 999‰ argint. <br>Fiecare exemplar, ambalat în câte o capsulă de metacrilat transparent, este însoțit de un certificat de autenticitate și de o prezentare succintă în limbile română, engleză și franceză a vieții și activității cardinalului.
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Biserica Română Unită cu Roma a jucat un rol esențial în dezvoltarea culturii și educației române moderne, iar tradițional este considerată una din cele două biserici naționale românești. Întâistătătorul ei din 1994 și până în prezent este arhiepiscopul major Lucian Mureșan (cardinal din 2012). Biserica Română Unită cu Roma s-a format în urma unirii marii majorități a clerului și a credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal (Transilvania) cu Biserica Romei. O mică parte din credincioși nu a aderat la actul de unire, dar
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
cu anul 1948 (Decretul 358 din 1 decembrie 1948) și până în 1989, iar patrimoniul acesteia a fost luat, fie în folosința statului comunist, fie în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În această perioadă, și mai ales în anii stalinismului, ierarhii (un cardinal și 12 episcopi), preoții, călugării și credincioșii greco-catolici au fost aspru persecutați, mulți dintre ei murind în chinuri de martiri în închisorile si coloniile de muncă forțată din gulagul comunist sau în domicilii forțate. Prin aceste măsuri, se urmărea micșorarea
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
măsuri, se urmărea micșorarea influenței Bisericii Catolice și facilitarea sovietizării României. Din 1994 și până în prezent Biserica Română Unită este condusă de arhiepiscopul și mitropolitul Lucian Mureșan, devenit între timp arhiepiscop-major, iar în 2012 a fost ridicat la treapta de cardinal al Bisericii Catolice. În 16 decembrie 2005 Biserica Română Unită a fost ridicată de papa Benedict al XVI-lea la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale, conform can. 151-154 din CCEO
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
cu România, organizată de greco-catolicii din emigrație, să nu aibă un pronunțat caracter ostil regimului de la București. În urma intervențiilor sale, un emisar al Sfântului Scaun a primit permisiunea de la Departamentul Cultelor de a-l vizita la 31 octombrie 1968 pe cardinalul Iuliu Hossu, aflat în domiciliu forțat la Mănăstirea Căldărușani. În data de 26 mai 1973, în cursul unei vizite oficiale în Italia, Nicolae Ceaușescu a fost primit în audiență particulară de către papa Paul al VI-lea, ocazie cu care Ceaușescu
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
multe drepturi și mai multe obligații, de care țin și regulile privitoare la alegerea episcopilor și a arhiepiscopului major. Arhiepiscopul mitropolit era ales de Sfântul Scaun dintr-un număr de trei candidați propuși de provincia mitropolitană. Arhiepiscopul major succesor al cardinalului Mureșan va fi ales de conferința episcopală a bisericii arhiepiscopale majore și confirmat de Sfântul Scaun. Consiliul episcopilor uniți s-a transformat astfel în sinod al episcopilor. Din 2005 Biserica Română Unită cu Roma este organizată - în conformitate cu "Codul Canoanelor Bisericilor
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
care nu a beneficiat aproape deloc de principiul restituirii și se află într-o situație chiar mai defavorizată decât comunitatea evreiască. În data de 26 noiembrie 2015 episcopii ortodocși din Transilvania, reuniți la Deva, au decis să trimită o scrisoare cardinalului Lucian Mureșan, cu rugămintea de a aplana situațiile conflictuale care există. În același timp episcopii ortodocși obstrucționează restituirea bisericilor greco-catolice din marile orașe din Transilvania, precum Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Târgu Mureș, Bistrița și Zalău. Restituirea catedralelor din Baia Mare și
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Local. Frecvent se reunește toată comunitatea pentru analiza și planificarea activităților. Există la nivel mondial de 1885 case constituite în mod canonic și alte 151 de prezențe saleziene. Societatea Saleziană a dat Bisericii până astăzi 240 de episcopi și 12 cardinali. Este prezentă în 128 de țări în toate cele 5 continente cu 16.568 de membri din care aproape 3.000 sunt misionari. În prezent este a treia ca mărime, după Ordinul iezuit și cel franciscan fiind și a treia
Salezienii lui Don Bosco () [Corola-website/Science/298928_a_300257]
-
cu cei mai numeroși salezieni sunt: Italia cu 2669 membri, India cu 2261 membri, Spania cu 1297 membri, Polonia cu 1025 membri și Brazilia cu 799 membri. În prezent își desfășoară activitățile pastorale în afara structurilor saleziene 102 episcopi și 6 cardinali (date statistice din 2005). Don Bosco nu a dorit ca societatea înființată de el să iasă în evidență cu nimic. A ținut să fie cât mai apropiată de scopul educativ și de aceea nu a dorit veșminte specifice. Preoții săi
