11,711 matches
-
bombastică, voi spune că anarhetipul Îl descrie pe omul viitorului și răspunde așteptărilor lui. Marius Jucan: Mie pericolul cel mare, ca să-ți continuu ideea, mi se pare că vine din dorința difuză, prezentă totuși, de explicitare. Există În privința anarhetipului dorința certă de a construi un discurs. Tentația se concentrează În a organiza un punct de pornire, acolo unde se pare că se deschide o perspectivă, unde se vede aplicabilitatea, necesitatea invenției, ceea ce se susține de obicei prin chiar organizarea lui Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se fundamentează, care nu mai este o logică dualistă (logica lui Ares), ci una care ia În calcul prezența observatorului, alterantă și alterată, care prețuiește indecidabilele și vede lumea ca o rețea de obiecte imposibil de descris În propoziții cu certă valoare de adevăr. Discursul larg al criticii literare (și mai ales al teoriilor receptării) este de mult conștient de relația de permanentă devenire și interdependență dintre cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu care Îndeplinim caracteristicile pe care le desemnăm subiectului istoric 1. Alternativa lui Blumenberg la imperativul poststructuralist against interpretation (Sontag) este teza reocupării: Întrebările medievale despre „cele mari și cele extraordinar de mari”2, care și-au găsit până În modernitate certe răspunsuri teologice, ar avea parte, În modernitate și postmodernitate, de rezultate mixte, care oferă avantajul de a media Între teoria continuității istorice și aceea a rupturii. Rezultatele mixte ale acestor Întrebări esențiale fac din istorie o discontinuitate temporală, pusă În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai degrabă de la un alt nivel al textualității, unul În care - așa cum spune Mihaela aici - el intră Într-un joc și Într-o relație cu textul În care nu mai poți distinge Între text și interpret Într-o modalitate absolut certă, pentru că interpretul modifică În mare parte textul. Dar eu cred că e nevoie de o individualitate a interpretului și dincolo de asta, nu numai de simpla prezentare pasivă a unei probleme. Sanda Cordoș: Eu țin să intru Într-o relație cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
putea să coexiste pașnic și să creeze printr-o conlucrare, nu totalizatoare, nu centrată, ci pur și simplu rizomică. Mihaela Ursa: Vreau să spun ceva legat strict de experimentul tău cu Castaneda. Un cosmolog - publicat și la noi, cu aplecări certe spre discursul teoretic, filosofic, critic -, Lee Smolin, scrie o carte de educare a publicului nespecializat cu ceea ce Înseamnă teoria relativității, teoria cuantică, un volum de popularizare. El amintește acolo unul din principiile teoriei care se străduiește să Împace fizica cuantică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un volum de popularizare. El amintește acolo unul din principiile teoriei care se străduiește să Împace fizica cuantică cu relativitatea generală einsteiniană, și anume principiul de superpoziție, care afirmă că rezultatul oricărei situații de observare nu va fi o stare certă, ci o combinație de stări. Iată un exemplu dat de autor: dacă eu stau și mă uit la pisica aflată pe punctul de a prinde un șoarece, nu am un răspuns cert despre ce valoare are această situație pentru mine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
situații de observare nu va fi o stare certă, ci o combinație de stări. Iată un exemplu dat de autor: dacă eu stau și mă uit la pisica aflată pe punctul de a prinde un șoarece, nu am un răspuns cert despre ce valoare are această situație pentru mine. Răspunsul depinde de felul În care stau să observ pisica și șoarecele. Formula superpoziției este: dacă stările cu certă valoare de adevăr pot fi așezate sub un A sau sub un B
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pisica aflată pe punctul de a prinde un șoarece, nu am un răspuns cert despre ce valoare are această situație pentru mine. Răspunsul depinde de felul În care stau să observ pisica și șoarecele. Formula superpoziției este: dacă stările cu certă valoare de adevăr pot fi așezate sub un A sau sub un B, rezultatul unei superpoziții va fi: xAxyB. Deci va fi o combinație a stărilor posibile A sau B. Ceea ce eu gândesc despre pisica ce va mânca șoarecele va
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
deruta unei pierderi a controlului politic al Convenției, dovedește (În grade, desigur, diferite), imaturitatea exercițiului democratic În chiar interiorul societății civile, a comportamentului cultural meritocratic, care de altfel nu s-a putut instala decât În condițiile instaurării treptate, nici acum certă, a unei culturi urbane. Drept urmare, continuitatea tranziției se impune. Cu atât mai mult cu cât demersul globalității culturale abia Începe să fie teoretizat, după ce a existat preocuparea evidentă pentru Întâietatea globalizării economice, politice și militare 1. Abia până când Încrederea socială
