2,808 matches
-
câțiva ortodocși americani au creat din nimic o mănăstire tipică, asemănătoare celor din primele veacuri. Un generator asigura curent electric pentru tiparnița. Nu există telefon, fie el fix ori mobil, nu există radio ori televizor sau altceva de acest fel. Chiliile sunt de mici dimensiuni, sărăcăcios mobilate. Destinația lor este destul de strictă: Pravila (rugăciunea), studiul și, puținele ore de somn. În rest activitatea se desfășoară la muncă în cadrul mănăstirii sau la slujba, în biserică. Carnea este interzisă total, peștele fiind singura
Seraphim Rose () [Corola-website/Science/302541_a_303870]
-
Aron-vodă, cum au audzit pușca și clopotile, oaricum să îndoia dintâiu, să nu fie vreun vicleșug, iar apoi, unde s-au pornit a veni ca vântul."" Inițial, mănăstirea a fost înconjurată cu ziduri de piatră și avea turnuri de colț, chilii și alte clădiri anexe care s-au prăbușit, rămânând doar vechea biserică, singura păstrată din întreg ansamblul mănăstiresc de odinioară. Vechiul lăcaș de cult a fost reparat neglijent în mai multe rânduri în secolele XVIII-XIX, în una dintre aceste ocazii
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
din Republica Moldova, una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene. Este situată în Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi, raionul Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit în secolele XVIII - XIX. Este compusă din cinci biserici, două clădiri cu chilii, stăreție, mai multe încăperi auxiliare, o livadă, un schit cu arhondaric aflat la 500 m de Mănăstire și un bazin de piatră. Biserica "Nașterea Maicii Domnului", construită în 1775 de către Iordache Curchi, este un exemplu de stil neobizantin, iar biserica
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
tuturor trecătorilor și vizitatorilor care rămân fermecați de frumusețea locului, a cărui imagine se întipărește adânc în sufletul lor. Manastirea-Curchi 2 Ca ansamblu arhitectural aceasta s-a constituit in secolele XVIII-XIX, fiind compusa din cinci biserici, stăreție, case clădiri cu chilii, trapeză, turn la intrare, zid. Prima biserica fiind una din lemn, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, construită în jurul anului 1775 de către Iordache Curchi, ctitor și primul stareț al schitului. La 21 septembrie 1810 se sfințește prima biserică de piatra, în
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
să trimită ajutoare lui Ștefan. Campania de răspuns a lui Mehmed al II-lea pentru pierderea suferită la Vaslui a tatonat terenul prin ocuparea Caffei, cetatea negustorilor genovezi, și a altor cetăți din Crimeea, apoi atacarea Cetății Albe și a Chiliei. A urmat atacarea Mangopului, de unde provenea doamna lui Ștefan, Maria de Mangop, culminând la 27 iulie 1476 cu marea înfruntare de la Valea Albă, Războieni, una din cele mai mari bătălii ale epocii, cu un raport de 12.000 de moldoveni
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Din cronici reiese că zidirea noii biserici (care a primit hramul "Înălțarea Domnului" și a fost cunoscută sub numele de "Galata din deal") a început în 1583. Tot atunci au fost construite și alte clădiri cu destinație monahală: corpul de chilii pentru adăpostirea călugărilor, stăreția, trapeza și arhondaricul pentru cazarea oaspeților. Domnitorul a înzestrat mănăstirea cu sate și domenii, dăruindu-i acesteia valoroase odoare, obiecte de cult și veșminte, astfel că mănăstirea a ajuns a fi ""întru mare pohvală și cu
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
întru inima lor, ce au fost niște oameni fără de frică, și n'au căutat ce să cădea să rîdice din venitul Mînăstirei, ce tot au cheltuit, și au prăpădit și au răsipit fără de nici o măsură"" a dus la decăderea mănăstirii. Chiliile și trapeza s-au ruinat, iar veșmintele și odoarele de preț s-au risipit, din ele rămânând doar o tipsie de argint. Doamna Maria, fiica lui Petru Șchiopul, s-a întors în Moldova în august 1616, în timpul domniei vărului său
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Apostol Iacov". De teama epidemiei de ciumă din anul 1799, domnitorul Alexandru Callimachi s-a mutat la Galata împreună cu curtenii săi. Între anii 1799-1801, domnitorul Constantin Ipsilanti a construit o nouă locuință domnească, lângă zidul sudic al incintei, precum și noi chilii. Pentru a ușura accesul la mănăstire, a fost construit un pod de lemn (care ar fi rămas în picioare până la începutul secolului XX), precum și o uliță, care se numește astăzi Strada Ipsilanti. În anul 1814, un incendiu a mistuit toate
