2,856 matches
-
se supune conducătorului care o seduce. El proiectează dinainte-i perspective grandioase, dar vagi, iar acest vag ce le învăluie le sporește enigmatica putere. În numeroase scrieri, și antice, și moderne, găsim indicații relative la fiecare dintre următoarele strategii: reprezentație, ceremonial, persuasiune. Dar psihologia mulțimilor le asociază unui alt factor comun: hipnoza. Orchestrate într-o unitate spațio-temporală, ele fuzionează și nu mai formează decît o singură strategie, cea a sugestiei colective. Conducătorul care are darul și priceperea știe să transforme, cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asemenea situații îi permitea să se lipsească de partide, să se situeze deasupra lor, să le constrîngă pe toate să se modeleze după voința lui, să se încline dinaintea funcției și persoanei sale. În acest cadru, deplasările în străinătate, cu ceremonialul lor cu tot, cu interlocutorii pe care îi alegea, cu discursurile răsunătoare pe care le ținea și, în sfîrșit, cu masele pe care le atrăgea, mase alcătuite din curioși dar și din fani, constituiau adevărate evenimente. Într-o lume în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
au dovedit valabilitatea. Nu li se cere să participe la o înfruntare de idei, la o confruntare dintre bărbați și femei, ci li se cere să fie părți integrante ale unei înfruntări de reprezentări, cu tot cortegiul aferent legat de ceremonial, de ritual. În mare parte, datorăm toate acestea mijloacelor de comunicare în masă. Ele conturează vise mărețe, convertesc masele fără însă a le face și să acționeze. Media cere ca un singur individ, care are harul de publicist sau de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
reglat conturile nici cu hipnoza, nici cu seducția. (Și astăzi, ca și odinioară, nu avem decît să privim decorul în care se desfășoară o ședință de psihanaliză pentru a ne da seama de acest fapt: cabinetul psihanalistului, ritualizarea spuselor sale, ceremonialul slujbei și relațiile sale cu pacientul). Iată, așadar, că după o eclipsă de douăzeci sau treizeci de ani sugestia revine. Freud nu are cum să o ignore. El dovedește continuitate în gîndire amintind că opinia pe care o formulase în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
muzeu încă din timpul vieții Picasso, Vasarély, Chagall de exemplu precum și la șefii politicii: în fiecare gest, discurs, ei își amintesc de cele ce vor fi gîndite de istoricii din viitor. Încă din timpul vieții ajung chiar să pregătească mormîntul, ceremonialul funebru, poza în care vor apărea. Faptul că acești oameni trăiesc gîndindu-se la memorie și necrolog ne arată puterea romanului de familie și rolul judecat de acesta în cariera lor. Prin strădania lor au încercat, cu succes, să facă din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
desăvîrșită a învăluit ceea ce păruse a fi atît de însemnat la plecarea din Egipt: "A urmat, susține Freud, o lungă perioadă după respingerea religiei lui Moise în timpul căreia nu s-a descoperit nici un semn al ideii monoteiste, al disprețului pentru ceremonial sau al puternicului accent pus pe etică"509. El crede că masele se află într-o situație comparabilă cu cea a individului ieșind din copilărie. Acesta trece printr-o perioadă de latență. Majoritatea evenimentelor și a dorințelor din primii ani
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
societăți, deci împotriva partidului, în vederea dezvăluirii unor secrete care ar trebui să rămînă ascunse. Prin prezentarea făcută sînt reproduse personaje tipice: pe de o parte trădătorii, care trebuie să ispășească, de cealaltă parte, păzitorii credincioși ai tainei, eroi ai revoluției. Ceremonialul juridic și limbajul întrebuințat au menirea de a stîrni emoțiile: teama și ura poporului împotriva dușmanului dinăuntru. Argumentele înaintate nu mai au în vedere adevărul sau falsul, ci ceea ce este în fața lor, binele și răul, lupta veșnică dintre ele. Filosoful
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ce anotimp etc.) și cum (ce ritualuri, cu ce înțelegeri de avere, ce angajamente mutuale). Despre „cu cine” și „când” s-au făcut referiri și se vor mai face în capitolele următoare. Privitor la „cum”, sunt relevante două dimensiuni: 1. ceremonialele ce însoțesc acest crucial „rit de trecere”, poate cel mai important în orice societate; și 2. componenta economică a căsătoriei, adică „ce se dă” și „ce se primește”. În legătură cu ritualul căsătoriei, să spunem doar că el este îndeobște un prilej
