3,025 matches
-
înhațe sau nu și să mă expedieze în cer. Acolo, în cer, erau toți morții, cei dispăruți și căzuți în războaie, cei pe care Dumnezeu îi cernuse prin sita Lui, întru moarte, la fel ca și cei ce singuri se cernuseră punându-și capăt zilelor. În sat, fiecare îl știa pe fiecare. Din cauza acestei intimități inevitabile, constând nu din atașament reciproc, ci din niște metri pătrați prea strâmți, cauzele deceselor aveau prea puțin de-a face cu bolile constatate de doctor
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
face în toate pe plac, altminteri, vezi bine, oamenii nici n-ar mai muri. și dacă oricum îți mai scapă o neglijență sau alta, atunci la fel de bine mai poți lua asupra ta povara altor câteva. Căci Dumnezeu tot mă va cerne prin sita Lui și dacă frec podeaua temeinic. și dacă mă cerne, barem până una-alta să câștig și eu ceva timp pentru joaca mea. Eram încredințată că această Cheie a cerului știe să vorbească. și că greșelile de peste zi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai muri. și dacă oricum îți mai scapă o neglijență sau alta, atunci la fel de bine mai poți lua asupra ta povara altor câteva. Căci Dumnezeu tot mă va cerne prin sita Lui și dacă frec podeaua temeinic. și dacă mă cerne, barem până una-alta să câștig și eu ceva timp pentru joaca mea. Eram încredințată că această Cheie a cerului știe să vorbească. și că greșelile de peste zi i le vestește seara Domnului, atunci când aerul ținutului devenea la fel de negru ca
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
eu oarecum pro monarhistă. E-adevărat, nu știu dacă toți editorii de azi sunt oameni de carte, pasionați de literatură. Nu-i cunosc. Câțiva dintre ei, bineînțeles, au anvergură culturală, pricepere, competență - iar rezultatele se văd. R.P. Sita a mai cernut între timp. La începutul anilor nouăzeci existau combinații stranii - struțocămile din categoria editură plus cantină - și asocieri exotice. Printre ele, o editură condusă pe vremea aceea de un actor și de un personaj ieșit în prim-plan cu doi ani
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
În acest timp, pe cealaltă față a lui Ianus flutură un surîs... Poate că sfinxul n-a făcut decît să-l Împingă pe Oedip În destinul său... Și astfel Întrebările și tăcerea se amestecă amîndouă În nisipul pe care-l cern printre degete. Trebuie să aleg din nou și o parte din mine trebuie să se retragă În umbră... Și nu știu de ce Îmi vine să murmur un vers dintr-o odă a lui Horațiu „O, Leucone, stînd de vorbă timpul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ea trup de nisip, și gonește pe urmele mele să mă Înghită. Numai nisipul ne Îndeamnă să ne apărăm de moarte, celelalte lucruri ne Îndeamnă să trăim; așa spunea și tatăl meu Sisif. Și numai nisipul ne face să ne cernem din nou toată viața printre degete. SÎnt destui care zic că bătrînețea este o treabă mai ales de memorie. Și că singurătatea țîșnește dinlăuntrul nostru ca un izvor din care nu bea nimeni. Căci acum e prea tîrziu să mă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o fi ținut, să o țin acum. 342. A cincea. Atunci când cineva se simte înclinat sau atașat față de alte persoane cărora dorește să le împartă șpomanăț, să se oprească și să rumege cele patru reguli de mai sus1, cercetând și cernând înclinația față de ele, și să nu dea de pomană decât atunci când, potrivit cu acestea, înclinația sa neorânduită va fi cu totul părăsită și îndepărtată. 