3,105 matches
-
prin Caffa. Solul venețian, pe drumul de întoarcere, în toamnă, avea să treacă și prin Moldova. În timp ce în Franța, regele Ludovic al XI-lea era interesat de consolidarea puterii centrale, în Anglia avea să izbucnească Războiul celor două roze. Deși cete prădalnice de turci ajunseseră până în Carniolia, împăratul romano-german, Frederic al III-lea, le recomanda locuitorilor din Carniolia și Carinthia să ia măsuri pentru apărarea hotarului. Vecinii direcți ai Moldovei, Polonia și Ungaria se aflau în conflict. Cel mai amenințat este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cu iuțeala unui torent, s-au îngrămădit în groapa aceea (este vorba, probabil, de o râpă de pe malul Siretului) cei care au dat primii peste ea au rămas împotmoliți, devenind astfel punte pentru cei care au sosit după ei. Cetele care veneau unele după altele s-au răvășit ca valurile. În groapa aceea s-au împotmolit caii multor mii de oameni și picioarele multor trupuri, rămânând astfel în mlaștina morții. După ei au venit dușmanii și trântindu-i și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când „ajungeam la popas eram cu toții negrii la față și de asemenea și hainele noastre de sus până jos pătimeau. Până și caii sufereau din cauza prafului ce le intra în nări. De aceea sultanul nu cobora de pe cal și nici cetele de pază nu-și rupeau rândurile până ce tabăra nu era alcătuită și paza asigurată din toate părțile”. Experiența campaniei din 1462 recomanda aceste măsuri de pază, pentru a nu fi surprinși de un atac dat noaptea. Slujitorul lui Vlad Țepeș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu credință nenorocită, trăgând la rândul lor din tunuri și puști, au făcut să cadă asupra lor (turcilor) o adevărată ploaie de piatră, iar din arcuri și zenberecuri au tras (românii) de parcă ploua”. Asalturile turcilor n-au putut „să strice ceata celor cu credință nenorocită, nu au putut-o urni din loc”. Românii se luptau bine, mai spune Kemal-Pașa-Zade. Din descrierea lui Sa’adeddin, primele ghiulele trase asupra turcilor nu și-au atins ținta. Tabăra fiind bine închisă, „pe dinăuntru, nimeni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conform tratatelor încheiate, ca ajutor, 3.000 de cavaleri îmbrăcați în fier, aleși din toate „trupele”, cum scrie Wapowski, sau „3.000 de lănceri călari”, cum apare în cronica lui Bielski. Olgierd Gorka preciza că panii Jessny și Weysdorffer comandau cetele de mercenari cehi și germani, iar Krankowski comanda detașamentul polon. Domnul a pornit în urmărirea turcilor cu care a avut mai multe ciocniri. Tactica folosită în aceste lupte ne este relatată de Bielski: Ștefan i-a lovit în locuri strâmte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a adunat oastea lui și a trimis la Petru voievod pe un boier anume Pântece, care s-a supus lui Petru voievod și l-a scos afară din bătălie, după ce l-a convins că de acum câștigase bătălia. Și cu ceata lui au tăiat capul lui Petru Voievod și au adus capul lui Ștefan voievod. Astfel a rămas Ștefan voievod stăpân în țară cu ajutorul lui Dumnezeu”. Primul mare cronicar al Moldovei, Grigore Ureche, care a cunoscut conținutul vechilor letopisețe, dar nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Noua istoriografie marxistă, prin pana lui Barbu Câmpina, a dat o importanță deosebită acestei cronici, deoarece oferea argumente pentru a vorbi despre trădarea boierilor lui Ștefan cel Mare. Rezumând în Istoria României, se menționa că „nu se poate explica alăturarea cetelor boierești la mica oaste a pretendentului (Hronoadă), decât prin faptul că Ștefan a zăcut printre morți așa cum se arată în Cronica moldo-germană.” Alexandru Boldur, un adversar tenace al tezelor formulate de Barbu Câmpina în legătură cu domnia lui Ștefan cel Mare, ajungea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 1490, solul moldovean (probabil Stețcu) sosea la Vilna, unde solicita un salv-conduct ca să i se dea liberă trecere spre Moscova. În răspunsul Maiestății sale se arată că, exact atunci au sosit vești din care rezulta că, „foarte de curând, cete înarmate ostășește au ieșit din Moldova și au invadat pe neașteptate, în chip războinic, stăpânirile Serenității Sale, pământurile Podoliei și au năvălit violent în vreo câteva cetăți în număr de patru sau cinci, pe care luându-le, au omorât pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au ars în foc și multe alte cruzimi au săvârșit pe cale, în chip neomenos, precum și omoruri, atât printre negustorii localnici cât și printre alți supuși