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia miresei; schimbul de daruri are loc între familiile mirelui și miresei, de obicei prin intermediul unei a treia părți. Schimbul se petrece în mai multe etape, începând de la intenția declarată a tinerilor de a se căsători până la încheierea procesului prin ceremonial și unirea celor două grupe de rude. Valoarea bunurilor schimbate trebuie să fie cam de aceeași valoare, altfel negocierea se întrerupe; zestrea dată fetei de către familia acesteia s-a practicat substanțial în Evul Mediu și Renaștere în aproape toată Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe șantierul de la Mogoșoaia, la Pustnicul, pe Bărăgan, la o vânătoare neobișnuită (de câini) în Balta Brăilei. Un moment colateral, derulat într-o cârciumă din Brăila, e adus în prezent de Ramițki, scriitorul. Momentele nodale ale scenariului sunt tot atâtea ceremonialuri bahice, culminând cu o petrecere orgiastică desfășurată în noaptea de Crăciun în casa tatălui Astei Dragomirescu, un ins bizar care o dată pe an organizează la domiciliu „spectacole fără egal în București”. Episodul generează o atmosferă asemănătoare aceleia din casa Arnotenilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
lui Osiris și el va învia la o nouă viață: era ideea fundamentală a acestor mistere, spre care însăși zeița Isis avea să-i cheme în vis pe aceia pe care îi considera vrednici pentru această formă de înviere. Un ceremonial impresionant de inițiere îl consacra pe cel ales în serviciul zeiței. Acesta trebuia să se pregătească prin abluțiuni purificatoare și printr-un post de 10 zile, după care avea să fie condus de sacerdotul lui Isis spre interiorul templului ei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
perioada elenismului. Incapacitatea religiilor antice greco-romane de a oferi un răspuns îndestulător acestui interogativ palpitant al omului au determinat orientarea acestuia spre noile forme de credință, a căror forță de atracție era sporită continuu de natura misterioasă și neobișnuită al ceremonialului de inițiere. Ceremonialul părea un ecou din viața de dincolo, iar acestuia i se adăugau cântecele și rugăciunile cultului capabile să captiveze prin intensitatea sentimentului multe suflete sensibile și neliniștite.Reprezentările lumii de dincolo erau dominante și în cultul misterelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
religiilor antice greco-romane de a oferi un răspuns îndestulător acestui interogativ palpitant al omului au determinat orientarea acestuia spre noile forme de credință, a căror forță de atracție era sporită continuu de natura misterioasă și neobișnuită al ceremonialului de inițiere. Ceremonialul părea un ecou din viața de dincolo, iar acestuia i se adăugau cântecele și rugăciunile cultului capabile să captiveze prin intensitatea sentimentului multe suflete sensibile și neliniștite.Reprezentările lumii de dincolo erau dominante și în cultul misterelor lui Mithra, care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
comună, desemnează în fapt patrimoniul întregii Biserici. Deși De corona ar prezenta aparent unele trăsături de tip montanist, în realitate asistăm la o luare de atitudine împotriva compromisului întreprins de unii soldați creștini față de cultul imperial prin acceptarea anumitor criterii ceremoniale de cult imperial sau mithraic prin purtarea cununii în mână. Acest ultim aspect de trăda, în opinia sa, o anumită relaxare spirituală, încurajată și de o pace bună și îndelungă. În timpul dinastiei Severilor (193-238) condițiile economice ale soldaților ajunseseră la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a bucurat de o largă răspândire printre soldați cantonați în Africa, în care se pare că a fost inițiat într-o asemenea educație religioasă și Tertulian, fiul unui centurion, din moment ce posedă o bună cunoaștere a ritualurilor și a detaliilor mithraismului. Ceremonialul de inițiere mithraică cuprindea șapte grade diferite, asociate simbolurilor celor șapte planete cunoscute pe atunci. La intrarea în noua religie mithraică, în cadrul ceremonialului, candidatul îndeplinea un sacramentum asemănător celui prestat de recruți în momentul înscrierii lor în armata romană. Inițiatului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
religioasă și Tertulian, fiul unui centurion, din moment ce posedă o bună cunoaștere a ritualurilor și a detaliilor mithraismului. Ceremonialul de inițiere mithraică cuprindea șapte grade diferite, asociate simbolurilor celor șapte planete cunoscute pe atunci. La intrarea în noua religie mithraică, în cadrul ceremonialului, candidatul îndeplinea un sacramentum asemănător celui prestat de recruți în momentul înscrierii lor în armata romană. Inițiatului îi era însemnată fruntea cu un semn (signum), după care i se aducea pe vârful unei săbii o coroană pe care neofitul trebuia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fruntea cu un semn (signum), după care i se aducea pe vârful unei săbii o coroană pe care neofitul trebuia să o împingă să cadă spunând în auzul celorlalți că Mithra era singura coroană pe care o râvnea. Simbolismul din cadrul ceremonialului voia să reprezinte suferința ce anticipa apoteoza, iar lupta spirituală prefigura victoria pe care ar fi repurtat-o inițiatul încununat, ca un simbol al triumfului Soarelui asupra tenebrelor. Al treilea grad de inițiere, al soldatului, recruta neofitul în oștirea sacră