343. A șasea. Nu există păcat în a lua bunurile lui Dumnezeu, Domnul nostru, pentru a le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-n cap ! “i încă de unul dintre comentatorii cei mai delicați și sensibili pe care-i avem în critica noastră. Sincer, nu mă așteptam la asta. Nu pentru că Legături bolnăvicioase ar fi un film perfect (evident, nu e), ci pentru că, cernând cu grijă și fără parapon, descoperi că are mai multe calități decât defecte ; mai precis, multe calități ce lipsesc filmului românesc și mai nici unul dintre defectele lui... Citesc pe LiterNet (care este ca un fel de muzeu, mereu schimbător și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a început să-mi fie dragă, fără să-mi dau seama, mai de demult, dar când casa e cuprinsă de tăcere, ca astăzi, co boară în mine calmul și, cum stau aplecată peste sugativa verde, dacă ar începe să se cearnă praf, cred că cenușiul ăsta fin, mărunt-mărunt, s-ar potrivi și m-ar acoperi cu o liniște singuratică, de culoarea veșniciei. Mă întreb uneori: am fost inconștientă? cum am putut să fiu de acord cu de spărțirea asta așa de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în Comunitatea Filadelfia! Dar am încredințarea că și celelalte cuvinte inspirate se vor împlini în legătură cu biserica Sa: ,,...Biserica poate părea că este pe punctul de a cădea, dar nu va cădea. Ea va rezista, iar păcătoșii din Sion vor fi cernuți și pleava va fi despărțită de grâul cel prețios. Aceasta va fi o încercare teribil de grea, dar trebuie totuși să aibă loc.” (M.S. pag.380) După plecarea mea, cei care au fost alături de mine, care m-au ajutat în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
împart la înmormântare. De altfel Costache se înțelesese cu cumnatul Vasile Cocuz care lucra la primăria din Cursești-Deal și l-a chemat la telefonul din Pungești. Nici nu trecuseră bine de moara lui Marcopol și din norii deși începură să cearnă fulgi mari, de zăpadă, parcă ar fi fost lacrimi înghețate. Maria privea cu tristețe fulgii cum se legănau în vânt și-și căutau parcă locul unde să se așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fiece firicel de iarbă... Herman pocnește din carâmbi, face o plecăciune și, după un "Jawohl!" milităresc, iese. Ștefan tace. Pășește alene. Gerul de peste noapte făcuse să înflorească pe geam, ca peste un câmp, albe flori de gheață. De trei zile cerne de sus cu fulgi mari și deși ce plutesc lin așternându-se peste acoperișuri, peste turlele bisericilor, peste zăplazuri, îngropând Suceava sub un lințoliu alb, gros, tăcut de omăt. Ștefan ia de pe pervazul ferestrei o mână de zăpadă și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mort mai țâfnos. Îți faci cruce cu limba, îl liniștește boier Alexa așezând un felinar pe brațul unei cruci. Strigoii-s fum. Eu m-aș spăimânta mai abitir de om om în carne și oase... Luna, strecurată printre nouri destrămați, cerne o lumină oarbă, stranie peste crucile de piatră roase de vreme și mucegai, peste crucile de lemn, putrezite, cu brațele frânte, cu nume, fără nume, spălate de ploi și de veacuri. Mormintele-s năpădite de bozii și bălării; miroase greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai sărace! Din varii motive, cel mai adesea de ordin material, unele lucrări importante nici măcar nu au văzut lumina tiparului pentru a putea fi puse la îndemâna posterității! Cu siguranță, vor fi prețuite cele valoroase, în noi condiții. Întotdeauna valorile se cern în timp prin punerea în circuitul public, supuse criticii obiective, prin crearea condițiilor pentru prezentarea pe scene! Poate fi de folos, astăzi, și numai experimentarea unor apariții în formula de studio pe lângă universitățile de muzică din țară, cum s-a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
peisajul devine albastru, cu copaci mari, bătrâni, cu trunchiuri trupeșe, cu câteva ciori grave, parcă ar fi mici statuete negre. Sting lumina și privesc la schimbarea lentă a culorilor care se topesc în noapte. Strada, neumblat albă, pustie. Ninsoarea se cerne spornică, este ora la care încep să se aprindă luminile, este oră tainică. Trece, lent, mașină. Mi se pare curios că nu trece un zimbru, atât c ciudată pare noaptea asta, ca o noapte din alt veac. * Viața, care mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