Salezienii lui Don Bosco () [Corola-website/Science/298928_a_300257]
-
din amvonul de Basilicăi Santa Maria Novella, Părintele Tommaso Caccini (1574-1648) a denunțat părerile lui Galileo privind mișcarea Pământului, considerându-le periculoase și apropiate de erezie. Galileo a mers la Roma să se apere împotriva acestor acuzații, dar, în 1616, Cardinalul Roberto Bellarmino i-a înmânat personal lui Galileo un avertisment oficial să nu mai susțină sau să predea astronomia copernicană. În anii 1621 și 1622 Galileo și-a scris prima carte, "Il Saggiatore", care a fost aprobată și publicată în
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
Grassi i-a înstrăinat de el pe mulți dintre iezuiții care îi admirau înainte ideile, iar Galileo și prietenii săi erau convinși că acești iezuiți au fost responsabili pentru condamnarea sa ulterioară, deși dovezile privind aceasta nu sunt deloc clare. Cardinalul Bellarmine scrisese în 1615 că sistemul copernican nu poate fi apărat fără „o adevărată demonstrație fizică a faptului că Soarele nu se rotește în jurul Pământului ci Pământul în jurul Soarelui.” Galileo considera că teoria sa privind mareele oferă dovada fizică necesară
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
de împingerea apei mărilor înainte și înapoi pe măsură ce un punct al suprafeței Pământului accelerează sau frânează din cauza rotației Pământului în jurul axei și a revoluției în jurul Soarelui. Galileo a transmis primele sale concluzii privind mareele în 1616, într-o scrisoare adresată Cardinalului Orsini. Dacă această teorie ar fi fost corectă, ar fi fost un singur flux pe zi. Galileo și contemporanii săi știau despre această nepotrivire fiindcă sunt două fluxuri pe zi în Veneția în loc de unul, cele două fiind la aproximativ douăsprezece
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
acel punct de vedere Soarele răsare și apune. Până în 1616, atacurile îndreptate împotriva ideilor lui Copernic ajunseseră la un maxim, iar Galileo a mers la Roma să încerce să convingă autoritățile Bisericii să nu le interzică. În cele din urmă, Cardinalul Bellarmine, acționând după directivele Inchiziției, i-a dat un ordin să nu mai „susțină sau să apere” ideea că Pământul se mișcă iar Soarele stă nemișcat în centru. Acest decret nu l-a împiedicat pe Galileo să discute ipoteza heliocentrismului
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
discute ipoteza heliocentrismului (păstrând o fațadă de separare între știință și biserică). În următorii câțiva ani, Galileo s-a ținut departe de controversă. El și-a reluat proiectul de a scrie o carte despre acest subiect, încurajat fiind de alegerea Cardinalului Barberini ca papă, sub numele de Urban al VIII-lea în 1623. Barberini era un prieten și admirator al lui Galileo, și se opusese condamnării lui Galileo în 1616. Cartea, "Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii", a fost
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
înmormânteze în Basilica di Santa Croce, lângă mormintele tatălui său și ale strămoșilor săi, și să ridice un mausoleu de marmură în memoria sa. S-a renunțat, însă, la aceste planuri după ce Papa Urban al VIII-lea și nepotul său, Cardinalul Francesco Barberini, au protestat. El a fost îngropat într-o mică încăpere de lângă capela ucenicilor la capătul unui coridor de la transeptul de sud al basilicii la sacristie. El a fost reînhumat în basilică în 1737 după ce s-a construit acolo
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
atent să nu închidă prematur nicio ușă (în fața științei). A tratat cu multă seriozitate acest aspect și a regretat ce s-a întâmplat în cazul lui Galileo.” La 15 februarie 1990, într-un discurs ținut la Universitatea Sapienza din Roma, Cardinalul Ratzinger (ulterior devenit Papa Benedict al XVI-lea) a citat câteva păreri actuale asupra chestiunii Galileo ca alcătuind ceea ce el numea „un caz simptomatic ce ne permite să vedem cât de profundă este astăzi îndoiala față de era modernă, tehnologie și
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
în considerație și consecințele etice și sociale ale învățăturilor lui Galileo. Verdictul său împotriva lui Galileo a fost rațional și just iar revizuirea acestui verdict se poate justifica doar pe temeiul a ceea ce este oportun din punct de vedere politic.” Cardinalul nu a indicat clar dacă era sau nu de acord cu afirmațiile lui Feyerabend. El a spus, însă: „Ar fi o prostie să construim o apologetică impulsivă pe baza acestor păreri.” La 31 octombrie 1992, Papa Ioan Paul al II
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]