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dorea reformă, era la modă, nedorind să vadă și costurile ei. Mi se pare un caz particular În care poate fi citit comportamentul cultural al individului. Vreau să revin Însă la natura puterii, În schimbare, și ea, acum. Sub o certă presiune care vine din educație și din redefinirea proprietății, cât și de apropierea de standardele europene, societatea civilă de azi diferă considerabil față de acum cincisprezece ani. Totuși, 45% din populație este În continuare ocupată În agricultură, nu În una modernă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spirit sectar când comentează producțiile scriitorilor din cenaclul său. Panait Cerna devine pentru circumstanță un emul al lui Eminescu, superior lui O. Goga; Ion Dragoslav are „genialitate”, fiind alăturat lui Ion Creangă. Criticului chiar și adversarii i-au recunoscut o certă capacitate analitică, exercitată în seminariile Facultății de Litere sau la Institutul de Literatură. Aici se aplicau cu o mare dexteritate idei din Teoria poeziei..., din Principii de literatură (1935) sau din Știința literaturii, el excelând în demontarea operelor de arhitectură
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
versuri proprii, articole, comentarii și cronici literare, traduceri. Semnează și A.F., T.N., Tudor Nicodem, Andrei Nicodemul. Se distinge printr-o activitate dinamică în cadrul Societății Scriitorilor Bucovineni. F. a publicat trei plachete de versuri, care îl recomandau ca pe o certă promisiune pentru poezia românească modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
la începutul anilor ’30, pastișa și rutina. Privite îndeobște sub specia unui teatru de lectură, piesele (ce apar mai toate în „Familia”) nu trec, la timpul lor, neobservate, și mai târziu se impun atenției unor istorici ai dramaturgiei prin nota certă de modernitate (ținută reflexivă, miza pe intertextualitate și metaforă). Un prim act teatral (datat 1934, retipărit de sine stătător în anul următor) a cunoscut și o montare pe scena Naționalului din Cluj; „dezamorsând”, cu ironie în subtext, conflictul pe care
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
morală a cărturarului” (5-6/1939). Antimodernismul publicației răzbate și în contribuțiile lui Const. I. Popescu, ca în articolul Război imposturii moderniste (4-6/1944), unde se declară solidaritatea cu revista „Ramuri”, la fel de înverșunată în a respinge fenomenul literar modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
prins în Fabule, / Nu știu dacă fac parale / Asprele-mi vocabule. Însă eu vă cer iertare/ (Cu umor și grație!), / Pentru cazul când vă doare/ Câte-o comparație!” (Epilog). În mai bine de șaptezeci de „parodii întârziate”, poetul demonstrează o certă virtuozitate a imitației, într-un registru variat care surprinde caracteristica minoră a creației altora - de la Victor Eftimiu, Mihai Beniuc, Marin Sorescu până la Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Gheorghe Grigurcu ori la textierii de muzică ușoară Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. Schițele
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
eronate cu privire la locul și modul în care va avea loc acesta, reacționează inadecvat. Un exemplu concludent în acest sens este reacția Germaniei la debarcarea Aliaților în Normandia, la data de 6 iunie 1944 (Ziua Z). Germanii se așteptau, în mod cert, la un atac, dar erau atât de siguri că acesta va viza regiunea Pas-de-Calais, încât au considerat că Normandia este o diversiune și au ratat o bună ocazie de a contraataca în forță atunci când capetele de pod erau cel mai
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fără să înregistreze prejudicii inacceptabile. În mod aproape sigur, în opinia sovieticilor, costurile unei astfel de operațiuni, adăugându-se la costurile aferente tuturor celorlalte operațiuni militare, ar fi mult prea mari. Mai important este însă faptul că, în mod aproape cert, ar considera că este imposibil să atingă capacitatea necesară pentru a contracara cu succes diferitele componente ale forțelor strategice de atac ale Statelor Unite. În cele din urmă, chiar dacă un astfel de proiect ar fi fezabil din punct de vedere economic
