3,958 matches
-
lor era altfel. Nici la școală nu se mai simte la fel de bine ca până atunci deoarece realizează că nu mai este la fel de bine pregătită. În lipsa mamei, care o îndruma la efectuarea temelor, bunica este cea care o supraveghează și o ceartă pentru fiecare greșeală comisă. b. Dialog cu mama Mama elevei se simte responsabilă pentru situația în care se află propria fică. Recunoaște faptul că motivul principal al apariției tulburărilor de comportament îl constituie plecarea lor la muncă în străinătate. Susține
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Cînd cineva ascute ceva de fier în casă se ceartă în curînd cineva din casă. Cînd tai ceva cu foarfecele și le uiți deschise e semn de ceartă în casă. Se crede că acela care-i certat în ziua de Schimbarea la Față a Domnului va fi certat pe întreg anul. Cînd vine [cineva] de undeva, ca să nu fie ocărît că a stat mult, zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-ți ceară în hîrbul* ei, ci să cauți unul prin bătătura ta, că ci altfel e rău de vite. Cînd un vecin se împrumută la altul de foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău de ceartă. Ziua de Sf. Ilie o țin oamenii ca să fie scutiți de foc. Ei cred că, cînd tună, Sf. Ilie se plimbă prin cer într-o căruță cu colaci. Tăietorul pe care se taie lemne să nu se pună pe foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
degrabă și mănîncă foarte des fără a se sătura e semn că va fi foamete. Cînd vine cineva și te găsește la masă, să-l chemi, că-i mînat de Dumnezeu. Cînd la masă se varsă rachiul e semn de ceartă. Să nu mănînci cînd apune soarele, că te doare capul. Femeia însărcinată, dacă mănîncă carne de vînat, trebuie să strîngă un os din acel animal și să-l puie în scăldătoarea copilului; altfel copilul face niște răni ca acelea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd scapi piper pe masă, ai să umbli bătut. Cînd scapi piper pe masă, atîția pumni vei lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc pe ceea lume. Pisică Cînd cineva suflă în mîncarea pisicilor, le dă și lor din sufletul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți merge bine. Cînd îți fură sarea de la oi sau vaci, ele vor muri. Nu e bine să se fure sarea de la oi, căci e rău de pagubă. S Se crede că dacă se varsă sare pe masă va fi ceartă-n casă. Cînd dai sare pe foc, pe ceea lume o strîngi cu genele ochilor. Cînd dai sare din casă lunea nu-i bine, că mor vitele. Sare de-ți fură din casă e pricaz și ai pagube pe urmă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi nu se sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în sus, că e rău de ceartă. Spălat Se crede că-i păcat a spăla rufele în cele două săptămîni după Bobotează, iar dacă trebuie să se spele numaidecît, apoi aceasta să nu se facă înainte de răsăritul soarelui. Sperietură Cine vorbește pe întuneric sufere de spăriete; fă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și viața. Nu fusese de față la scenă, iar povestirile celorlalți se desfășurau prea sec, două cuvinte și gata, de parcă în ălea două cuvinte putea încăpea ceva care, în fine care însemna atîta. Așa că exagera. Insista asupra asupra subiectului de ceartă, care sigur era o provocare din partea ăluia pentru a prelua puterea. Nu se potrivea scenariului treaba cu beția care stîrnește impulsuri necontrolate. Adică poate ăluia, mortului, i se rupsese firul, de vreme ce încercase să sară la bătaie la frate-su. Frate
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se mutase de la ei de-acasă. Sau și mai devreme, cînd tata a prins-o pe mama cu altul. Bineînțeles, copiii n-au văzut treaba asta, nici părinții nu le-au spus-o. Sau nu direct. Au aflat-o din certurile lor gălăgioase, din momentele cînd credeau că, dînd sonorul televizorului la maxim, copiii ar surzi și n-ar auzi nimic. Se acuzau reciproc și-și aminteau de tot felul de detalii groaznice și-și spuneau cît de cumplit e traiul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Ciocul Becherului ” era loc de Întîlnire Între tineretul satelor Lupoaia, Lupoița, Roșiuța și Ploștina, unde pe vremuri era un scrînciob (vîrtej) unde În zilele de duminică și sărbători, În afară de alte distracții locale, se făcea horă, care, cînd și cînd, În ceartă pe fete, se termina cu bătaie. Poiana destul de mare, avînd cîteva hectare, era săracă și folosită ca islaz pentru vite. Dintre cele două unghiuri de jos ale poienei se Întind tot spre sud, două dealuri: unul, din unghiul dinspre răsărit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Se purta, mai ales de copii, la cingătoare pelin, ca să nu fie luați de rusalii ( iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la cingătoare pelin, ca să nu fie luați de rusalii ( iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și atâta am făcut". Cuvintele sunt luate în răspăr. Autorul joacă rolurile tuturor eroilor săi, se transpune în limbajul și comportamentul fiecăruia, degradează retorica "serioasă" până la un limbaj imaginar, coboară lumea la materialitate, la imaginea corporală a acesteia. De pildă, cearta din casa de aramă din Povestea lui Harap-Alb, dintre "monștri" care sunt personaje carnavalești (Petru Poantă). Cuvintele acestor bufoni grotești sunt stâlcite, sonoritatea coborâtă, mișcările trupului au ceva grotesc. Aceleași lucruri se remarcă în parodierea sau degradarea infernului și a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este un drum spre centrul ființei tale, spre adevăr, din punct de vedere metafizic" (Mircea Eliade). După ce îndeplinește legea cultului sacru, Vitoria revine la puterea inițială. Pentru ea sunt valabile două categorii: "se cuvine" sau "nu se cuvine", și o ceartă pe fiica ei Minodora, când aceasta nu respectă tradiția. Vitoria crede în superstiții, în semne, în vise, în descântece, în vrăji, în rituri, în slujbe, rugăciuni, în rolul postului negru, spovedanie, împărtășanie, "e un Hamlet feminin" (G. Călinescu). După ce lasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are un prieten, Mark, cu care ba este, ba nu este. Când sunt împreună, îi place să-l considere bărbatul ei și de multe ori joacă rolul nevestei umile: îi gătește, îl îngrijește, tace atunci când iese în public cu el. Certurile lor sunt interminabile, mai ales atunci când iese la suprafață gelozia lui Mark, și aproape de fiecare dată aceste certuri se termină printr-o despărțire temporară. De împăcat, se împacă atunci când el o caută, iar ea intră din nou în rolul nevestei