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Argeșului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcții al sale. Ca atare o pomenesc documentele și o amintesc toți călătorii străini, care și-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, considerau vechea așezare a lui Neagoe drept „una din minunile lumii”. Aceleași cuvinte de înaltă prețuire le notează, în 1794, și englezul Robert Ainslie și - mai târziu - pictorii Bouquet și
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
semicentenarului Universității din Iași. În aceeași zi, aviatorul Aurel Vlaicu a zburat deasupra orașului Iași cu avionul construit de el, făcând mai multe virajuri în jurul dealului și Mănăstirii Cetățuia. La 30 septembrie 1911 s-a pus piatra de temelie la chiliile călugărești de la Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei regale (Regele Carol I, Prințul Moștenitor Ferdinand ș.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Mitropolitul Pimen a adus aici călugări de la alte mănăstiri din
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
rămas mult timp pustie. După alegerea sa ca mitropolit al Moldovei, Pimen Georgescu (1909-1934) a dorit să revigoreze viața monahală de aici. La 30 septembrie 1911, pe latura de nord, înspre colțul nord-vestic, s-a pus piatra de temelie la chiliile călugărești de la Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei regale (Regele Carol I, Prințul Moștenitor Ferdinand ș.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Acest corp de chilii este conceput în stilul zidirilor din secolul al
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
nord-vestic, s-a pus piatra de temelie la chiliile călugărești de la Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei regale (Regele Carol I, Prințul Moștenitor Ferdinand ș.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Acest corp de chilii este conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, fiind o imitație a unor vechi chilii călugărești. Se presupune că au existat chilii și pe latura de vest care s-a prăbușit cu mult timp înainte. În vechime, în
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
Regele Carol I, Prințul Moștenitor Ferdinand ș.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Acest corp de chilii este conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, fiind o imitație a unor vechi chilii călugărești. Se presupune că au existat chilii și pe latura de vest care s-a prăbușit cu mult timp înainte. În vechime, în incinta mănăstirii au existat mai multe construcții auxiliare cu caracter provizoriu (cazărmi, grajduri, șuri, hambare) dispuse de-
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
a mitropolitului Pimen Georgescu, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Acest corp de chilii este conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, fiind o imitație a unor vechi chilii călugărești. Se presupune că au existat chilii și pe latura de vest care s-a prăbușit cu mult timp înainte. În vechime, în incinta mănăstirii au existat mai multe construcții auxiliare cu caracter provizoriu (cazărmi, grajduri, șuri, hambare) dispuse de-a lungul curtinelor. Mijlocul incintei trebuia să
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
1991, cu o zi înainte de aniversarea sa, Maica Alexandra a suferit o fractură de bazin iar la 21 ianuarie, a murit la Spitalul St. Elizabeth din Youngstown, Ohio, ca urmare a complicațiilor survenite în urma fracturii bazinului, accident survenit chiar în chilia mânăstirii unde a locuit de la început. Este înmormântată în Mânăstirea „Schimbarea la Față”. Memoriile sale au apărut în Anglia în anul 1951 iar în România în 2005 sub titlul "Trăiesc din nou". Conjucturile politice ale timpurilor, revoluția din Spania și decizia lui
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
a fost admis decât că muncitor pictor bisericesc, până când e pensionat în 1968 cu o pensie de mizerie. A fost permanent supravegheat de Securitate. Din 1968 până în 1984 pictează biserică de la Drăgănescu, Giurgiu. La Sinaia, din 1969 și-a avut chilia și atelierul de pictură, unde s-a retras după 1984 și unde a și închis ochii, la 28 noiembrie 1989, în vârstă de 79 de ani. A fost înmormântat, după dorința proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989 prorocind
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui și Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor. Începând cu anii 1470, amenințarea otomană în Moldova părea tot mai evidentă. După ce Moldova a pierdut Chilia și Cetatea Albă în 1484, Ștefan cel Mare a fost nevoit să uite divergențele sale cu regele poloniei Casimir IV Jagiellon. În 1485, în schimbul unei alianțe antiotomane, având ca scop recucerirea Chiliei și Cetății Albe, Ștefan cel Mare a depus