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Cicero și Quintilian, în Roma Antică. La început, retorica avea ca obiectiv realizarea persuasiunii, adică a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea oratorului), logos-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui Chapman, profesorul Black "trece" rapid prin restul criteriilor formale de evaluare girate de abordarea respectivă: într-adevăr, piesa nu face nimic pentru a câștiga bunăvoința publicului; tipul de discurs căruia aceasta pare să îi constituie o ilustrare (epidictic sau ceremonial, în termenii lui Aristotel) exclude, în principiu, cu desăvârșire, "prezentarea unor idei jenante pentru public"125; adresa de la Coatesville nu ține seama de nici un fel de plan, necum de cutuma de a nu vorbi deloc într-o manieră lipsită de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în lucrare depinde semnificația pe care dorim să i-o imprimăm. Deci verticala situată în centrul imaginii inspiră o simetrie perfectă prin împărțirea imaginii în două părți egale și trebuie evitată în artele vizuale, cu excepția lucrărilor cu caracter sacru sau ceremonial. Deplasând verticala spre stânga, intrăm în zona imaginii unde întâlnim semnificații feminine, negative, malefice. O asemenea plasare a verticalei delimitează imaginea în două zone: în stânga trecut și în dreapta viitor, ținând seama de sensul nostru de citire de la stânga la dreapta
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
dat, la o Înmormântare, care plânge mult, chiar sfâșietor, cucerind astfel admirația celor impresionabili din jur. În schimb, introvertitul de alături, care plânge mai mult În el Însuși decât În exterior, riscă să fie privit și considerat de către participanții la ceremonialul religios ca insensibil sau insuficient de conectat la durerea generală! Μ Din nou În lumea paradoxurilor: cine este Înclinat să fie nemulțumit de el Însuși și chiar să se Învinovățească mai mult decât ar trebui Își iubește, de fapt, sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pierdute, provocată de ruptura abisală dintre conștiință și abstractizare"51. Natura paradoxală a unui stil, care pendulează, inegal, între intelect și emoție a expresiei, în favoarea celei din urmă, se răsfrânge asupra conținutului, deconstruind parțial canonul Generației, prin instaurarea unui nou ceremonial. Vindecarea prin poezie sau poezia ca terapie, ca formă de recuperare a unui timp pierdut, a unui spațiu originar, aproape paradiziac, regăsibil și înțeles doar cu ochii sufletului. Iar, dacă paradisul este un illo tempore, atunci calea cea mai simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
umană. Desigur, trebuie să ținem cont de faptul că orice text parțial e, de fapt, un fragment deschis spre textul general, prin urmare, pentru înțelegerea textului ca întreg, trebuie, inițial, înțeles, fragmentul. În această notă, dansul în ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului (în bălți de lumină) devin ritualuri mistice, menite să îndepărteze răul sau, dimpotrivă, capătă conotații tragice, asociindu-se ideii de moarte, iar atunci: "Jocul meu (...) nu mai este un joc, ci o maieutica plina de riscuri si de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
minunată vârstă a tinereții. Descântecul de ploaie, poezia de referință a primului volum al acesteia, se opune Păsării tăiate, prin prospețimea, voioșia, candoarea și misterul tinereții. Într-o analiză tematică, imaginea dansului, strâns legată de ideea de ploaie, precum și întregul ceremonial al jocului este unul mult mai jovial, decât la Ileana Mălăncioiu, sau, cel mult, plin de responsabilitățile acelei vârste, dar nicidecum macabru. "Jocul meu (...) nu mai este un joc, ci o maieutică plină de riscuri și de responsabilități, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ana Blandiana: Imaginarul liric sau pasul dintre materie și spirit, în "Pro Saeculum", nr. 3 (2007). Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea. Traduceri de Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu. București, Editura Univers, 1999. Alexiu, Lucian, Poezie și ceremonial, în "Orizont", nr. 22 (1990). Aguirre Romero, Joaquín María, Ana Blandiana o poetică a umilinței, în "Observator cultural", 487, 2009. Armașu, Liliana, Ana Blandiana, poeta prin excelență, în "Clipa", 5 (2007). Bachelard, George, Le nouvel esprit scientifique, 15e édition, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]