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
considere bărbatul ei și de multe ori joacă rolul nevestei umile: îi gătește, îl îngrijește, tace atunci când iese în public cu el. Certurile lor sunt interminabile, mai ales atunci când iese la suprafață gelozia lui Mark, și aproape de fiecare dată aceste certuri se termină printr-o despărțire temporară. De împăcat, se împacă atunci când el o caută, iar ea intră din nou în rolul nevestei umile. Primește o pedeapsă simbolică de la el, fac dragoste fierbinte, apoi sunt văzuți din nou în public, fericiți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Alții fac dragoste atunci când se bucură de ceva (o tânără pereche îmi povestea cum „o făcuseră“ pe mai toate obiectele noi pe care le cumpăraseră în casă). Pentru unii, cel mai plăcut sex are loc atunci când se împacă, după o ceartă puternică. Nimeni nu îți poate impune ora de dragoste, iar pentru cuplul vostru cel mai bine ar fi să deții tehnica prin care să-l determini pe celălalt să vrea și el atunci când vrei tu, sau măcar să fii lângă el
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
un miros specific de pește stricat. De aceea, după ce s-a excitat partenera cu degetul, n-ar fi rău ca băiatul să-l miroasă puțin înainte de a trece la penetrare... Nu de alta, dar trichomoniaza este un frecvent motiv de ceartă între parteneri pe teme de infidelitate, căci se transmite foarte ușor, mai ales că bărbatul nu manifestă nici un semn de boală; el doar o transmite. Cu toate acestea, el și partenera lui trebuie să se trateze cu metronidazol, dacă vor
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
atracția sexuală rămâne intensă, dar nu se mai înțeleg deloc pe subiecte „civile“. Pentru alții, sexul pare a fi motivul de despărțire. De fapt, există două tipuri de conflicte între doi îndrăgostiți: conflictul iscat în vederea împăcării. Este acel tip de ceartă folosită de cei doi pentru a-și testa reciproc limitele și care duce până la urmă la o împăcare înflăcărată, menită să consolideze cuplul și mai mult; conflictul din orgoliu. În spatele acestui conflict se află instinctul de apărare a integrității personalității
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
urmă la o împăcare înflăcărată, menită să consolideze cuplul și mai mult; conflictul din orgoliu. În spatele acestui conflict se află instinctul de apărare a integrității personalității tale. Principiile învățate de la părinți, dar și încăpățânarea ta naturală fac ca o simplă ceartă să meargă până-n pânzele albe, astfel încât despărțirea devine singura ieșire. Mi-a spus că nu mă iubește Să-i spui în față cuiva că nu-l iubești este la fel de devastator și de inutil ca și a-i spune că l
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
uneori în text, între paranteze ro tunde, mai ales atunci când ele sunt destul de frecvent folosite, dar pentru majoritatea am alcătuit un glosar. Titlul, un pic provocator, invită cititorul să exploreze un univers care nu este foarte diferit de cel contemporan: certurile între vecini, bătăile între soți, nunțile cu spectacolul lor fastuos, alcoolismul și violența limbajului fac parte și as tăzi din principalele știri care ne umplu și domină existența prin intermediul mass-mediei. Cine suntem ? Iată o întrebare la prima vedere banală, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Sărindar. Cum nici păhărniceasa nu venise, Ioniță pleacă spășit spre casă, dar „supt poalele Mitropoliei o întâlnește pe dumneaei venind în grabă la judecată“. După ce se sfătuiesc, cei doi se hotărăsc să meargă la Sărindar și să ter mine toată cearta. Am crede că toate au luat sfârșit, că cei doi „s-au izumbrănit“, dar sub acoperișul bisericii și-au adus aminte și de alte neînțelegeri mai vechi ce trebuiau musai cercetate. „Au rămas iarăși, spune documentul, fiind pricină ca să mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
uliță, înju răturile și bârfele numai pot fi trecute sub tăcere, căci cartea de blestem amenință cu excomunicarea pe cel care nu vrea să mărturisească, să povestească. Devenit eveniment, conflic tul se mută în instanță și reaprinde din nou comunitatea. Certurile dintre soți, violul sau conflictele dintre vecini sunt de altminteri evenimente ordinare prezente în viața de zi cu zi, dar cu rol important în construirea sociabilității și solida rității. Imaginea familiei prezentată de această arhivă judiciară apare uneori ca foarte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Am auzit gâlceavă și mergând eu aproape de casă am auzit cu urechile zi când popa Neculae cumnată-său că nu-i aduce de mâncare soții lui, adică soru-sii“, povestește un vecin curios care și-a lăsat lucrul pentru a asculta cearta din casa vecină. Aș tep ta rea îi este răsplătită din plin, căci conflictul dintre cum nați se termină cu pedepsirea soției și a soacrei: „și după ducerea preotului au bătut numitul căpitan și pă soacră-sa și pă nevasta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]