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
părea tot mai evidentă. După ce Moldova a pierdut Chilia și Cetatea Albă în 1484, Ștefan cel Mare a fost nevoit să uite divergențele sale cu regele poloniei Casimir IV Jagiellon. În 1485, în schimbul unei alianțe antiotomane, având ca scop recucerirea Chiliei și Cetății Albe, Ștefan cel Mare a depus "Jurământul de la Colomeea", prin care se recunoștea drept vasal al regelui Poloniei pentru provincia Pocuția. Spre deosebire de Principatul Moldovei, care era teritoriu independent, Pocuția, deși controlată de domnitorii moldoveni între 1387 și 1532
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
acestuia. În 1494, Ioan Albert și Ștefan s-au întâlnit la conferința de la Levoča cu regele Ladislau al II-lea al Ungariei și electorul Johann Cicero al Brandenburgului, și au făcut planuri pentru o expediție împotriva Porții. Obiectivul era recucerirea Chiliei și Cetății Albe. Totuși, Albert avea drept scop ascuns cucerirea Moldovei și detronarea lui Ștefan. Aceste planuri au fost aflate de Ștefan la scurt timp înainte de data planificată pentru intrarea armatelor aliate în Moldova. Ștefan s-a grăbit atunci să
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
Mănăstirea lui Hariton”. Astfel, el a făcut nu mai puțin de șapte drumuri în Țara Românească, obținând ajutoarele promise de Vlaicu vodă, care se angajase spunând: „Voi înconjura cu ziduri și cu turn de întărire mănăstirea, voi înălța biserica, trapeza, chilii, voi răscumpăra moșii și voi da animale, ca prin aceasta să fie pomeniți părinții Domniei Mele și eu...” În contextul relației speciale dintre starețul Hariton și Țara Românească, este cunoscută corespondența sa cu voievodul român, care cerea, în schimbul ajutoarelor pe
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
Laiotă Basarab, Basarab cel Tânăr, Vlad al IV-lea Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Acesta din urmă a ridicat aici Biserica Sf. Nicolae, chilii, trapeza (sala de mese), pivnița, brutăria, bucătăria, hambarul, bolnița, arhondaricul (pentru primirea oaspeților) și alte construcții, a acoperit biserica cu plumb și i-a pus geamuri, a construit port întărit cu zid și a numit Cutlumușul „Lavra cea Mare” a
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
se gândea la Sfântul Gheorghe. Neajungând la nicio înțelegere, au decis să lase această alegere în seama lui Dumnezeu. Au pregătit un lemn după mărimea icoanei și l-au pus în biserică, încuind-o. Apoi s-a retras fiecare la chilia lui, rugându-se lui Dumnezeu să arate cărui sfânt trebuie închinată biserica. În timpul nopții, au văzut cu toții o lumină puternică în biserică. Dimineața au avut surpriza și bucuria să vadă pe scândura care fusese goală, chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
între anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ștefan cel Mare dă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii și a bolniței. În anul 1475 rezidește la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o pictează în frescă. Pe lângă aceasta el făcea mănăstirii și o danie anuală în bani de aur și argint, galbeni ungurești sau aspri
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
și regii Serbiei, iar la dreapta Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu. Ștefan este reprezentat cu coroană pe cap, în hlamidă de culoare bej, cu flori albe. Mănăstirea Zografu are cinci paraclise în incintă și opt la chiliile din afară. În apropiere se găsește și Schitul Bogorodița (sl. Bogo-rodița = Născătoarea de Dumnezeu, în grecește Theotokos). Biblioteca conține 388 manuscrise în slavonă și 126 în limba greacă, din care 26 pe pergament. Mai are peste 10000 de cărți tipărite
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
crește în vale și pe deasupra ei pare că zboară, în cea din urmă slavă vesperală, un șirag de cruci de aur. Codrii în suiș aproape drept strâmtorează milenara clădire și aruncă miresmele chiparosului și răcoarea stejarului în balcoanele și ferestrele chiliilor. O sacră severitate monahală stăpânește în jurul și în cărările acestei mănăstiri. [...] Zografu păstra pentru noi mari destăinuiri! Starițul vorbește românește, iar pe peretele de onoare al salonului stă, în rând cu marii ctitori, Ștefan cel Sfânt și Mare, voievodul Moldovei
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]