de-ai noștri și, după cum știm cu certitudine, au dus cu ei felurite prăzi, cai, cete de oameni, turme de animale și vite mărunte”. Pentru a ști cum s-au desfășurat evenimentele, au fost trimiși în Moldova Ioan, arhiepiscopul Liovului și Iacob Buceațchi (Buczacki), castelanul de Halici. Regele nu credea că toate câte s-au întâmplat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dușman în Moldova. Și dacă avea de gând să meargă împotriva turcilor, putea să meargă pe o cale mai scurtă, cu niște oști atât de mari și Ștefan era gata să prindă și el arma împotriva turcilor și să unească cetele sale moldovene, vestite în urma atâtor biruințe, cu oștile polone. Dar, dacă vine ca dușman în Moldova, își va da Ștefan silința să-l facă să-i pară rău, lui și polonilor, de războiul pornit împotrivă-i. În urma acestei solii amenințătoare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
într-o trăsură, căci era bolnav de friguri. Cealaltă parte a armatei venea după rege fără arme și fără nici o ordine, ca în cea mai desăvârșită pace”. Când bagajele regești au ajuns la jumătatea drumului, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac. El dădu poruncă să prădeze și să se răstoarne carele și să se închidă calea șirurilor de la capăt”. Din descrierea lui Wapowski reiese că Ștefan cel Mare a condus lupta din Codru. Aici, Wapowski a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldovenilor l-au surprins pe rege în urma carelor, pe care le răstoarnă moldovenii ca să blocheze drumul celor ce veneau în urmă. Despre rege nu mai spune nimic, în schimb povestește cum s-a desfășurat lupta în pădure: Ștefan „însuși cu cete mari de turci, tătari, unguri și munteni și cu moldoveni de ai săi, care scoteauu niște strigăte înspăimântătoare, cu arme grozave și într-o învălmășală mare, năvăli de la spate și din lături, mai întâi asupra soldaților mercenari, care erau cei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
martorul celor petrecute. Wapowski relatează „Aceasta - cavaleria regală - ieșind din pădure în marș grăbit, în sunetele trâmbițelor și al tobelor, în zgomotul luptătorilor și în sclipirea armelor strălucitoare, se aruncă cu mare avânt asupra dușmanului. Se încinse o luptă cruntă: cetele lui Ștefan n-au putut susține atacul năvalnic al călăreților îmbrăcați în fier” și sunt respinse cu mari pierderi. După fiecare ciocnire relatată de Wapowski, polonii ies victorioși și moldovenii o iau la fugă. Este interpretarea unui cronicar polon, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bielski, și în Kronika polska, lupta cu mazurii s-ar fi dat la satul Sepnice (Șipinți). Grigore Ureche credea că la Șipinți a avut loc lupta dintre oastea craiului și moldovenii, care-i așteptau pe poloni la vadul Prutului, cu cete foarte mari, cum scrie Wapowski. După care, regele, bolnav de friguri, s-a odihnit la Prut și la Cernăuți timp de trei zile. Lupta de la Vadul Prutului trebuie să fi fost grea, mai ales pentru poloni. Traversarea unui râu nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-ar putea să atace. După această întâmplare, au sosit călăreții lituani, cam la o mie, spune Wapowski. Sosirea a produs o mare bucurie regelui și taberei, „deșteptându-le nădejdea că le va merge bine de vor năvăli dușmanii”. Conducătorii cetelor lituane îl roagă stăruitor pe rege să le îngăduie să „năvălească în Moldova, s-o pustiască și să bată pe dușman în vreo luptă mai mare”. Adică, ceea ce nu reușise să facă o oaste uriașă, pentru vremea respectivă, ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care o putea ridica sultanul. Gh. Duzinchevici a desființat ipoteza lui Górka, arătând că ea a pornit de la confuzia dintre numele Moldovei și Munteniei care era identic: Valahia. În cel mai autorizat izvor, cronica lui Wapowski, întâlnim informația potrivit căreia „cetele lui Ștefan” s-au luptat cu cavaleria regală în tabăra de la intrarea în codru. Așadar, oastea moldovenească s-a luptat în Codrii. Istoricul Fr. Papée a afirmat că Ștefan cel Mare nu a participat la lupta din Codrii Cosminului, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că la asediu Sucevei „Ștefan palatinul nu se odihnea”, iar în Codrii Cosminului, când polonii treceau prin pădure, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac”. El dă ordinele după care se conduc oștenii săi. În Cronica de la mănăstirea Hustânskaia se menționează că Ștefan i-a ajuns din urmă pe poloni, a poruncit să se seciuiască pădurea și să fie răsturnați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de