carte, în frumoasa-ți mână". Am trimis darurile printr-un elev, un copil care era de încredere. Le-a dat în mână fetelor, fiecăreia, câte un pachet frumos împodobit. Dimineața de întâi martie aveam două ore consecutive de matematică. Afară cernea o zăpadă albă, cu fulgi mari, ca niște fluturi. Panaitescu și cu mine (eram colegi de bancă) priveam visători pe geam, închipuindu-ne cum ni se va răspunde la daruri, când vom întâlni, "din întâmplare", fetele. Ne așteptam la câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
slab luminată, îmbrăcat într-o mantie de catifea neagră, mînuind niște pietre neprelucrate de o neprețuită valoare. "Mă vezi, scumpa mea nepoată, îmbrăcat complet în negru, lăsînd să-mi curgă printre degete rubine, safire, smaralde și perle să mi se cearnă printre degete? Îmbrăcat în catifea, singur, în semiobscuritate, scumpa mea nepoată era, te asigur, o adevărată voluptate...". Acolo unde se exagera, probabil, era cînd se spunea că purta inele chiar și la degetele picioarelor în pantofi care se desfăceau ca
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lunii o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimîntată! În Iarna, închipuirea e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca Achil la Troia, făcîndu-l să dârdâie cu scutecul urinat în mână, dar care e fiu de zână, ocrotit și salutat de elemente: Când pătrunzi în parc, și-aprind Trandafiri agățători Vârfurile chiparoșii, De sub streșini cern petale. Taie - avuzul mustăcind Iar când dormi pe perne-n prag,Șiruri peștișorii roșii. Ca-ntr-un basm cu zâne line, Când prin chioșc visând cobori, Fire de păianjen trag Peste visurile tale Plasă scumpă peste tine. Proza lui Bucuța
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înseamnă influențarea în obiceiuri, în forme politice, în morală, în organizarea vieții, în literatură etc. a unui popor de către altul sau altele. Poporul influențat poate asimila cultura ori în mod pasiv, adică la întîmplare, fără alegere, fără critică, ori criticând, cernând elementele culturii străine, pentru a-și însuși numai ceea ce-i trebuie și tocmai ceea ce-i trebuie pentru dezvoltarea propriilor sale bogății, energii, capacități și aplecări. O cultură străină împrumutată este ca un capital străin, menit să pună în utilitate, spre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca Hronica noastră să fie ca o zugrăvire în miniatură a mărețelor întîmplări ale timpului nostru. Cercul privirilor noastre este mărginit prin chiar hotarele orizontului politic de față. Tot ce se atinge de românimea Principatelor este al nostru de a cerne și de a cerceta în cât poate să fie spre binele ei material și moral". A. Russo se exprimă printr-o figură, care aduce cu comparația ce o făceam odinioară: "Critica, zice el, e dreptul obștesc de a adeveri bunătatea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
memoria colectivă până la 1926, când sunt reconfirmate de frizerul Cosmănescu vor mai persista o vreme dar după biografiile științifice ale lui G.Călinescu, Petru Rezuș, D. Murărașu, George Munteanu iată numai patru dintre sitele dese și foarte dese care au cernut informația lăsând să treacă doar ce e foarte, foarte subțire se pierd definitiv ori rămân simple curiozități. III. CONCORDANȚE COSMĂNESCU Notesul poetului Textul lui Dumitru Cosmănescu despre uciderea cu o piatră a lui Eminescu în ziua de 15 iunie 1889
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ed. îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj-Napoca, 1984; Caracterele civilizației japoneze (în colaborare cu Gheorghe Băgulescu), București, 1942; Japonia de ieri și de azi, București, 1943; Japonia. Artă, femeia, viața socială, București, f.a. Traduceri: Seiji Shimota, Insula Okinawa, pref. A. Cernea, București, 1961 (în colaborare cu Pericle Martinescu); Basme japoneze, București, [1938]; Cocorul alb, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1967. Repere bibliografice: Lucreția Karnabatt, O carte despre Japonia, DMN, 1925, 6 577; Romulus Dianu, „Japonia”, RP, 1925, 2 253; G.B.
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]