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu păstrarea confidențialității. Valabilitatea acestui argument a fost însă contestată deopotrivă din perspectivă practică și teoretică. Practic, problema este dacă nu cumva controlul exercitat de către Congres conduce inevitabil la divulgarea informațiilor, indiferent de prevederile regulamentelor. De fapt, există puține date certe privind sursa numeroaselor scurgeri de informații legate de acțiunile secrete, iar investigarea anumitor cazuri de acest fel nu dă aproape niciodată rezultate. Având în vedere importanța pe care o acordă jurnaliștii păstrării confidențialității surselor, acest lucru nu este deloc surprinzător
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
politic american, unui observator american sau de altă naționalitate i-ar fi greu să înțeleagă și cu atât mai mult să anticipeze deznodământul unei eveniment politic major, cum ar fi rezultatul unui vot în Congres sau alegerile prezidențiale. În mod cert, pentru o coordonare eficientă a politicii externe față de Statele Unite, o țară trebuie să fie conștientă de faptul că o bună înțelegere a acestor aspecte poate fi la fel de importantă ca și obținerea unor informații secrete privind securitatea națională a Staleor Unite
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
însărcinări și preocupări de studiu ale celor doi autori, Abram N. Shulsky și Gary J. Schmitt), cartea creează un itinerar logic și succint prin labirintul plin de mistere al unei lumi mult prea adesea neînțelese și - în România în mod cert - aproape necunoscute. Succesiunea capitolelor, care beneficiază de o bibliografie extensivă - suficientă pentru a capta pe termen lung interesul cercetătorilor diferiterlor epoci și episoade din „războiul tăcut”, dar și pentru a stârni imaginația organizațională a decidenților politici și a conducătorilor serviciilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unei definiții cuprinzătoare a securității naționale, o prefigurează, evocând categoriile de informații generate în afara sferei guvernamentale (în mediul privat, bursier, financiar) care nu sunt supuse sistemului de clasificare, deși cunoașterea lor de către persoane sau entități neetice poate conduce la daune certe la adresa securității naționale, internaționale sau a cetățeanului. Exemplele se referă la sfera tehnologică, informații financiare, informații personale... O altă garanție pe care activitatea de contrainformații le-o oferă beneficiarilor de securitate este aceea a integrității personalului angajat în serviciile de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
medievalitatea românească, de la Pripealele monahului Filotei și însemnările analitice până la literatura subiectivă și textele dramatice, are fluența pe care o poate da numai o viziune coerentă asupra obiectului de studiu, are un ritm al său și pune în lumină valori certe, descoperite cu instrumente adecvate unei înnoiri a domeniului. SCRIERI: Udriște Năsturel, București, 1974; Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976; Cronicari munteni, București, 1978; Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți, București, 1981; Literatura română în epoca
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
de creator și de critic literar, având plăcerea desfacerii textului în fibrele sale cele mai profunde prin instrumentele moderne ale analizei de text oferite de o viziune proprie asupra limbajului poetic, rezultat al cercetărilor asupra semnului lingvistic. O înzestrare poetică certă transformă însă experiențele sale în creație autentică. Poezia, fie ea în română (Punte întru text, 1985) sau în franceză (Sonnets, 1991, Sous le trésor, 1997, Au Bord du temps, 1999, Racines écloses, 2002), se caracterizează deopotrivă prin puritate formală - sonetul
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
epistole papei Leon, al cărui pontificat a început în 440. d) Vocația tuturor oamenilor În atmosfera creată de discuțiile dintre „augustinieni” și semipelagieni, așa cum este reflectată ea de activitatea literară a lui Prosperus, se înscrie și o operă anonimă cu certe calități literare care își propune să examineze Vocația tuturor oamenilor (De vocatione gentium). Autorul acesteia, despre care acum suntem aproape siguri că e identic cu acel Prosperus care a scris Cronica, sătul de discuțiile dintre apărătorii liberului arbitru și susținătorii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
trimise lui Ruricius din Limoges. De la Sidonius Apolinarie aflăm că Faustus era un foarte apreciat predicator; multe din predicile sale au fost cu siguranță publicate, dar s-au amestecat în culegerile altor scriitori; potrivit unora, pot fi atribuite în mod cert lui Faustus treizeci și unu de omilii, după alții, mult mai puține. El este și autorul unui Elogiu închinat lui Honorat, fondatorul mănăstirii de la Lérin. În panorama culturală foarte rafinată a Galiei secolului al cincilea, Faustus se situează la un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]