un sfert de secol, s-a considerat că a existat o fărâmițare feudală, ajungându-se chiar la concluzia că este vorba de o “criză a fărâmițării”. Această criză s-a datorat luptelor interne provocate de boieri, care, sprijiniți pe cetele lor, au năzuit să obțină cât mai multe privilegii, prin care își întăreau puterea, în dauna autorității domnului. Parcurgând documentele din perioada respectivă, se pare că lucrurile au stat cu totul altfel. Cei care au provocat dezordinea feudală au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care depășeau două sate. Având în vedere statistica daniilor, reiese că daniile erau întărirea unor proprietăți de un singur sat și mai puțin de atât, înseamnă că majoritatea boierilor Moldovei erau săraci. Și probabil că ei nu dispuneau de niște cete militare însemnate, din moment ce Dragoș Urlat, stăpânul unui sat, trebuia să țină de steagul de la Tutova, care se afla sub comanda unui staroste. Iar, dacă majoritatea boierilor aveau domenii modeste, era firesc ca ei să se afle de partea domnului, într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țină de steagul de la Tutova, “cine îl va ține, și alt judecător să nu aibă”. O altă parte steagurilor erau subordonat cetăților, iar locuitorii acestora erau comandați, în timp de război, de către pârcălabii cetăților de care aparțineau. Oastea cea mică Cetele boierești. Organizarea militară a societății feudale se baza pe obligația vasalilor de a sluji cu armele pe seniorii lor. Seniorul dăruia vasalului un feud (o moșie) și, în funcție de mărimea acestui feud, era obligat să se prezinte la chemarea seniorului cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor. Seniorul dăruia vasalului un feud (o moșie) și, în funcție de mărimea acestui feud, era obligat să se prezinte la chemarea seniorului cu un anumit număr de oameni înarmați. O oaste feudală era formată din seniori și vasalii lor care formau cetele feudale (banderii), țăranii fiind excluși în felul acesta de pe câmpul de luptă. Primul istoric român, care a încercat să stabilească o anumită paralelă între realitățile militare românești și cele din lumea feudală apuseană, a fost Ioan Bogdan, pornind de la două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de o parte, și lui Drăguș Râzan, pe de alta, ca să-și facă sat. Dania este făcută “pentru (dreapta și credincioasa) lor slujbă către noi și ca să fie în straje împotriva tătarilor, așa precum au fost până acum, fiind din ceata boierului nostru Gangur”. Pentru Ioan Bogdan, documentul respectiv reprezintă “prima mențiune documentară despre cetele războinice ale boierilor moldoveni”. Așadar, Moldova secolului al XV-lea avea o oaste tipic feudală, formată din cetele boierești. Documentul din 1484 a fost considerat, însă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dania este făcută “pentru (dreapta și credincioasa) lor slujbă către noi și ca să fie în straje împotriva tătarilor, așa precum au fost până acum, fiind din ceata boierului nostru Gangur”. Pentru Ioan Bogdan, documentul respectiv reprezintă “prima mențiune documentară despre cetele războinice ale boierilor moldoveni”. Așadar, Moldova secolului al XV-lea avea o oaste tipic feudală, formată din cetele boierești. Documentul din 1484 a fost considerat, însă, ca fiind fals. Dar, chiar dacă îl socotim autentic, documentul nu sprijină interpretarea făcută de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa precum au fost până acum, fiind din ceata boierului nostru Gangur”. Pentru Ioan Bogdan, documentul respectiv reprezintă “prima mențiune documentară despre cetele războinice ale boierilor moldoveni”. Așadar, Moldova secolului al XV-lea avea o oaste tipic feudală, formată din cetele boierești. Documentul din 1484 a fost considerat, însă, ca fiind fals. Dar, chiar dacă îl socotim autentic, documentul nu sprijină interpretarea făcută de Ioan Bogdan. În cazul celor doi români din Galiția, lor le este dăruit un feud cu obligația de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sprijină interpretarea făcută de Ioan Bogdan. În cazul celor doi români din Galiția, lor le este dăruit un feud cu obligația de a-l sluji cu armele, pe seniorul de la care au primit feudul. De aceea, ei făceau parte din ceata lui Vladislav de Opolia sau din ceata principelui de Cernigov. În cazul documentului din 1484, el ne-ar fi indicat existența unei cete boierești, ceata lui Gangur, dacă acesta dăruia satul Răzenilor. Dar, acest privilegiu era dăruit de domn, Răzenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]